Druckschrift 
Super IV libros Sententiarum
Einzelbild herunterladen
 

LibriSecundi

Et ſuppoſito ꝙͣ ꝯcludat actꝰ realit̓ ī aīa mediante alio accn̄te: tn̄ opꝫ ponere tot accn̄tiareceptiua quot actꝰ. pꝫ: qꝛ minꝰ cōpatiūt̉ſe ī eodē ſubiecto īmediato ītelligere velle ꝙͣdue qͣlitates ſenſibiles diſtīcte ſpē puta albedo dulcedo ī lacte: qͣrū neutra recipit̉ in aliaqꝛ p̄n̄t ſeꝑari. aliqͥd p̄t albū dulceecōuerſo. Igit̉ ītelligere velle pn̄t recipi inaīa mediate vno accn̄te ſi ponat̉. ꝯn̄s nonopꝫ ponere tot potētias quot actꝰ. Ad aliuddico fl̓m aſſumit̉: qꝛ ītelligit̉ een̄tia ſitſibi ſufficiēs ſine alio ad agēdū: eſt inſolo deo. Ad aliud ꝯcedo diſtīctio ē int̓ potētias organicas organicas ſic̄ al̓s patebit: ſꝫ queſtio iſta q̄rit de ītellectu volūtate.Ad aliud dico ꝓpt̓ diuerſitatē actuū nonopꝫ ponere diſtīctōem ī potētijs tot potētias quot actꝰ: alit̓ em̄ tot een̄t potētie ītellectine quot actꝰ ītelligēdi. Si dicas vna potentia extēdit ſe ad oēs actꝰ eiuſdē gnis diuerſi gn̄is. Cōtra actꝰ oīm potētiarū ſūt ī gnͣe qͣlitatis. eſt diſtīctio potētiarū. Si dicasactꝰ ſūt eiuſdē gn̓is ꝓximi pn̄t hr̄e eādeꝫ potētiā: ſꝫ actꝰ ſunt eiuſdeꝫ gn̓is remoti.tra accipio aliqͥd cōe ad oēs actꝰ vitales illudcōe hꝫ ſub ſe diuerſas ſpēs: qͣrū vna eſt vniꝰ potētie alia alteriꝰ. ⁊c̄. Ad aliud dico materia pͥma ē pͥncipiū īmediatū ml̓taꝝ formarūſb̓aliū ītellectiua ē pͥncipiū diuerſarū ītellectōnū. Et qn̄ dicꝭ tūc qd̓libꝫ gn̓at̉ ex quolibꝫ⁊cͣ. Dico qn̄ aliꝗͥd gn̓at̉ ex multꝭ reqͥrit̉ deterīatio diuerſa abſoluta: nūc aūt ead̓ formapōt gn̄ari ex igne ac. materia p̄t formas reciꝑe ſine aliqͥbꝰ abſolutꝭ. Ad aliud dico ītētio cōmētatoris eſt actꝰ ſꝑ attribuit̉ ſubſtātie ſicut ſubiecto: aūt ſic̄ efficienti vl̓ fini: lꝫaliqn̄ poſſit ſic eſſe. Ad alliud dico accn̄sfluxibile p̄t recipi īmediate ī ſubſtātia: ptꝫ.ſubſtātia āgeli p̄t moueri de loco ad locū. motus aūt eſt accn̄s fluxibile īmediate recipit̉ ī ſubſtātia āgeli. ſil̓r ꝙͣtitas eſt accūs fluxibile: qꝛ ſi ſeꝑaret̉ a ſubſtātia poſſet ꝯdenſarirarefieri: tn̄ ꝙͣtitas recipit̉ īmediate ī ſubſtātia. Sil̓r qd̓ aſſumit̉ ē falſū. ītelligere velle plus ẜm ſuā materiā hn̄t ī fluxū ī fieri ꝙͣ lapis āgelꝰ niſi qꝛ minꝰ forte durāt. itapoſſet vnꝰ āgelꝰ minꝰ durare ꝙͣ alius. ſic̄ lapis et āgelꝰ hn̄t eſſe niſi ꝓductōem cauſeſue ꝯſeruatōeꝫ eiuſdē ita velle ītellige̓ hn̄t ꝓductiōem ſue cāe: ꝙͣdiu ꝯſeruat̉ tādiuhn̄t ita vna intellectio ꝙͣtū eſt ex naturaſua p̄t magnū tp̄s durare. volitio ſil̓r. ſil̓rſic̄ āgelus vel lapis totꝰ ſil̓ ſemel ꝓducit̉: et pars poſt ꝑtē: ita ītellectio volitio oīa:Et dico plus hꝫ ītellectio ī fluxū

