Quot modis de dei fapīa temere iudicare pōt¶ Ꝙtū ad pͥmā ꝟi. pono tres regulas gnales. vꝫ ¶ Prīa regula ē iſta. Nullꝰ infidelis:⁊ ītelligo īfidelē ꝗ nūqͣꝫ fidē xp̄i ꝓfeſſus ē: inuitꝰ crede̓ cōpellēdusⁱ ē. ¶ Scd̓a regl̓a eſt iſta.O ēs ꝗ fidē xp̄i ꝓfeſſi ſūt credē ⁊ tene̓ obligāt̉ſic̄ cr edit ⁊ tenet ſcā mr̄ eccl̓ia. ¶ 5ª regula eſtiſta in his qͥ articulos fidei nō cōcernūt: nō tenet̉ ꝗs crede̓ ſi ī ſuū p̄iudiciū ꝟgeret̉. Accipepͥmā regulā. vꝫ. ꝙ nullꝰ īuitꝰ credē̓ cōpellitur.Iſta regl̓a pꝫ ex de bap. c. maiores. §. pe. vbidr̄ ſic ad lrām. Certū id ē religiōi xp̄iane ꝯͣriūvt ſꝑ inuitꝰ ⁊ penitꝰ ꝯͣdicēs ad recipiēdā ⁊ obẜuandā xp̄ianitatē aliꝗs cōpellat̉ ⁊cͣ. vbi glo.ſuꝑ v̓bo ꝯͣriū. dic̄ ſic Nullꝰ ad fidē cōpelli d̓īuitꝰ: ſꝫ ſic̄ libera volūtate perijt: ita libera volūtate cōuertat̉. 41. di. c. qd̓ de iudeis ⁊. c. ꝗſincera. ⁊. 23. q. 5. c. ad fide. Et adducit gloſaiſta ar. ꝯͣ ſe. 33. q. 6. c. i. vbi dr̄ ꝙ Pau. coactꝰvenit ad fidē. Rn̄det glo. ꝙ illud dino iudicio ſac̓tū fuit: cuiꝰ factū ad ꝯnam trahi non dꝫ⁊ ſpāle in ipſo Paulo fuit. Uel dicat̉ ſic̄ dicitglo. ꝙ qͣꝫuis Paulus xp̄m ꝑſeq̄ret̉: tn̄ int̓ flagella mutatꝰ ē: ⁊ factus ē volens. 23. q. 4. c. diſplicet. ꝟſi. quare Paulꝰ. ⁊ eſt hec glo. Tamcredi. Sed de iſta maͣ notaui. sͣ. feria. §. tertiedn̄ice in pͥma ꝯſideratiōe ⁊ cōcluſiōe tertia vide ibi. Et noͣ ꝙ ſaneⁱ diximꝰ in regula hac ītelligo inſidelē ꝗ nūqͣꝫ fidē xp̄i ꝓfeſſus ē: ꝓptervnū caſū vel ſimilē. Un̄ ponamꝰ ꝙ ꝗs terroribus aut ſupplicijs violēter attrahat̉ ad fidē⁊ ne detrimētū īcurrat baptiſmi ſuſcipit ſacr̄m⁊ tn̄ poſtea liberatꝰ fide xp̄i nō ſeruat: ē ne iſtecōgendus. Caſus iſte ē in ſupͣdicto. c. maiores eo. §. pe. vbi exp̄ſſe determinat ꝙ ſic. vbiſic dicit textꝰ. Talis ſupple ꝗ ſic baptizatus eſtvt poſitum eſt in caſu: ſicut ⁊ is ꝗ ficte ad baptiſmū accedit: caharacterē ſuſcipit xp̄ianitatis impreſſū. ⁊ ipſe tanqͣꝫ conditionaliter volens: lꝫ abſolute nō velit cogēdus ē ad obſeruantiā xp̄iane fidei. Et rōnē aſſignat. in fine§. dicēs. Ne nomen dn̄i blaſphemet̉. ⁊ fidesquā ſuſceperūt cōtēptibilis hēat̉. Et glo. ſuꝑꝟbo. volēs dic̄. Ex hͦ textu pꝫ ꝙ coactio conditionalis noͣ īpedit ſacr̄m baptiſmi: ſic̄ nō impedit ſacr̄m ordinis. 74. di. c. vbi iſta didiciſti. ⁊. 