X. NIS 99A57ε7ε7QueſtioIII
III
Diſtinethoc nō valꝫ. qꝛ nō pōt ꝓbari ꝙ oīs ītellectioītelligētie mouētis celū depēdꝫ a celo. ⁊ tn̄ illa ītelligētia mouet celū. Pret̓ea ī nobis nōſemꝑ ītellectio cātur ab obiecto ſꝫ aliqn̄ cāturab obiecto aliqn̄ nō. gͦ nō ē de rōe ītellectiōisvel cāri vl̓ depedere ab obiecto. gͦ poterit eſſeintellectio ꝙͣuis non dependeat ab obiecto.Scd̓m ꝓbo. qꝛ ſi poſſet ꝓbari ꝙ deꝰ ītelligit oīa alia a ſe. hͦ maxime eēt ꝑ hͦ ꝙ deꝰ eſt cāoīm alioꝝ. ſꝫ ꝑ hoc nō pōt ꝓbari. qꝛ nūqͣ pōt ꝓbari ꝑ rōnē cālitatis ꝙ cā cognoſcat effectuꝫalique īmediatū. ſꝫ nec pōt ꝓbari. ꝙ deꝰ eſt cāoīm tāꝙͣ effectuū īmediatoꝝ. gͦ ⁊cͣ. Tertiuꝫptꝫ. ꝓbabilit̓ pōt oſtēdi ꝙ deꝰ eſt cā īmediataalicuiꝰ effectꝰ. ſꝫ deꝰ ē ītelligēs cuiꝰ ē cā īmediata. gͦ ītelligit aliquē effectu. maior ē ꝓbabil̓.qꝛ ꝓbabile ē ꝙ aliquid ſic depēdeat a pͥmo ꝙpoſito ꝑ īpoſſibile ꝙ pͥmū deſtrueret̉ ſeq̄returdeſtructio mediate vl̓ īmediate illiꝰ. ſꝫ ome tale hꝫ eē reſpectu alteriꝰ. gͦ ⁊cͣ. minor etiā ē ꝓbabilis. qꝛ nō ē ꝓbabile ꝙ pͥmū efficiēs non cogͦſcat illud qd̓ ꝓducit. tūc em̄ ꝓduceret ⁊ neſciret ꝙ produceret. Sic gͦ dico ꝙ neutra ꝑs pōtoſtēdi ſufficiēter. Circa ſcd̓ꝫ nolo multū īmorari qꝛ ē planū ꝙ ſic ex ꝟitate ſacre ſcripture. Ad pͥmā rōne ꝓ errore cōmē. dico ꝙ iſtaꝓpō ē falſa de ꝟtute ſermōis. ītellectū eſt ꝑfectio ītelligētis. tū qꝛ etiā ī nobis lapis nō ē ꝑfectio hoīs. ⁊ tn̄ ītelligit̉ ab hōie. Tū qꝛ deꝰ intelligit ſe. ⁊ tn̄ ꝓpͥe loquēdo deꝰ nō eſt ꝑfectioſuijp̄iꝰ. ſꝫ ē idē oībꝰ modis cū deo. Ideo dico:ꝙ qn ītellectio cātur ab obiecto. tūc obiectuꝫītellectū ē ꝑfectio ītelligētis. nō formal̓r ⁊ ꝓprie loquēdo ſꝫ effectiue. hͦ ē dictū. cāt ꝑfectionē ītelligētis ſcꝫ ip̄am ītellectionē. Qn aūt ītellectio nō ē cāta. ſic̄ ē ī deo. tūc vel ītellectūē ip̄amet ītellectio vel ē aliqͥd natū ab eo cāriAd ſcd̓m dico ꝙ ſi ꝑ actionē intelligit̉ aliqͣoꝑatio. maior ē ſimpl̓r fl̓a. nec ē ꝓbata. Adtertiū dico ꝙ maior ē falſa niſi de ītellectionecāta ab obiecto. qͣlis nō eſt intellectio diuinaAd quartū dico ꝙ maior ē falſa. niſi de nouo ītelligat aliqͥd aliud a ſe. Ad quintū dico ꝙ ītelligere vilia nō ītellectiōe cāta a vilibus nō eſt vile nec ignobile. et ita eſt de deo.Sil̓r ītelligere vilia ⁊ ꝑ talē ītellectionē īpediri ab ītellectiōe nobilioꝝ vel etiā īclinari ꝑītellectionē talē ad faciēdū aliqd̓ vile ē vile. ſꝫneutrū pōt deo cōpetere. Ad ſextū dico ꝙ ītentio ph̓i ē. iij. de aīa. ꝙ ī ſeꝑatis a materia ītellectꝰ ⁊ ītellectū ſūt idē accipiēdo ītellectuꝓ ītellectiōe. qꝛ ī illis ẜm eū ītellectꝰ ītellectō⁊ ītellectū ſūt idē. qꝛ ip̄emet ītellectꝰ ē vna intellectio. ⁊ ip̄a ītellectio ē ītellecta ⁊ nō alia ītellectiōe. Nō tn̄ vult ꝙ om̄e ītellectū ſit ideꝫ
