LibriSecundi
ſubiecto pōt creare illud ſine ſubiecto: ſic̄ ptꝫ.Quia minus eſt creare ꝙͣ ꝯſeruare: ſꝫ agēs naturale eſt hmōi. pꝫ: qꝛ ſi deꝰ d̓ſtrueret ſubiectūluminis in medio: poſſet illud lumē ꝯſeruare:ſicut qn̄ erat in ſubiecto. Exēplū de accidēteī euchariſtia qd̓ ꝯſeruat̉ a cā naturali ſine ſubiecto ſicut ī ſubiecto. Itē qͣlitas ī hoſtia pōtaugeri: gͦ ⁊ creari. ꝯn̄a pꝫ: qꝛ ī augmētatōe aliqͥd acqͥrit̉ quātitati p̄exiſtenti: ⁊ illud ꝓducit̉ſine materia. gͦ illud creat̉. ans pꝫ de ſe. Si dicas ꝙ illa ꝑs educit̉ de potētia alteriꝰ ꝙͣtitatꝭp̄exiſtētꝭ: ⁊ ſic nō creat̉. Cōtra q̄ ſūt eiuſdē rōisvnū nō educit̉ de potētia alteriꝰ magꝭ ꝙͣ econuerſo: ſicut ī ꝓpoſito ē. gͦ ⁊cͣ. Itē qn̄ aliqͥd educit̉ de potētia alteriꝰ illa ſunt ī eodē loco. Sꝫquātitas acqͥſita ⁊ p̄exiſtēs nō ſunt in eodē loco. gͦ ⁊cͣ. Si dicas ꝙ iſta ꝙͣtitas acqͥſita ꝑ augmētatōem educit̉ de potētia ꝙͣtitatꝭ īterminate. Cōtra. tūc ille due ꝙͣtitates eſſent ī eodemloco qd̓ falſuꝫ eſt. Itē octauo metaphiſice. accidētia hn̄t materiā in qͣ nō ex qͣ. Itē agēs naturale pōt de ſpēbus pāis ⁊ vini generare formā ſubſtātialē vermis ⁊ illa nō educit̉ de potētia materie: qꝛ nulla eſt ibi. igit̉ creat̉. Iteꝫillud qd̓ eſt pͥmo purū nihil: ⁊ poſt creat̉ ē creatura: ſꝫ ꝓducta forma a creatura eſt hmōi ſicutpͥus patuit. gͦ ⁊cͣ. Itē creatura pōt ānihilareg creare. ꝯn̄a pꝫ: ⁊ ans ꝓbat̉: qꝛ qn̄ corrūpit̉ forma eſt purū nihil: ſicut ſi ānihilaret̉ a deo. Sidicas ꝙ in potētiā materie reducit̉: iō nō ānihilat̉. Cōtra oē qd̓ eſt ī potētia materie pōt reduci ad actum: gͦ illa forma corrupta ī potētiamateria pōt reduci ad actū: aut gͦ ab agēte creato aut īcreato. ſi creato: tūc ages creatū poſſet natural̓r idē numero reparare qd̓ nullꝰ ꝯcedit. ſi īcreato: tūc deꝰ nō poſſet ānihilare vnaꝫformā materialē niſi ānihilaret materiā: qꝛ remanēte materia remanet forma ī eiꝰ potētia. ⁊ꝑ ꝯn̄s nō ānihilat̉: ⁊ ſil̓r nō pōt ānihilare vnaꝫformā materialē niſi ānihilaret oīa indiuiduamaterialia: qꝛ ꝙͣtucūqꝫ vnū indiuiduū ānihilaret̉ adhuc forma remaneret ī potētia materiealteriꝰ īdiuidui: ⁊ ſic nō ānihilaret̉. Itē ꝯͣ rōnē poſitōis. agēs naturale nō īpeditu eqͣliter⁊cͣ. ſꝫ agēs naturale eqͣlit̓ r̄ſpicit oēꝫ formā exiſtentē ī potētia materie ⁊ paſſū: qꝛ nec hēt ordinē ad agēs nec ad paſſū. gͦ qd̓libꝫ agēs vl̓ ꝓduceret oēs formas ī materia vl̓ nullā vtrūqꝫeſt falſū. gͦ ⁊cͣ. Cōfirmat̉: qꝛ augmentatio eſt ꝑꝑtes diuiſibiles eiuſdē rōnis ⁊ agēs augmentās eqͣlit̓ ſe hꝫ ad oēs illas ꝑtes. gͦ creabit oēsvel nullā vtrūqꝫ eſt falſum. gͦ cauſabit. Ad pͥmū iſtoꝝ rn̄deo dupl̓r vno mō tenendo ꝙ relatio nō dicit aliud ꝙͣ extrema coexiſtentia: ⁊ ſiccalefactio dicit duo extrema: ſcꝫ calefaciens ⁊