45. di. c. de iudeis ⁊cͣ. Sꝫ ponamus ꝙnūqͣꝫ fidē xp̄i ꝓfeſſus ſit tūc nō eſt cogendus.Et ſi cogit̉: ⁊ tn̄ oīno ꝯͣdicit: nō recipit characterē vt in eodeꝫ. §. in fine. vbi dicit̉ ſic. Illeꝟo ꝗ nūqͣꝫ ꝯſentit: ſꝫ penitꝰ ꝯͣdixit: nec rē neccharactere ſuſcipit ſacr̄i: qꝛ plꝰ ē exp̄ſſe ꝯͣdicēqͣꝫ. mīme cōſentire: ſic̄ nec ille notā alicuiꝰ reatus incurrit: ꝗ ꝯͣdicēs penitꝰ ⁊ reclamās thurificare idolis cogit̉ violēter. h̓ ibi. Sꝫ ꝗd deamētibꝰ ⁊ dormiētibꝰ ꝗ baptizāt̉. dico ꝙ caſꝰē in dcō. c. maiores. §. vl. ⁊ breuit̓ ſoluit̉ ſicꝙ ſi an̄ cathecumini fuerūt qͣꝫ demētiā vl̓ dormititionē incurrerēt: ⁊ hūiſſent ꝓpoſitū baptizandi tūc ſuſcipiūt characterē ſi baptizāt̉: cumobicē baptiſmꝰ ꝯͣrie nō īuenit obſiſtētē. Quiꝟo ſꝑiuiti fuerūt ⁊ ꝯͣdixerūt nō ſuſcipiūt eſſectū ſacr̄i. Un̄ in tali caſu adhuc p̄ſumūt̉ īuiti: ⁊nemo ad fidē īuitꝰ cōpellit̉: vt. sͣ. dcm̄ eſt. qͣreCipccta⁊cͣ. Sic etiā rn̄det glo. ibidē ꝑ h̓ ꝟba qͣ noͣuimus. Et ſic pꝫ pͥma regula. ẜa regula eſt iſtaꝙ oēſ ꝗ fidē xp̄i ꝓfeſſi ſūt tene̓ ⁊ credē obligāt̉ſic̄ credit ⁊ tenet ſcā mr̄ eccl̓ia. Hec regula ꝑ⁊ preſerumex. de here. c. cū xp̄s in glo. Obi noͣ ẜm p̄diſanciū vnumctā glo. ⁊ allegat. c. firmiter. ex de ſūma trini.⁊ fide ca. Ꝙ illd̓ qd̓ credit ſcā mr̄ eccl̓ia ſūt articuli fidei: ⁊ ad illos indiſtincte tenēt̉ tā clerici qͣꝫ laici. Clerici tn̄ magis ꝗ legē ſcrutabilitſcire tenēt̉: 3s. di. c. oēs pſalletes. ⁊. 24. di. c.qn̄ ep̄us. Et ꝯcludit glo. ꝙ ꝗlibet crede̓ tenet̉ẜm ꝙ credit ſcā mr̄ eccl̓ia ⁊ hͦ ſufficit in talibarticulis: dūmō nil in ꝯͣriū ſentiāt. exͣ de here.c. ad abolendā. Etſi ꝗs cōtrariū ſentiret ē hereticus ⁊ excōicatꝰ vt in dicto. c. ad abolendā.Nō pono tex. ad lrām quia ꝓlixus ē. ¶ Tertia regula ē iſta ꝙ in his que articulos fidei n̄cōcernūt: nō tenet̉ ꝗs credere ſi in ſuū iudiciūtvergeret̉. Pono caſū. dic̄ ꝗs Petro audiuite in eccl̓ia cathedrali excōicari: an teneat̉ credere. Dico ꝙ nō: qꝛ nō dꝫ quis ita ſacilit̓ oīacredere. vt notat̉ per Io. 86. di. c. ſi ꝗs. Un̄gl. pe. ſuꝑ. c. illud de cle. exco. ꝙ fama alicuiꝰrei ꝑ ſe nō ꝓbat aliꝗd. 4. q. 3. c. ſepe. Et intellige fama paucoꝝ. exͣ de accuſatiōibꝰ. c. inquiſitionis. in fi. Un̄ talis nō tenebat̉ credere: lꝫdiceret̉ ei ab aliꝗbꝰ. Et allegat glo. cōcordantijs. xi. q. 3. c. nō ſolū. ⁊. c. in cūctis. ⁊. 23. q. 4.c. qͣꝫ magnū. ⁊. ff. ꝙ cum falſo tutore. l. 2. ⁊ 3.Intellige tn̄ ꝙ licꝫ a paucis diceret̉ ⁊ ſigna clera eſſent cū vnuſꝗſqꝫ in ſua cā d̓beat eē ꝓuidꝰ⁊ attētus: tūc teneret̉ credē̓: ⁊ fama paucorumiūc ꝓbat qͣꝫtū ad ipſū. Sed ſi ſigͣ ⁊ ꝟba dubiaeēt tūc ſtādū ē regule capl̓i. illud exͣ. de cleri.excōi. ſuꝑiꝰ allegati: q̄ talis ē ꝙ ī dubijs via ētutior eligēda. Que etiā regula pꝫ ex d̓ ſpon-
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten