Diſtinctionis IIOueſtio
Diſtuſibi īpoſſibile. gͦ qd̓ libꝫ pōt nolle. Pret̓ea. qͥcūqꝫ p̄t efficacit velle ans. pōt velle ꝯn̄s ſcitūvel opinatū eē ꝯn̄s. ſꝫ aliqͥs pōt efficacit̉ vellenō eſſe. ⁊ pōt ſcire euidēter. ꝙ nō eē btm̄ ē ꝯn̄sad nō eē. gͦ pōt velle nō eē beatꝰ. ⁊ ꝑ ꝯn̄s nollebtītudine. Aſſumptū ptꝫ. qꝛ multi vtētes rōetā fideles credētes vitā futurā. ꝙͣ īfideles nullā vitā futurā credētes: īterfecert ſeip̄os. ⁊ expoſuerūt ſe morti. gͦ volebāt nō eſſe. Confirmat̉ rō. qꝛ aliqͦ fideles credentes ſe poſſe ꝯſe qͥbtitudinē ſi nō peccarēt. eleger̄t peccare. ſciētes ſe vel credētes ꝓpt̓ tale pct̄m̄ penā eternāhīturos. qd̓ nō eſſꝫ niſi tūc habuiſſent nolle reſpectubtītudinis. nō in cōi tm̄. ſꝫ etiā in ꝑticuolari. Scd̓a ꝯcl̓o eſt. ꝙ aliqͥs p̄t nolle btītudinē in ꝑticl̓ari. Et pōt ꝓbari ꝑ rōes p̄cedētes.o. Tertia cōcluſio ē ꝙ aliqͥs p̄t nolle btītudinēin ꝑticl̓ari creditā eſſe poſſibilē. ita ꝙ p̄t nollehr̄e btitudinē. Hec cōcluſio ꝑſuadet̉. qͥa qͥcqͥdpōt eē dictatū a recta rōe. pōt cadere ſub actuvolūtatis. ſꝫ recta rō p̄t dictare ꝙ iſte carebitſꝑ btitudine. gͦ pōt velle carere ſꝑbtītudīe. gͦp̄t nolle eā. Cōfirmat̉. qꝛ dānatꝰ tā pena ſenſus ꝙͣ pena dāni poſſet ſi relinq̄ret̉ ſe cōformare diuīe volūtati tā ſcite ꝙͣ credite in volito. ẜvolūtas diuina vult iſtuꝫ ſꝑ carere btītudīe. gͦpōt hͦ eſſe volitū a volūtate tali. ⁊ ꝑ ꝯn̄s eadērōe a volūtate viatoris. Pret̓ea quicūqꝫ vultefficacit̉ aliqͥd. vult oē illd̓ ſine quo credit nullo mō ſe poſſe ꝯſeqͥ illud volitū. ſꝫ aliqͥs fideliscredit ſe nll̓o mō poſſe ꝯſeqͥ btītudinē ſine bona vita. ⁊ tn̄ nō ult bonā vitā ⁊ ſanctā ſeruare. gͦ nō vult efficacit̉ btītudinē. ⁊ ꝑ ꝯn̄s eadēto rōe p̄t nolle eā. Quarta cōcl̓io eſt. ꝙ vidēs diuinā eſſentiā: ⁊ carēs fruitiōe btīfica. pōt nolle illā fruitionē. hoc ꝓbat̉. qꝛ ſic̄ pͥus dictū eſtq̄libet volūtas p̄t ſe ꝯformare volūtati diuīein volito. ſꝫdeꝰ pōt velle ip̄m ſꝑ ⁊ pro ſꝑ carerefruitiōe btīfica. gͦ ⁊cͣ. Pret̓ea. qͥcqͥd p̄t eē volitū vel nolitū pro vno tꝑe. ⁊ pro ſꝑ. ſꝫ volūtastalis p̄t nolle hrebtītudinē pro aliquo tꝑe determīato. puta ꝙͣdiu deꝰ vult eā nō hr̄e fruitiouē btīficā. gͦ p̄t nolle eā ſimpl̓r. Quīta ꝯcl̓ioeſt. ꝙ talis vidēs diuinā eſſentiā. carēs ꝑ potētiā diuinā abſolutā dilectiōe dei de quo patebit in. iiij. p̄t nolle deū. Hoc ꝓbat̉ vel ꝑſuadet̉ſic. oē incōmodū p̄t eſſe obiectū nolitōis. ſiueſit vere icōmodū ſiue eſtimatū. ſic̄ oē cōmodūſiue verū ſiue eſtimatū p̄t eſſe obiectū volitionis. ſꝫ deꝰ pōt eſſe tale incōmodū ſaltē eſtimatū. gͦ deꝰ p̄t eē obiectū nolitiōis. Aſſumptū pꝫqꝛ talis poſſet puniri a deo tā pena dāni ꝙͣ pena ſenſus. Confirmat̉. qꝛ xp̄us nō obſtāte ꝙfuerit beatꝰ: fuit punitꝰ et ſuſcepit penas corporales. ſꝫ oē punitiuū vel afflictiuū alicuiꝰ p̄t