fieri ꝙͣ āgelus vel lux ī medio: ſi ſol ſemꝑ ſtaretin eodē ſitu: vel āgelus vl̓ albedo: ita eſt vnūaccn̄s fixū ſic̄ aliud. Aliter etiā d̓ficit argumē: qꝛ poſito iſti actꝰ haberēt eſſe niſi ī fluxu fieri: accn̄s fluxibile habeat niſimediāte accidēte fixo: adhuc opꝫ ꝓpt̓ pluralitatē accidētiū fluxibiliū receptoꝝ ponerepluralitatē accidētiū recipiētiū: qꝛ oīa illa poſſunt recipi mediāte vno accidēte. ſic mediāte vna potētia vt p̄dictū eſt. Si dicas ītelligere eſt actꝰ ſcd̓s velle ſil̓r. alit̓ hꝫ eſſe ꝙͣactꝰ pͥmus: ꝯn̄s hꝫ eſſe aliquo in fluxu.Dico eſt actꝰ ſcd̓s: qꝛ p̄ſupponit aliquē actūpriore ī illo a quo eſt puta potētiā habitū velſaltē alterū: ſꝫ actꝰ pͥmus. ſic. ſil̓r p̄t dici actꝰſcd̓s qꝛ terīatur ad aliud: ſꝫ actus pͥmus non.nullo dr̄ actꝰ ſcd̓s: qꝛ plus hꝫ ī fieri vl̓ fluxu ꝙͣ potentia vel hītus ſunt actꝰ pͥmi hn̄ttotū ſuū eſſe ſil̓: lꝫ de facto maneat tantūtp̄s ꝙͣtū actus pͥmus. Alia eſt opinio potētie nihil addūt ſuꝑ eſſentiā aīe niſi tm̄ reſpectus ad diuerſa obiecta. qd̓ ꝓbat̉: qn̄ aliqͥd indifferēter reſpicit ml̓ta plus exit ī actu circa vnū ꝙͣ circa aliud niſi plus determinet̉ advnū ꝙͣ ad aliud. ſꝫ aīa reſpectu diuerſoꝝ obiectoꝝ eſt hmōi. iſta determinatio pōt eſſe abſoluta: reſpectus: ponit̉ in eſſentia aīe fundant̉ diuerſi reſpectꝰ ad diuerſa obiecta: ẜm diuerſitatē reſpectuū ponit̉ diuerſitas potētiarū. Et ponit exēplū de materiama ī ſūt diuerſe potētie ad diuerſas formas: qͥdē diuerſitas ē ſolū reſpectꝰ aliqͣ abſoluta. Sꝫ ꝯͣſi ī aīo eſt talis rctūs aūt ē rctūsrealis aut rōis. rōis: qꝛ ille eſt ꝑactū ītellectꝰ cōparāt̉: ſꝫ āte oēm actū ītellectꝰ ſūt potentie in een̄tia aīe ꝑfecte: nec eſt reſpectꝰ realis:qꝛ nunꝙͣ eſt rctus realis ſine terio realit̓ exn̄teẜm. etiā ſi potētie aīe pn̄t ꝑfecte nulluꝫobiectū: obiectū ī actu: qꝛ deꝰ p̄t facere aīaꝫ intellectiuā: faciēdo aliqd̓ obiectū ī mundo:tūc erūt potētie aīe ꝑfecte: tn̄ nullꝰ terminꝰ īactu: qꝛ nullū obiectu. ⁊cͣ. cōtra exēplū materia ē idē argumētū. Itē in materia ponit̉talis rctūs niſi qꝛ materia ē in potētia ad for: ſꝫ illd̓ non cogit: qꝛ mat̓ia ānihilata adhuceſt ī potētia ad formā diuerſas ſormas: nulla materia exn̄te. eſt ꝟa materia p̄t reciꝑe for: tūc hꝫ rctūs. igit̉ ꝓpt̓ mat̓ia dr̄ īpotētia ad formaꝫ: dꝫ pōī talis rctūs. Sꝫ adcomētatorē dico ītelligit reſpectū denoīatōem extrīſecā receptiuā: ſic ſcꝫ ſit aliqd̓ vl̓ ꝯceptꝰ ſignificet pͥncipalit̓ materiāꝯnotet formā deterīatā puta formā aſini quāp̄t mat̓ia natural̓r agēs naturale r̄ciꝑe materia ſic ſigͣta p̄t dici potentia ad formaꝫ aſini

Ad ſeptimum

EAd ſextum

Ad octauum

Ad quartum

Id tertiū

Id quintū

Opinio ſcd̓a.

h