Queſuo
IIII
Queſtiohītꝰ ē ī ītellectu ſpecl̓atiuo. ⁊ nō oꝫ ꝙ hͨ ſit ꝟaiſte hitus ē in ītellectu practico. Uerbi gratiaPonat̉ ꝙ aliqͥs hn̄s hītū ſpeculatiuū nō hēataliquē hītū practi cū. hͦ poſito. hͦ ē ꝟa. iſte hītuſē in ītellectu ſpecl̓atiuo. qꝛ valꝫ iſtā. iſte hītuseſt in ītellectu hn̄te hītū ſpeculatiuū. ⁊ tn̄ hͨ ēfalſa illo poſito. iſte hītꝰ ē in ītellectu practicoꝓpt̓ falſā īplicatōeꝫ. qꝛ valꝫ iſtā. iſte hītꝰ eſt inintellectu hn̄te hītū practicū. ⁊ eodē mō ſi tm̄hr̄et hītū practicū quēcūqꝫ: ⁊ nō hītū ſpeculatiuū. hͨ eſſꝫ ꝟa iſte hītus ē in ītellectu practicoet hͨ falſa. iſte hītus ē in ītellectu ſpeculatīo ꝓpter falſā īplicatōeꝫ. ſꝫ qn̄ intellectꝰ hꝫ ⁊ hītuꝫſpeculatiuū ⁊ hītū practicū. tūc qͥcūqꝫ hītꝰ eſtin ītellectu ſpecl̓atiuo eſt in ītellectu practico⁊ ecōuerſo. ſic̄ qn̄ idē lac eſt albū ⁊ dulce. tūc q̄cūqꝫ albēdo ē in lacte albo. ē in lacte dulci: etq̄cūqꝫ dulcedo ē in lacte dulci. ē ī lacte albo. ⁊vl̓r q̄cūqꝫ qͣlitas ē ī lacte albo ēt ē ī dulci ⁊ ecōuerſo. Si tn̄ lac̄ eſſet albū ⁊ nō dulce. tūc albedo eſſꝫ in lacte albo ⁊ nō in lacte dulci. ⁊ ſi eſſꝫdulce ⁊ nō albū. dulcedo eſſꝫ in lacte dulci ⁊ n̄in lacte albo. vn̄ dico ꝙ intellectꝰ ſpecl̓atiuꝰ ⁊practicꝰ ſe hn̄t reſpectu hītꝰ vel actꝰ practici ⁊ſpecl̓atiui. ſic̄ lac albū ⁊ lac dulce reſpectu albedis ⁊ dulcedis. vel ſaltē ſe hn̄t ſicut lac dealbabile ⁊ lac dulcorabile. ⁊ accipio h̓ dealbabile ⁊ dulcorabile ꝓ illo quod eſt idē qd̓ aliqͥdcui nō repugnat hr̄e albedinē ⁊ dulcedinē. Ettunc ſicut qͥcqͥd ē in lacte dealbabili ē in lactedulcorabili. ⁊ ecōuerſo. ita qͥcqͥd ē in ītellectuſpeculatiuo ē in ītellectu practico ⁊ ecōuerſo.tn̄ hͨ tūc erit vera ꝑ ſe. hitus ſpecl̓atiuꝰ ē ī ītellectu ſpeculatiuo. nō ꝑ ſe pͥmo mō nec ſecūdode qͥbꝰ loquit̉ ph̓s pͥmo poſterioꝝ. qꝛ n̄ ē nccͣiaSꝫ d̓r ꝑ ſe. qꝛ nihil h̓ īportat̉ ꝑ p̄dicatū qd̓ necē ſb̓iectū nec accūs receptū in ſubiecto illo. ſꝫiſta ē ꝑ accn̄s. hitus practicꝰ ē in ītellectu ſpeculatiuo. qꝛ h̓ īportat̉ aliqͥd ꝑ p̄dicatū. qd̓ necē ſubiectū notitie practice nec ip̄a notitia practica. ſꝫ ē aliqͥd ſine quo ita pōt eē notitia practica in ītellectu ſic̄ cū illo. qꝛ p̄dicatū īportatnotitiā ſpecl̓atiuā q̄ in nullo reqͥrit̉ ad notitiāpracticā. ſaltē ſic̄ ſubiectū. ꝙͣuis aliqn̄ ſt cā effectiua ip̄iꝰ. ⁊ ita ſicut hͨ ē ꝑ ſe illo mō quo ph̓sloquit̉ de p̄dicatōe ꝑ ſe pͥmo poſte. in pͥn. c. deſtatu p̄dicatoꝝ ꝑ ſe. lignū albū eſt albū. qꝛ illiqd̓ īportat̉ ꝑ ſubiectu ineſt īmediate albedo.⁊ hͨ ꝑ accn̄s. lignū durū vel lignū ſiccū ē albū.qꝛ ſiccitas vel durities īportata ꝑ ꝑteꝫ ſb̓iectinō ē ſubiectū albedis. ⁊ tn̄ hͨ ē ꝟa. lignū duruꝫvl̓ lignū ſiccū ē albū. Ita hͨ ē ꝑ ſe. in intellectupractico ē hitꝰ practi cꝰ. ⁊ hͨ ſil̓r. in ītellectu ſpeculatiuo ē hītꝰ ſpecl̓atiuꝰ. ſic̄ hͨ ē ꝑ ſe illo mo. īligno albo ē albedo. illo mō loquēdo de ꝑ ſe. ⁊
