SecundiLibri
cōſeq̄ntie: qꝛ intellectꝰ pōt cogͦſcere abſtractiue aliqͥd ſic̄ anti chriſtū vl̓ aliqd̓ aliud obiectūqd̓ nō eſt pn̄s ītellectui ẜꝫ actualē exn̄tiā: ⁊ p̄tcogͦſcere illū actū ītuitiue cū ſit ī ītellectu ẜmſuā actualē exn̄tiā. ſi gͦ idē ſit actus rectus ⁊ reflexꝰ eadē dꝫ eē cognitio ītuitiua ⁊ abſtractīaItē ſi ſic: tūc idē actꝰ erit confuſus ⁊ deterīatꝰqꝛ cognito hoīe cognitiōe cōfuſa deterīate p̄thomo cogͦſcere illā cognitōeꝫ cōfuſā: ⁊ illa cognitio deterīata eſt cognitio reflexa ⁊ alia cognitio recta. gͦ eadē cognitio eſſet cōfuſa ⁊ determīata. Itē ſi ſic ſeq̄ret̉ ꝙ opinio ⁊ ſcīa eſſētidē: qꝛ qn̄ hō hꝫ opinione de aliquo p̄t certitudinalit̓ ſe ſcire opinari: ſꝫ ſcire ſe opinari ē actꝰreflexꝰ ⁊ opinari actꝰ rectꝰ. ergo idē eēt ſe ſcireopinari ⁊ opinari data ypotheſi. Itē ꝑ eūdemactu nuero nō tendit ītellectꝰ diuerſimode inidē obiectu: ⁊ hͦ ſil̓: ſed ꝑ rectuꝫ īmediate tēditī obiectū ⁊ ꝑ refſexū mediate: qꝛ mediāte acturecto. Itē ſi ſic: tūc idē eēt dubitare ⁊ certitudialit̓ ſcire: qꝛ ſi qͥs dubitet regē ſedere p̄t certitudinalit̓: ſcire vl̓ cogͦſcere ſe dubitare. ⁊ iſtacerta cognitio ē actꝰ reflexus ⁊ alius actus rectus. gͦ idē eēt actꝰ certitudinalit̓ cogͦſcendi ⁊dubitādi. Itē nullꝰ actꝰ eſt obiectū ſuijp̄iꝰ: qͥaobiectū actꝰ eſt mēſura actꝰ: ⁊ idē nō eſt mēſura ſuijp̄iꝰ: ſꝫ actꝰ rectꝰ eſt obiectū actꝰ reflexi. gͦ.Itē illa differ̄t realit̓ quoꝝ vnū p̄t eē ſine alio.ſic eſt ī ꝓpoſito: qꝛ pͥus cogſcit̉ obiectū ꝙͣ actꝰꝑ quē cogſcit̉ obiectū. gͦ actꝰ rectus ē pͥor actureflexo. Iteꝫ idē actꝰ nūero nō pōt ſil̓ eē ītēſus⁊ remiſſus: ſꝫ aliqͥs p̄t ītēſe diligere aliqd̓ obiectū ⁊ minꝰ ītēſe diligere actōem ⁊ dilectōeꝫ qͣdiligit obiectū: qꝛ poſſibile ē ꝙ obiectu ſit ml̓tū excedēs ī bonitate illā dilectōeꝫ qͣdiligit̉ ⁊qd̓ eſt magꝭ bonū p̄t magis diligi. gͦ ſi idē eſſetactꝰ rectꝰ ⁊ reffexꝰ idē eēt actꝰ inteſus ⁊ remiſſus. Iō dico ꝙ actꝰ rectꝰ ⁊ reffexꝰ diſtigunt̉ ſic̄diſticti actꝰ. Sed ꝯͣ iſtud arguit̉ ſuppoſito ꝙaliqͥs hēat tm̄ vnū actu cogͦſcēdi obiectū omīalio actu cogͦſcēdi circūſcripto: aut ille intelligit ſe ītelligere illud obiectu aūt nō: ſi ſic hr̄ ꝓpoſitū: qꝛ nō hꝫ niſi vnū actū ītelligēdi ꝑ ypotheſim ⁊ ītelligit obiectū. ⁊ ītelligit ſe ītelligere idē obiectū: gͦ ſunt idē actꝰ. Si nō ꝑcipit ſeītelligere illd̓ obiectū: ſeq̄ret̉ ꝙ ſi q̄reret̉ ab eovtrū ītelligeret illud obiectu: rn̄deret ꝙ nō: cuius oppoſitū exꝑimur. Itē qn̄ aliqͥs ītelligitaliqd̓ obiectū delectabile delectat̉ ītelligēdo⁊ plꝰ appetit ītelligere. gͦ volūtas hꝫ iſtū actūpro obiecto: ſed volūtas fertur ī cognitum. ergo pro tunc ille actus eſt cognitus. gͦ qn̄ hꝫ tm̄vnū actū ītelligit adhuc illū actu: gͦ actꝰ rectꝰ⁊ reflexꝰ ſunt idē. Itē ſi illi actꝰ diſtīguāt̉ ī intellectu. gͦ eodē mō diſtīguit̉ ī volūtate: qꝛ ſil̓is
