LibriSecundi
damēto: nec rōis in deo. ſꝫ nccͣario oportet ponere aliquos reſpectꝰ extrīſecos. Sed redeoad ꝓpoſitū: ⁊ dico ꝙ illud qd̓ eſt ſubiectū pōtabſolute ītelligi: ⁊ illud qd̓ eſt p̄dicatū ſimplicit̉: ⁊ tn̄ vnū nō habꝫ rōem ſubiecti: ⁊ aliud p̄dicati: ⁊ hͦ nō eſt ꝓpt̓ defectū alicuiꝰ reſpectꝰrōis: ſꝫ ꝓpt̓ defectu alicuiꝰ ꝯceptꝰ abſoluti: puta cōceptꝰ īportati ꝑ cōpulā. Exemplū hō pōtītelligi abſolute: ⁊ aīal ſimilit̓. ⁊ tn̄ nō oportetnec ꝙ hō ſit ſubiectū: nec aīal p̄dicatū: qꝛ deficit cōceptꝰ qͥdā abſolutꝰ importatꝰ ꝑ hoc ꝟbuꝫeſt. Sꝫ habito iſto cōceptu: cū cōceptu hoīs ⁊aīalis: ſiue ītelligat̉ vnico actu: ſiue diſtinctisneceſſe eſt ꝙ hō ſit ſubiectū: ⁊ aīal p̄dicatū: ſine oī reſpectu medio. Si q̄ras vtrū ille cōceptꝰ copule includat ꝯceptū abſol utū ſubiecti⁊ p̄dicati: vel eſt ꝯceptꝰ diſtinctꝰ ab vtroqꝫ velno. ſi pͥmo mō tūc ꝯceptꝰ copule eſſet tanꝙͣ forma totiꝰ ꝯplexi diſtinctꝰ aliquo mō a ꝑtibꝰ coiunctī ⁊ diuiſim ſicut ponit Ioh̓. de forma totiꝰ in re extra qd̓ intēdis vitare. ſi ſcd̓omo tūcvidet̉ ꝙ ꝑ iſtu cōceptū nō habemꝰ plus rōemſubiecti ⁊ p̄dicati ꝙͣ ſine ip̄o. Dico ꝙ dicit coceptū cōem diſtinctū a cōceptibꝰ extremoꝝ: ſicut vnū ens rōis diſtinguit̉ ab alio vel ab etereali. Et dico ꝙ ſi tm̄ habeā cōceptū copule: ⁊nō cōceptū extremoꝝ: tūc nec habeo ſubiectūnec p̄dicatū. ſꝫ ſi habeā cōceptū totalē: ⁊ cū hͦꝯceptū extremoꝝ: ſiue hoc ſit ꝑ vnū actū ſiueꝑ tres: quoꝝ vnus terminet̉ ad id qd̓ eſt ſubiectū: ⁊ aliꝰ ad copulā: ⁊ tertiꝰ ad id qd̓ eſt p̄dicatū nccͣario habeo ſubiectū ⁊ p̄dicatū ſine omīreſpectu rōis. Si q̄rat̉ quō cōceptꝰ copule eſtcōis. dico ꝙ nō ꝑ p̄dicationē: ſicut eſt cōceptꝰextremi: ſꝫ eſt cōis ꝑ vnionē: qꝛ vnit duo extrema adinuicē. Si dicas pͥus dictū eſt ꝙ vniodicit reſpectū: igit̉ hoc dicit reſpectu. Reſpōdeo. vnio in re nccario dicit reſpectuꝫ reale: ſꝫin rōne nō oportet ꝙ dicat reſpectū realē necrōis. Si dicas ꝙ nunc ſunt extrema vnita inꝓpoſitiōe ⁊ priꝰ nō: gͦ oportet ꝙ aliqͥd acqͥrat̉de nouo abſolutū vel reſpectiuuꝫ. Rn̄deo ꝙnō ſūt vnita: tūc fit etiā ꝯceptꝰ copule q̄ nō ſūtpͥus: ⁊ ꝓpt̓ iſtud abſolutū dicunt̉ modo vnita⁊ pͥus nō. Si dicis ꝙ iſte cōceptꝰ nō eſt rōnisita ꝙ tm̄ hēat eſſe obiectiue in aīa: qꝛ iſte cōceptꝰ ſignificat inherentiā p̄dicati ad ſubiectū.ſꝫ iſta inherētia eſt reſpectꝰ realis ꝑ te. Aut ſaltē ſic eſt vt h̓ ſorti ineſt hͨ albedo. hec enī extrema ſunt reſpectꝰ ⁊ copula ſil̓r. qꝛ copula eſt reſpectꝰ realis inherētie. Dico ꝙ nō tm̄ ſignificat inherentiā p̄dicati ad ſubiectū: qn̄ p̄dicatū diſtinguit̉ realit̓ a ſubiecto ⁊ ſibi ineſt realiter: ſꝫ qn̄ p̄dicatuꝫ eſt oīno idē: vel qn̄ illud proquo ſupponit ſubiectū eſt oīno idē cū illo pro