cū ītelligēte. Et ſi dicat̉ ꝙ ita ē ī nobis: ꝙ aliqd̓ ītellectū ē idē cū ītelligēte. et aliqd̓ no. gͦ ꝑhͦ nō diſtīguit̉ ab ītellectu ſeꝑato. Ad hͦ dicēdū ē ꝙ ſi ph̓s ponit ꝙ ītellectꝰ poſſibil̓ recipitde nouo ītellectionē. tūc nullū ītellectū ē idēcū ītellectiōe qͣ ītelligit̉. Alit̓ tn̄ ē ī alijs. Sꝫ q̄fuit mens ph̓i de intellectu poſſibili patebitalias. Ad vltimā dico ꝙ deꝰ ē cognitio ꝑtiūcularis de oībꝰ ꝑtibꝰ nec ē īcōueniēs oīa īfinita cōp̄hēdi ab īfinito Ad pͥmū pͥncipale dico ꝙ nō ē ſꝑ vniꝰ ītellectōis ē tm̄ vnū obiectū1ſꝫ frequēt̓ vniꝰ ītellectiōis ſūt plura obiecta ſicut ē ī ꝓpoſito Ad ſcd̓ꝫ ī ſequēti. q. patebitAd tertiū dico ꝙ tali aſſimilatiōe qͣlis rec1ritur inter intellectionē et obiectū deꝰ aſſimilatur cuilibet alteri a ſe. Queſtio tertia.Ertio queroptrū.diuina eſſentiā ſit pͥmū obiectū inttellectꝰ ſui. Ꝙ no. qꝛ pͥmū obiectūalicuiꝰ potētie ē cōe ꝑ p̄dicationē oī app̄hēſoab illa potētia. ſic̄ color ponit̉ obiectuꝫ viſus.qꝛ p̄dicat̉ de oī viſibili. diuina eſſentia nō p̄dicat̉ de oī ītelligibili ab ītellectu diuino. gͦ ⁊c̄.Ad oppoſitū. ſi eſſentia nō eēt pͥmū obiectūītellectꝰ diuini. gͦ eēt aliqd̓ aliud pͥus. ⁊ ꝑ ꝯn̄seēt aliqͥd pͥus dīna eſſētia. ꝯn̄s falſū. gͦ. Adq. dr ꝙ eſſentia dīna ē pͥmū obiectū ītellectꝰ pͥmitate originis et ꝑfectiōis. qꝛ oīa alia qͣſi abeſſentia fluūt ꝙͣuis nō ꝓpͥe. Hoc etiā ꝓbaturſic. q̄cūqꝫ haberēt ordinē eſſentialē ſi eſſent diſticta real̓r. eodē ordine ſe hn̄t qūocūqꝫ ſūt diſtincta. ſꝫ ſi eſſentia eēt diſticta ab alijs ꝑfectionibꝰ real̓r q̄ ſūt ī diuinis. ip̄a eēt ſimpl̓r pͥmūorigine ⁊ ꝑfectiōe. a qͣ alia ſimpl̓t originarent̉ſe em̄ haberet ſicut ſubiectu ad paſſiōes q̄ oriunt̉ a natura aliqua. gͦ ſil̓r mō vbi ſūt diſtīctaẜm rōnē. eſſentia ē pͥmū ꝑfectiōe. ⁊ ſic̄ ē pͥmū īꝑfectiōe entitatꝭ ita ⁊ cogſcibilitate. ẜm ph̓mij. metha. ⁊. vij. Scd̓o d̓r ꝙ eſſentia dīna etnō aliqd̓ cōe ē obiectū pͥmū pͥmitate adeqͣtionis ītellectꝰ diuini. hoc ꝓbat̉. qꝛ qͥncunqꝫ aliqd̓ cōe abſtractū a pluribꝰ ē obiectu adeqͥtuꝫalicuiꝰ potētie pͥmo mouēs eā qd̓libet ꝑ ſe īferius illiꝰ cōis ſub rōe ꝓpͥa ē ꝑ ſe obiectu illiuspotētie ⁊ ꝑ ſe motiuū eiꝰ. vt pꝫ de colore ⁊ ſuisīferioribꝰ reſpectu viſus. ẜ nō qd̓libet ꝑ ſe cōtētū ſub ēte ē hmōi ẜm ph̓m. xij. metha. Preterea cōfirmat̉. qꝛ cognitio illa in qͣꝑ ſe aliqd̓obijcit̉ ſub ꝓpͥa rōe cāt̉ ab eo vl̓ eſſētial̓r depēdet ab eo. qꝛ cognitio depēdet ab ītellectu ⁊ ītelligibili. ſꝫ ītellectio dina a nullo alio dependet. gͦ ⁊cͣ. Dicit̉ gͦ ꝙ eſſētia dīna ē pͥmū obiectū adequatū intellectꝰ ſui. Et ſi queratur ſubqua ratiōe erit obiectū adequatū ītellectꝰ ſui
taritam
Adſitidomjxetiam
jxetiam
Adſitidom
Ad primā rōneꝫ
irca ſci̓arti
Ioiuꝫ
Scd̓o dicitur,
Queritur
Rn̄detur primo
Ad ſcd̓mAd tertiū
AQueſtio.
Ad primnū prin.
Ad ſeptimāAd primnū prin.
Ad ſeptimā