Secundividet̉ rō: ſꝫ ꝯn̄s eſt falſum: qꝛ tūc quot erūt virtutes morales cauſate in volūtate ex actibꝰ rectis tot erūt cauſate ex actibꝰ reflexis: ſꝫ actꝰ reflexi p̄n̄t variari ī infinitū ẜm ſpēm. gͦ p̄n̄t cauſari īfinite ꝟtutes morales dr̄ntes ẜꝫ ſpēm. qꝛſic̄ ex actibꝰ rectis multiplicatis pōt cāri hītꝰmoralis ſic ex actibꝰ reflexis ml̓tiplicatꝭ. Iteꝫqn̄ aliqͥs eſt ī actu recto. aut percipit ſe eſſe inactu recto qn̄ eſt in actu recto. aut qn̄ nō eſt inactu recto. ſꝫ qn̄ eſt in actu reflexo. Si qn̄ eſt inactu recto: tūc ſi actꝰ reflexus eſt alius a rectonō ſimul vltīate eſt in vtroqꝫ. gͦ cū eſt ī actu reflexo non ꝑcipit ſe eſſe vltīate in actu recto reſpectu obiecti. Si ꝑcipit ſe eſſe in actu rectoqn̄ eſt in actu reflexo: tūc ꝑcipit ſe vltīate eſſein aliquo actu qn̄ nō eſt vltīate in illo actu qd̓eſt īpoſſibile. Iteꝫ ſi ſic. Aut actꝰ reflexus eſtactꝰ fruēdi aut vtēdi: nō primū. qꝛ īmediate tēdit in creaturā. qꝛ in actu rectū: nō ſcd̓m. qͥa ꝑillū actū tēdit in deū ⁊ in actū rectū ꝓut tēditin deū: vt ſic nō eſt actꝰ vtēdi. gͦ ſunt idē actusAd primū iſtoꝝ qn̄ accipit ꝙ ſuppoſito ꝙ aliqͥs habeat tm̄ vnū actū cognoſcēdi obiectū oīalio actu ītelligēdi eius circūſcripto ⁊cͣ. Dicoꝙ no. ⁊ vlterius dico ꝙ ſi eſſꝫ pro eodē inſtātiquo q̄rit̉ ab eo vtrū ītelligeret ſe intelligere illud obiectū. Dico ꝙ nō opꝫ hoc ꝯcedere. qͥa ꝓillo inſtāti nō ꝑcipit ſe cognoſcere illud obiectū. ſi tn̄ ꝓponit̉ poſt bene p̄t hoc ꝯcedere. qͥatūc habebit vnū actū cognoſcēdi reſpectu cōplexi de nouo ꝓpoſiti. qꝛ tūc ītelligit cōplexūꝓpoſitū. et hoc erit vno actu differēti a prioriactu. Ad aliud dico. ꝙ ſi volūtas delectet̉ in 1actu ītelligēdi reſpectu alicuiꝰ obiecti: opꝫ ꝙapprehēdat̉ ꝑ intellectū eſſe delectabile. ⁊ ſicopꝫ ꝙ pͥus cognoſcat̉. ⁊ iō nō pōt delectari inactu niſi ille actꝰ cognoſcat̉ ꝑ ītellectuꝫ. ſꝫ hocerit ꝑ ītellectū reflexū qͥ eſt aliꝰ ꝙͣ actꝰ rectus.Ad aliud dico. ꝙ maior eſt negāda. qꝛ ex multitudine actuū reflexoꝝ nō cauſat̉ hitus moralis. ſꝫ ſolū ex multitudīe actuū rectoꝝ. Uel alit̓pōt dici. ꝙ virtꝰ moralis nō ſolū generat̉ in volutate ſꝫ ī appetitu ſenſitiuo. qꝛ hītus moraliseſt cōmoderatiuus paſſionū ⁊ ſolū in appetitu ſenſitiuo ꝯſiſtūt paſſiones. Ad aliud dicoꝙ ſi ponat̉ ꝙ tm̄ ſit in actu recto. tūc nō ꝑcipitſe eſſe in actu recto. ſꝫ bene poſſibile eſt ꝙ ꝑcipiat ſe eſſe in actu recto qn̄ eſt in actu recto. qꝛactus rectꝰ ⁊ reflexus ſunt ſimul vel pn̄t eſſe ſimul. ⁊ qn̄ dicit̉ qd̓ eſt vltīate ī vno actu nō p̄teſſe in alio actu. Dico ꝙ ſi intelligat̉ ꝑ vltīateeſſe ꝑfecte eſſe in actu ſic dico ꝙ ſimul pōt eſſeſub duobꝰ vltīate. qꝛ vterqꝫ actus termiat potētiā in ſuo ordine. licꝫ diuerſimode ſi ītelligatur ꝑ vltīate ꝑficere finalit̓ ꝑficere in rōe ſim-
Argumētū pͥmū
Secundum
Tertiū
Ad ſcd̓m
Ad primumme opinionis
Ad tertium
Quinto.
Ad quartum
Quartū