quo ſupponit predicatū. Exēplū primi iā poſitū eſt. Exēplū ſcd̓i. Angelus eſt ſb̓a: deꝰ eſt ensin iſtis nulla eſt inherētia a ꝑte rei īter p̄dicatū ⁊ ſubiectū: ſꝫ tm̄ in ꝯceptū: ⁊ hͦ non eſt aliudniſi ꝑ copulā denotat̉ ꝙ illud ꝓ quo ſupponitſubiectu eſt idē cū illo ꝓ quo ſupponit p̄dicatū. ex hͦ ptꝫ ꝙ ꝯceptꝰ īportatꝰ ꝑ copulā nō ē reſpectiuꝰ ſꝫ abſolutꝰ: ſꝫ tn̄ bn̄ pōt ſignificare reſpectū inherētie accn̄talis. ⁊ ſic dico ꝙ in iſtaꝓpoſitiōe hoī ineſt albedo ꝑ copulā īportaturꝯceptꝰ abſolutꝰ qͥ hꝫ tm̄ eſſe obiectiue in aīa ⁊eſt cōis ꝑ vnionē ſicut pͥus dcm̄ eſt: ⁊ eſt cōis ꝑp̄dicatōeꝫ reſpectibꝰ inherētie accidētalis: qꝛille ꝯceptꝰ pōt bene aſſignare tales reſpectꝰ:⁊ ꝓ illis pōt ſupponere: ⁊ de illis pōt p̄dicaripͥmo mō dicēdi ſicut ꝯceptus entis lꝫ ſit abſolutꝰ pōt tn̄ ſuppone̓ ꝓ reſpectibꝰ ⁊ ſignificarerelatōes ⁊ de eis p̄dicari. pͥmo mō vn̄ ẜm iſtaꝫviā qn̄ ſic dico. Hoī ineſt albedo: ꝯceptꝰ cōpule pōt ſignificare iſtū reſpectū: ẜꝫ nō adeqͣte ml̓tos alios: ⁊ iō tm̄ hꝫ eſſe obiectiue ī intellectuEt ſciēdū eſt ꝙ eſt aliud ī iſta ꝓpoſitōe homoeſt albꝰ: ⁊ hoī ineſt albedo: qꝛ ī pͥma ſubiectū ⁊p̄dicatū ſupponunt ꝓ eodē puta ꝓ ſuppoſitohoīs: qꝛ al̓s eēt ꝓpoſitio falſa. ⁊ iō ꝯceptꝰ cōiseſt ibi tm̄ cōis ꝑ vnionē nō ꝑ p̄dicatōeꝫ qn̄ ſubiectū ⁊ p̄dicatū ſūt oīno idē: ibi ꝯceptꝰ copulenō ſigͣt inherētiā actualē aliā: ⁊ iō eſt ibi ꝯceptus copule tm̄ cōis ꝑ vnionē. Sꝫ ī ſcd̓a ſubiectū ⁊ p̄dicatū ſignificāt ⁊ ſupponūt ꝓ diſtīctꝭrebꝰ qrū vna eſt ī alia: ⁊ iō ibi ꝯceptꝰ copuleneſt tm̄ cōis ꝑ vnionē extremoꝝ: ſꝫ ꝑ p̄dicatōeꝫqꝛ ibi ſigͣt īherentiā accidētale p̄dicati ad ſubiectū ⁊ ꝓ ea pōt ſupponere. Pōt tn̄ aliter di 4ci ꝙ ꝯceptꝰ quē īportet copula eſt reſpectiuꝰ ⁊ꝙ tm̄ hꝫ eſſe obiectiue ī anima per iſtū modūqꝛ iſte ꝯceptꝰ pͥmo abſtrahit̉ ab iherētijs ſuisaccidētalibꝰ ⁊ īmediate: ⁊ iō eſt ꝯceptꝰ reſpectiuꝰ: ⁊ iō eſt aliqn̄ cōis ꝑynionē extremoꝝ. ꝟbi gr̄a. qͥn̄cūqꝫ illud ꝓ quo ſupponūt ſubiectū⁊ p̄dicatū eſt oīno idē: ꝯceptꝰ īportatꝰ ꝑ cōpulā eſt cōis tm̄ ꝑ vnionē extremoꝝ: qn̄qꝫ em̄ eſtcōis ꝑ p̄dicatōem ⁊ vnionē. Exēplū qn̄ aliqͥdſigͣt ſubiectū ⁊ illud ꝓ quo ſupponit p̄dicatuꝫſunt diſtīcte res quarū vna īeſt alteri: ⁊ ſic coceptus copule eſt cōis ꝑ vnionē extremoꝝ ⁊ ꝑp̄dicatōem: qꝛ p̄dicat̉ de illa inherētia q̄ eſt reſpectꝰ accidetalis ī pͥmo mō dicēdi ꝑ ſe: ſꝫ ex hͦnō ſequit̉ ꝙ copula ſignificet reſpectū rōnis.qꝛ lꝫ ille reſpectꝰ rōnis ſit tm̄ ens rōnis qꝛ hꝫeſſe tm̄ obiectiuū: nō tn̄ eſt reſpectꝰ rōnis: qꝛ ille ſolū cauſat̉ ꝑ ītellectū ꝯparātē: ⁊ iſte ꝯceptꝰꝓducit̉ ꝑ ītellectū abſtrahentē: ſꝫ iſte cōceptꝰſigͣt verū reſpectū realē: lꝫ ſit in ſe tm̄ ens rōisSꝫ ꝯͣ. qꝛ nunꝙͣ ꝯceptꝰ ſincathegoreumaticꝰ -
I
Reſolutio auc̄.
KOueritur.
Reſpōdet̉ ſcd̓o
Reſpōdet̉ ſcd̓o
Inſtatur tertio.
Inſtat̉ primo.Reſpōdet̉ pͥmo
Inſtaturſcd̓o.
Reſpōdet̉ t̓tio.
LQueritur.Reſpondetur.
Reſpondetur.
Ohiectis
Iliter dicitur