ueſtioeſſe incōmodū illi. vel verū vel eſtimatū. gͦ deꝰpōt hr̄e rōem incōmodi veri vel eſtimati. Cōtra p̄dicta ſunt multa dubia de quibꝰ patebitin quarto libro in materia de btītudine. ideotranſeo ꝓ nūc. Ex p̄dictis pōt rn̄deri ad formā q̄ſtionis ꝙ finis vltimus pōt accipi dupl̓rvel ꝓ btītudine creata poſſibili volūtati. vl̓ ꝓobiecto illius btītudīs Primo mō nō eſt licitū volūtati frui vltimo fine ꝓprie loquēdo defrui. pōt tn̄ ꝯtingēter ⁊ libere frui. qꝛ pōt nonfrui ex hoc ip̄o ꝙ ē illicitū: ⁊ pōt frui. qꝛ ſi volūtas pōt frui aliquo creato minꝰ bono. ml̓to ſortius bono ſummo creato ſibi poſſibili. Si aūtaccipiat̉ frui large ꝓ actu appetēdi. ſic dico ꝙfinē vltimū ſiue on̄dat̉ in gn̓ali ſiue in ꝑticl̓ariſiue in via ſiue in patria. pōt abſolute volūtascū velle vel nō velle vel nolle. Et ſub hͦ ſenſupoſite ſūt cōcl̓ones p̄cedētes. loquēdo de fineſcd̓o mō. ſic dico ꝙ in via pōt eē obiectū volitionis ⁊ nolitōis. Si aūt oſtendat̉ nude ⁊ clare. ⁊ deus ſuſpēdat actiuitatē volūtatꝭ reſpctūvolitōis pōt nō eē obiectū volitōis. Si auteꝫnō ſuſpēdat actiuitatē volūtatꝭ. ſꝫ relinqͣt eamſue nature. ſic eſt magꝭ dubitandū. de quo dicetur in. iiij. li. Ad argumentū pͥncipale dico ꝙ jvolūtas n̄ natural̓r inclinat̉ ī finē niſi accipiēdo inclinatōeꝫ naturalē ꝙ ſit ẜm cōeꝫ curſuꝫ.Et de tali inclinatōe nō eſt verū. ꝙ qͥcqͥd fit ꝯͣinclinatōnē violētat̉. Et qn̄ d̓r ꝙ vnū qd̓qꝫ natural̓r inclinat̉ in ꝓpriā ꝑfectionē. Iſta eſt negāda ſtricte accipiēdo incliationē. niſi qn̄ illd̓ꝑfectibile eſt actiuū naturale. cuiuſmodi noneſt voluntas. Et hec de pͥma diſtinctōe.Queſtio prima diſtin. ſcd̓e.yIrca diſtīctōeꝫcſcd̓am ī qua magr̄ tractat de vnitate dīne eēntie ⁊ trinitate ꝑſōarū. Querā pͥmo de vnitate diuīeeēntie. Ad cuius euidētiā ⁊ ꝓpt̓ml̓ta q̄ dicēt̉ etiā ī iſto libro ⁊ ī libris ſequētibꝰQuerā pͥmo de vnitate dīne eēntie ad ꝑfectōnes attributales. ſcd̓o de idētitate ⁊ diuerſitate dine eēntie ad creaturas. Et tertio de vnitate dei. Circa pͥmū q̄ro pͥmo. Utrū tanta ſit eidētitas dīne eēntie ⁊ oībꝰ modis idētitatiſ exnatura rei ad ꝑfectōes attributales ⁊ ip̄arumꝑfectionū attributaliū inter ſe qͣlis ē dīne eēntie ad dīnā eēntiā. Et videt̉ ꝙ nō Primo ſic gꝯͣdictoria ꝟificant̉ ex natura rei de dīna eſſentia ⁊ de ꝑfectōibꝰ attributalibꝰ. gͦ nō ſūt idemoībus modis ex natura rei. An̄s pꝫ. qꝛ hͨ eſt vera. ꝑfectōnes attributales demonſtrantur dediuina eēntia. ⁊ hec eſt vera. diuina eēntia nōdemr̄at̉ de dīna eſſentia. gͦ ⁊c. Pret̓ea eēntia
Prita concieſi
Cnarta cōcleſio
o concluſioTertia concluſio.
Terria cancluẜ-
v onlū ni-
Arguit̉ pͥma
Queſtio 1
Siſtinct
XAd argumēturapͥncipole
NAd foradi q̄enā