ſubiectū calefactū. Nūc aūt īpoſſibile eſt ꝙſitcalefacio denoīans aliqͥd tanꝙͣ calefaciens ſine ſubiecto calefacto. qꝛ hͦ nomē vel ꝯceptusꝯnotat ſubiectū calefactuꝫ. ⁊ ꝑ ꝯn̄s īpoſſibileeſt ꝙ ſit calefctō ſine ſubiecto. ⁊ tūc eſt ibi fallacia figure dictōis agēs pōt creare calorē ſine ſubiecto. gͦ calefactōeꝫ: qꝛ arguit̉ a dictōnenō ꝯnotāte ſubiectū ab dictōem ꝯnotantē. ſicut h̓. oēm actū quem pōt deꝰ facere volūtatemediāte pōt facere ꝑ ſe. gͦ pōt facere actū meritoriū ꝑ ſe ſine volūtate ī rōne cauſe. nō ſequitur: ſꝫ eſt ꝯſil̓is defectꝰ: qꝛ actꝰ abſolutꝰ nō ꝯnotat volūtatē: ſꝫ actꝰ meritoriꝰ ꝯnotat actiuitatē volūtatis. Tenēdo tn̄ illā opinionē ꝙ relatio dicat aliā rem ab extremis: tūc lꝫ vt ſic poſſet fieri ſine poſteriori: nō tn̄ ecōtra. ⁊ iō cū reſpectus ſit poſterior ſubiecto: lꝫ poſſit fieri ſine reſpectu: nō tn̄ ecōtra. Ad alid̓ dico ꝙ aliqn̄ tertiū plus dependet ad pͥmū ꝙͣ ad ſcd̓ꝫ. ſiceſt in ꝓpoſito: qꝛ tertiū eqͣliter dependet a primo ſicut a ſcd̓o: ⁊ iō ſicut nō pōt eſſe ſine ſcd̓oita nec ſine pͥmo. Et qn̄ arguit̉ ſi ſint due albedines ſine ſubiectis eſſent due relationes ſine ſubiectis: ergo ſic eſt in propoſito. Dico lꝫhͦ verū ē ī relatōibꝰ pͥmi modi nō tn̄ ſcd̓i. Adaliud dico ꝙ abſolutuꝫ poſſet eſſe ſine dependentia ad ſubiectū: nō tn̄ relatio plus dependet ꝙͣ aliqd̓ abſolutū: ⁊ ſil̓r aſſumptū negaturqꝛ reſpectꝰ forme ad agens nō eſt pͥor reſpectuforme ad paſſum: ſꝫ magꝭ ecōuerſo. ⁊ iō nō ſeqͥt̉Si deꝰ p̄t facere effectu ſine reſpectu ad agesgͦ ſine reſpectu ad paſſum. Ad aliud dico ꝙtā lumē poſito pͥori caſu ꝙͣ accidentia ī euchariſtia cōſeruant̉ a ſolo deo ⁊ nō a creatura. ⁊ hͦdicit Anſelmꝰ. Alit̓ dicit̉ ꝙ nō eſt ſil̓e de creatiōe ⁊ cōſeruatōe: qꝛ alit̓ reſpicit agens ī actuꝓductū ⁊ alit̓ nō ꝓductū: qꝛ ſi creatura poſſetin aliquo inſtāti. ⁊ ſic eqͣlit̓ reſpicet oīa creabilia eiuſdē rōnis. ⁊ ſic ī illo inſtāti ꝓducerꝫ oīavel nullū tn̄ poſt creatōem alit̓ ſe hꝫ agēs creatum ad effectū iā poſitū in actu ꝙͣ ad alia eiuſdem ratōis q̄ non ſunt in actu: ⁊ non ſe habetequaliter ad illa: ideo pōt cōſeruare: lꝫ nō creare. Eodem mō negareꝫ augmentatōes illaruꝫ ſpecierū fieri a creatura. Ad aliud de ver 1me dico ꝙ deus ibi creat materiā de qͣ educit̉forma vermis. Ad aliud dico ꝙ creare nō tātum dicit producere aliquid poſt purum nihilſed etiam dicit ꝙ nulla materia requiratur: ſicnon eſt in propoſito: quia creatura in actioneſua neceſſario requirit materiā in qua recipit̉forma: deus autem nō. Ad aliud dico ꝙ ac 1cipiendo annihilare pro mutatione qua deſtruitur aliqua forma: ſic ꝙ nil eius remanet.ſic forma per corruptionem veriſſime annibi-
Cōtra rōnem poſitionis
Septimo.
GOctauo.
Sexto.
HRn̄ſio ad pͥmū
Ouinto.
Ad quiniumAd ſextum
Id quidtꝝAd ſextum
Ad quartum
Ad ſeptimū
Ad tertium
Ad octauun
Adſcd̓m