Druckschrift 
Super IV libros Sententiarum
Einzelbild herunterladen
 

Primi ſententiari3

M2OIOαIpractica. Si d̓r alit̓ deus ē aliqͥd oꝑabile. qꝛattīgibile oꝑatōes nr̄as. ſic̄ dic̄ pͥus opināsCōtra. iſto āgelꝰ ē operabil̓ a nob̓. ſil̓r au oīa intelligibilia. de iſtis erit notitiaciſe practica. vl̓r oīs notitia erit practica. qͥa obiectū ē atingibile a nob̓ actū amorꝭ.al̓r dico ad q̄onē ꝙͣ theo. eſt vna notitia velſcīa. ſꝫ hꝫ vl̓ ꝯtinet pl̓es notitias real̓r diſtīctaſqͣrū aliqͣ ſūt practice ſimpl̓r aliq̄ ſpecl̓atiue. declarat̉. qꝛ oīs notitia hꝫ obiecto ipſā praxi. nec aliqͥd oꝑatū praxī e ſpecl̓atīa.oīs notitia hꝫ obiecto totali vl̓ ꝑtiali ip̄aꝫpraxī vel oꝑatu praxi. eſt t̓minū īportātempraxī vel oꝑatū praxī. qd̓ nouo hꝫ ip̄aꝫpraxī eſt magꝭ directiua operꝭ. ſiue dictatiueſiue on̄ſiue ſolū ꝙͣ ſit notitia incōplexa praxisē p̄ctica. qꝛ diſtīguit̉ notitia ſpecl̓atīa actica. ſic̄ declaratu ē. ſꝫ aliq̄ notitie theo. ſunttales ſic̄ iſte ſūt ſpecl̓atīe. deꝰ creat mūdū. deꝰeſt trinꝰ vnꝰ. pr̄ gn̓at hmōi. de qͥbꝰ pōtniſi notitia ſpecl̓atiua. aliq̄ ꝟitates ſūt p̄ctice. ſic̄ deꝰ ē diligēdꝰ ex toto corde ⁊c. ſabbatū ēſcificādū. orādū eſt loco tꝑe hmōi. Dico aliqͣ ꝑs theo. ē practica. qꝛ ē de oꝑibꝰ nr̄iſ. accipiēdo oꝑa nr̄a oībꝰ ſūt in ptāte nr̄a. ſiueſint oꝑatōes ſiue oꝑata. aliqͣ ſpecl̓atiua: qꝛeſt talibꝰ. hoc ꝯfirmat̉: qꝛ oīs notitia ēfeſſe ſe hn̄s appetitui rcō ē practica. illa ſolaē practica. ſꝫ notitia huiꝰ. deꝰ ē ſūme diligēdꝰ anob̓ ē hmōi. iſta deꝰ ē trinꝰ ē hmōi ⁊c̄. ſꝫſūt aliqͣ dubia. Primū. qꝛ vr̄ theo. ꝯtīeat diſtīctos hītꝰ. qꝛ hītꝰ hn̄s euidētiā ex obiecto diſtīguit̉ ẜꝫ diſtīctōeꝫ obiectoꝝ. tūc.n. oporterꝫ poere duas fides īfuſaſ. ſꝫ iſte hītꝰ hꝫ euidētiā ex obiecto. diſtinguit̉ ẜmdiſtīctōeꝫ obiectoꝝ. eſt duo hītus ꝓpterdiſtīctōeꝫ ſpeculabiliū oꝑabiliū. Pret̓ea lꝫ ꝓbabilit̓ poſſꝫ dici de the. vt tradita ē ī ſcriptura. tn̄ de theo. in ſe cuiꝰ obiectū ē dīna eēntia vt ē eēntia. vr̄ ꝓbabile. de illo ſb̓iecto ꝟiſſime ſit vnū cogͦſcibile nata ē hr̄i primo aliqͣ notitia ꝟe vnā. ſꝫ ſi illa det̓mīat de illiſ ſint de ip̄o ſꝫ de alio pͥmo. illa alia erittheo. in ſe. Theologia ē vnꝰ hītꝰ ſimpl̓r. lꝫ fote ip̄a ī ſcriptura poſſit alia notitia ſitde alio ſubiecto. Itē ordo ſciarū ẜꝫ euidentiāſtat ad vnū tm̄. qꝛ p̄nt due eq̄ pͥme ſimpl̓r.Illā vnā euidētiā ſolā dico theo. ſola pͥmoē de pͥmo ſubiecto theo. Scd̓ꝫ dubiū ē qn̄bat̉ aliqͣ ꝯcl̓o practica pͥncipia ſpeculatiua.ibi reſpctū totiꝰ demōſtratōis p̄t vnꝰ hītꝰ ſic̄ vnꝰ actꝰ. tūc dubiū ē. an ille hitꝰ ſit ſpeculatiuꝰ an practicꝰ. Tertiū dubiū ē de iſto hītu practico. an ꝑtieat ad aliqd̓ genꝰ hītuū ītellectualiū. de qͥbꝰ loqͥt̉ ph̓s. vi. ethi. Quartū dubiū ēan debeat poni iſte hītus practicꝰ in ītellectu

