Druckschrift 
Super IV libros Sententiarum
Einzelbild herunterladen
 

Sententiarum5

Libri primi pōt ſciri illo tꝑe quo ē in ſe verū. ſꝫ futurū continges depēdens ſimpliciter a potētia libera non eſt in ſe verū qꝛ pōt ẜm eumaſſignari qͣre plꝰ vna ꝑs ē ꝟa ꝙͣ alia. ita vl̓vtraqꝫ ꝑs ē ꝟa vl̓ neutra ē poſſibile vtraqͣꝫ ꝑs ſit ꝟa. ꝯn̄s neutra ſcit̉. Iſta cocludit ẜm viā ph̓i. niſi de hijs ſūt ī ptāte volūratis. ī hijs aūt ſūt ī ptāte volūtatꝭ. ſꝫ depēdēt ſimpl̓r a cauſis naturalibꝰ cōcluditſic̄ ſol oriet̉. ſic de alijs. ē natural̓ determinat̉ ad vnā ꝑtē. nec p̄nt oēs cāe naturales īpediri niſi cām liberā. quā tn̄ pn̄t īpediri reſpectu vniꝰ effectꝰ det̓mīati. lꝫ reſpectu cuiuſlibet. Iſta tn̄ rōe obſtāte tenēdūē deꝰ euidēt̓ cognoſcit oīa futura cōtigētia.ſꝫ modū expͥmere neſcio Pōt tn̄ dici ip̄e deꝰvl̓ diuina eēntia ē vna cognitio ītuitiua ſuiipſiꝰ ꝙͣ oīm alioꝝ factibiliū īfactibiliū.fecta clara ip̄a etiā ē notitiā oīm p̄teritoꝝ futuroꝝ pn̄tiū ita ſic̄ ex notitia ītuitiua ītellectiua nr̄a extremoꝝ p̄t ītellectꝰ nr̄ euidēter cognoſcere aliqͣs ꝓpōēs ꝯtingētes. itaip̄a diuina eēntia eſt ꝗͥdā cognitio notitia tm̄ ſcit̉ verū neceſſariū cōtingēs de pn̄tiſꝫ etiā ſcit̉ ꝑs ꝯͣdictiōis erit ꝟa erit falſa. forte ē ꝓpt̓ determinationē ſue volūtatis. ſꝫ etiā poſito īpoſſibile ip̄a diuina cognitiōe exn̄te ita ꝑfecta ſic̄ ē. eēt effectiua nec total̓ nec ꝑtial̓ effectuū ꝯtingētiūadhuc eēt notitia euidēt̓ ſciret̉ a deo ꝑs ꝯͣdictiōis erit falſa erit ꝟa. eēt qꝛ futura cōtingētia eēt ſibi p̄ſentia. nec ideasꝙͣ rōnes cognoſcēdi. ẜꝑ ip̄ammet diuinā eſſentiā vl̓ diuinā cognitione ē notitia qͣſcit̉qͥd ē falſū qͥd ē verū. qͥd fuit verū. qͥd fuitfalſū. qͥd erit falſuꝫ. qͥd erit verū. Iſtacluſio ꝙͣuis rōnē naturalē nobis poſſibilēa pͥori ꝓbari poſſit. tn̄ autoritates biblie ſanctoꝝ ſūt ſatis note pōt ꝓbari. ſꝫ trāſeode eis ad pn̄s. Uerūtn̄ aliqͥbꝰ artiſtis ē. ſciē. ꝙͣtucūqꝫ deꝰ ſciat de oībꝰ futuris cōtingētibꝰ ꝑs erit ꝟa falſa. tn̄ ē neceſſaria. deꝰ ſcit ꝑs erit ꝟa. īmo ē cōtingēs itm̄ ꝙͣtūcūqꝫ ſit ꝟa. deꝰ ſcit ꝑs ꝯͣdictioniserit ꝟa. tn̄ poſſibile ē nūꝙͣ fuit ꝟa. et ī iſtocaſu potētia ē ad oppoſitū illiꝰ ſine ſucceſſion qꝛ poſſibile ē nūqͣ fuerit ꝟa. Sꝫ ſic ēde volūtate creata. qꝛ poſtꝙͣ voluntas creataaliquem actum habuerit. non eſt poſſibilepoſtea verū ſit dicere nūqͣ habuit talē actuDe ꝓpōibꝰ de poſſibili dico ſic̄ alij dicūtiſta ꝓpō cōſil̓es diuinā volūtatē volētē a fore poſſibile ē velle fore a. ē diſtinguenda ẜꝫcōpoſitionē diuiſionē. In ſenſu cōpoſito denotat̉ ſit poſſibil̓. deꝰ volēs a fore vult