hͦ ē ꝑ accn̄s. lignū ſiccū ē albū ⁊ tn̄ ꝟa. Ad rōeꝫalteriꝰ qn̄ accipit̉. nullꝰ habitus ꝓcedēs ex vl̓ibꝰ ⁊ acqͥſitꝰ ꝑ rōeꝫ ē ſubiectiue in ītellectu practico. Dico ꝙ hͨ ē ſimpl̓r falſa. qꝛ oīs hītus practicꝰ ē ī ītellectu practico. Et qn d̓r ꝙ obiectūintellectꝰ practici ē ſingl̓are. Dico ꝙ obiectuꝫintellectꝰ practici aliqd̓ ē ſingl̓are ⁊ aliqd̓ vl̓e.Et ſi dicat̉. hͦ dic̄ ph̓s ꝙ ītellectꝰ practicꝰ ē cōtingētiū al̓r ſe hr̄e. Dico ꝙ de ꝟtute ẜmōis dꝫꝯcēdi ꝙ ītellectꝰ practicꝰ ē nccrioꝝ ⁊ pure ſpecl̓abiliū ⁊ intellectꝰ ſpecl̓atiuꝰ oꝑabiliū. qꝛ idēē intellectꝰ ⁊ ꝓ eodē ſupponūt illa ſb̓iecta. Tn̄ītētio ph̓i ē ꝙ qn̄ ē ītellectꝰ practicꝰ. ita ꝙ īmediate dirigat aliquod oꝑabile tūc ē ſingl̓arꝭ ⁊alicuiꝰ ꝯtingētꝭ al̓r ſe hr̄e. Et rō eſt. qꝛ tūc illudoꝑabile dꝫ cogͦſci ſi dꝫ dirigi ꝑ intellectuꝫ. ⁊ ꝑꝯn̄s tūc intellectꝰ practicꝰ ē reſpectu alicuiusſingl̓arꝭ: ſꝫ nō p̄ciſe reſpectu ſingl̓arꝭ. ſꝫ frequēt̉et vt in pluribꝰ ē tūc et reſpectu vl̓is. Sic aūtnō ē de intellectu ſpecl̓atiuo. qꝛ pōt eē ſimpl̓rī actu ſuo vltīo ſine intellectōe alicuiꝰ ſingl̓arꝭẜ ꝓpͥe ⁊ ꝑ ſe intellectꝰ practicꝰ ē reſpectu oꝑabil̓ a nob̓: ſiue in vl̓i ſiue in ꝑticl̓ari. Nō ſic aūtintellectꝰ ſpecl̓atiuꝰ mediāte illo hītu rōe cuiꝰdenoīat̉ intellectꝰ ſpecl̓atiuꝰ. Ultra: qn̄ dicit̉ꝙ oīs hītus exn̄s in ītellectu practico eſt exꝑimētal̓. hoc pōt intelligi dupl̓r. vl̓ ꝙ ſit hītusalicuiꝰ ꝯplexi īmediate accepti a notitia ītuitia ⁊ ſic ē fl̓a. Ul̓ ꝙ ſit hitꝰ alicꝰ ꝯplexi. ſiue mediate ſiue īmediate accepti a notitia intuitiua. Et certe taleſ hītꝰ ml̓ti ſūt vl̓eſ. qꝛ ml̓ti vl̓eſmediate accipiūt̉ a notitia ītuitiua ẜꝫ ꝙ docꝫph̓s .i. meta. ⁊. ij. poſterioꝝ. ⁊ iſto mō aliqͥ exꝑimētales ſūt vl̓es. ſꝫ ſic nō loqͥt̉ ibidē. qꝛ ibideꝫnō vocat talē hitū exꝑimētalē. ꝙͣuis dicat euꝫgnari ex notitia ītuiua mediāte exꝑim̄to. Alit̓accipit̉ hitꝰ exꝑimētal̓ ꝓ hītu qͥ īmediate accipit̉ a notitiā ītuitiua. ⁊ ille ē reſpectu ſingl̓anꝯtingētꝭ. Uerutn ſiue accipiat̉ hītꝰ exꝑimental̓ vno mō ſiue alio. hͨ ē falſa. oīs hītꝰ exn̄s ī ītellectu practico ē exꝑim̄tal̓. qꝛ p̄ter illos pn̄teē aliqͥ hītꝰ deducti ex pͥncipijs ꝑ ſe notꝭ qͥ erūtī ītellectu practico ex hͦ ip̄o ꝙ ſūt practici. Sidicat̉ ꝙ hitꝰ pͣcticꝰ īmediate dirigit circa opꝰ.gͦ ſi hītꝰ vl̓is nō īmediate ē directiuꝰ n̄ erit ſimplicit̓ practicꝰ. Dico ꝙ hītꝰ vl̓is īmediate dirigit. n̄ tn̄ total̓r ẜꝫ partialiter tm̄. qꝛ p̄ter hitusvl̓es requirit̉ notitia rei ſingularis qͥ dꝫ dirigivel circa quā debet aliqͣ potentia oꝑari. Et iōeq̄ īmediate dirigit hītus vl̓is ſic̄ hitꝰ exꝑimētalis qͥ eſt reſpectu ſingl̓arꝭ. ptꝫ ī arte ꝙ aliqͥsfrequēter faciēs domū. ibi derelinquūt̉ quidāhitus gnati ex actibꝰ ſingulariū. Ille hītꝰ noneſt cā efficiēs ad dirigendū circa domū faciēdā qꝛ niſi hēat notitiā lignoꝝ ⁊ lapidū ⁊ hmōi