Primi ſententiarumſpeculatiuo an practico. Quitū ē. qͥs iſtoꝝtuū quoꝝ vnꝰ ē ſpeculatiuꝰ aliꝰ practicꝰ ſit noIbilior. Ad pͥmū iſtoꝝ dico ſūt diſtīcti hītꝰqꝛ ſic̄ pꝫ exꝑiētiā vnꝰ acqͥrit̉ an̄ aliū. ſil̓r tātaeſt diſtīctio hituū theo. nūc de fcō in viatore.ꝙͣta eēt ſi ſine fide infuſa acqͥreret̉ hitus intheo. qꝛ illo poſito eēt diſtincti hītus reſpcūdiſtīctoꝝ ſcibiliū reſpcū diſtinctoꝝ credito. ſic̄ ſūt diſtincti actꝰ reſpcū diſtinctarū ꝯcl̓o ẜꝫ illū doctorē fac̄ p̄dicta argumn̄ta.de fcō ſūt diſtincti hītus acqͥſiti de qͥbꝰ demēPret̓ea hītꝰ fidei hītuſ ſcīe diſtīgunt̉. ſꝫ theo.ſic̄ declaratū ē pͥus reſpcu vniꝰ hꝫ hītū ſcīalē.reſpcū alteriꝰ tm̄ hītū fidei. ⁊c. Ad pͥmū in ꝯͣriū dico. ita diſtinguit̉ hītus hn̄s euidentiā ex obiecto ẜm diſtinctōeꝫ obiectoꝝ ſic̄tus hn̄s euidētiā ex obiecto. Un̄ hr̄e euidētiāex obiecto vel hr̄e euidētiā ex obiecto nihilfac̄ ad diſtinctōeꝫ hītꝰ vel diſtīctōeꝫ. Hocpꝫ. qꝛ hereticꝰ pͥmo credēs fide acqͥſita vni articulo poſtea alteri. poſtea t̓tio hꝫ diſtinctoſhītus reſpcū illoꝝ diſtīctoꝝ articuloꝝ. Qd̓ pꝫqꝛ error reſpcū vniꝰ articuli ſtat fide circaillū articulū tn̄ ſtat fide reſpctū alteriꝰ articuli. Alit̓ poſſꝫ hr̄e hereticꝰ fidē acqͥſitamreſpcū vniꝰ articuli niſi hr̄et fidē reſpectu alterius. cuiꝰ oppoſitū exꝑiētiā ē manifeſtū. hereticꝰ reſpectu diſtinctoꝝ articuloꝝ hꝫ diſtinctos hītus. tn̄ ille hītus ē fides acqͥſitaplus hꝫ euidētiā ex obiecto ꝙͣ fides acqͥſita infideli. Sil̓r ſi illa ꝓpō eēt ꝟa. ſeq̄ret̉ idē eſſethitus fidei oīꝫ articuloꝝ oīꝫ hiſtoriarū. oīꝫgeſtoꝝ aliqͥs credit qͥbuſcūqꝫ. qꝛ iſte hītus hꝫ euidētiā ex obiecto. diſtinguit̉ ẜmdiſtīctōeꝫ obiectoꝝ. ſꝫ ē māifeſte falſū. hr̄eeuidētiā ex obiecto nihil fac̄ ad diſtinctōeꝫtus vel diſtīctōeꝫ. Ad ꝓbatōeꝫ qn̄ d̓r tūcoporteret duas fides īfuſas. Dico ſeqͥt̉ſꝫ bn̄ ſeqͥt̉ op̄ꝫ pōere duas fides acqͥſitas. et iſtiꝰ dicet̉ ī t̓tio. Ad ſcd̓ꝫ dico nulla ē the.in ſe ita ſit in aliqͦ ītellectu. ſi tn̄ loqͣt̉ vocādo theologiā ī ſe illā hꝫ euidētiā ex obiecto.ſic̄ ē in br̄o. Dico ibi ſūt hītus diſtincti. velſaltē pn̄t. ſuffic̄ mihi. vn̄ ē ꝯͣdictio.aliqͥs btūs vidēs eēntiā dīnā cogſcat iſtaꝫdeus ē īcarnatꝰ. deꝰ ē in ſacͣmēto altarꝭ coledꝰ.Et ita ſi poſtea ſciat vel credat iſtam. poterithr̄e aliquē hītū quē pͥus habuit. ſic̄ poterithr̄e aliquē actū quē pͥus habuit. ita ꝯcedo p̄n̄t ibi diſtincti hītus. Et qn̄ d̓r theo. īſe ſb̓iectu ē eēntia dīna (yc eēntia) ꝯcedo.Sꝫ dico de eodeꝫ ſubiecto pn̄t diſtinctenotitie ꝓpt̓ diſtīctōeꝫ p̄dicatoꝝ. ſic̄ d̓claratūē in p̄cedeti q̄one. qꝛ de t̓ra ꝯſiderat naͣl̓ paſſiones naͣles. de eadē t̓ra ꝯſiderat agricola paſſiōes īportāt aliqͣ ſūt īptāte nr̄a. ita deo

Tertium

Scd̓m

Quartū

KPrimū dubiū

Opinio autoris

Id pͥmū dubit

QuintūId pͥmū dubit

Quintū

N

H

lipti pi.

xi

iq.