a fore ē īpoſſibile qꝛ īcludit ꝯͣdictionē. Inſenſu diuiſionis denotat̉ deꝰ volēs a fore p̄t velle a fore ē verū. Et ſi dicat̉ ponat̉ ī accidet īpoſſibile. et ꝯn̄s ille ſtāt ſil̓.deꝰ vult a fore. deꝰ vult a fore. dico poſito illo poſſibili ī ſeqͥt̉ īpoſſibile ẜꝫ dꝫſic poni ī. deꝰ volēs a fore vult a fore. ſꝫ dꝫſic poni in. deꝰ vult a fore. iſto poſito in nullū ſeqͥt̉ īpoſſibile. qꝛ ſeqͥt̉ niſi iſta. deꝰnūꝙͣ voluit a fore. iſta ē īpoſſibilis ſꝫ ꝯtinges. ſic̄ ſua ꝯͣdictoria ſēꝑ fuit cōtingēs .ſ. deusvult a fore. Per p̄dcā p̄t rn̄deri ad. q. deꝰhabet ſcīaꝫ det̓miatā de futuris cōtingētibꝰqꝛ determinate ſcit ꝑs ꝯͣdictiōis erit ꝟa falſa. ſꝫ habere ſcīam de futuris cōtingētibꝰduplicit̓ pōt ītelligi. Uel qꝛ ſcīa illa ſciūt̉ illa futura cōtingētia ſit neceſſaria. Uel illaſcia neceſſario ſciat̉. Primo dico deꝰ defuturis cōringētibꝰ hꝫ ſciam neceſſariā. qꝛ indeo ē vnica cognitio ē cōplexoꝝ incōplexorū. neceſſarioꝝ cōtingētiū. vl̓r oīm ymaginabiliū. illa ſcīa ē ip̄a diuina eſſentia queē neceſſaria īmutabilis. Scd̓o ſic ītelligēdo deū habere ſciam neceſſariaꝫ de futurisꝯtingētibꝰ. deꝰ neceſſario ſciat futurūtingēs. ſic ē cōcedēdū habeat ſcīam neceſſariā. qꝛ ſic̄ ip̄m cōtingēt̓ erit ita deꝰ ſcit ipſum ꝯtingēter fore. Ad pͥmū pͥncipale pōtdici altera ꝑs ꝯͣdictiōis ē det̓minate ꝟa ita p ē falſa. ē tn̄ cōtingēt̓ ꝟa. ita ē ꝟa pōt falſa. pōt nūꝙͣ fuiſſe ꝟa. Et ſi dicat̉ ꝙꝓpoſitio de pn̄ti ſemel vera habet aliquā ꝓpo de p̄terito neceſſariaꝫ. ſicut ſi hec ſit ſemelvera ſortes ſedet. hec erit poſtea ſꝑ neceſſariaſortes ſedit. ſi hec ſit vera. a eſt verū. ſit atalis ꝓpo cōtinges. hec ſꝑ erit vera neceſſaria. a fuit verū. Dicēdū qn̄ aliqua talis ꝓpōde pn̄ti eqͥualet ꝓpōni de futuro. vel depedeta veritate alicuiꝰ futuri. opꝫ ꝓpōni verede pn̄ti correſpōdeat neceſſaria de p̄terito. etita ē in ꝓpoſito. Ad ſcd̓m pꝫ ſeqͥt̉. deꝰhabet ſciam neceſſariā de a. niſi ſcd̓o accipiendo habere ſcīam neceſſariā. deꝰ neceſſario ſcit a. ſꝫ accipiendo pͥmo modo habere ſciētiā neceſſariā. ꝯn̄a valet. Ad argumētū īoppoſitū pꝫ p̄dcā. Diſt. xxxix. Queſtio vnicaIrca diſtinctionē triceſimā nonāro. Utrū deꝰ poſſit ſci Qcre plura ꝙͣ ſcit. ſic videtur. quia pōt ſcire aliqͥd qd̓ neſciti. pōt ſcireplura ꝙͣ ſcit. An̄s patet. qꝛ neſcit iſtā. ego

n

Ad prinū ppale

Diſt. XXXIXAQueſtio. I

Diſt. XXXIX

AQueſtio. I

Ad ſecūdum

Ad q ncn