Primi ſententiarunNrologi
formal̓. efficiēt̓. ⁊ final̓. gͦ mouet ſic̄ amatū. gͦ finis metha. nō ſic mouet. gͦ metha. eſt practicaItē ſic̄ theo. nr̄a eſt directīa circa dilectionēdei ꝑ aliqd̓ ſuꝑnaturale. ita poſſibile eſt hoīeꝫacqͥrere ſcīaꝫ circa dilectionē dei naͣl̓r: qͣlē habuerūt ph̓i. illa nō p̄t eſſe practica. qͥa tūc aliqͣſcīa practica natural̓r acqͥſita eſſet nobilior oīſpeculatīa ſcīa acqͥſita natural̓r. qd̓ eſt ꝯͣ ph̓mi. ⁊. x. ethi. ⁊ .i. meta. ꝯn̄tia pꝫ. qꝛ ſicut dilectiodei ſuꝑnatural̓ eſt nobilior ꝙͣ cognitio dei ſuꝑnatural̓. ſic̄ caritas ē nobl̓ior fide. ita ⁊ dilectonatural̓ ē nobilior ꝙͣ cognitio naturalis. et ꝑꝯn̄s hītus qͥ dirigit circa dilectōeꝫ dei erit nobilior ſpeculatiuo hītu. Itē theologia nō eſtde obiecto agibili nec factibili. gͦ ⁊c. Itē oīshītus practicꝰ ꝑficit intellectū practicū. ſꝫ ītellectꝰ practicꝰ eſt tm̄ ꝯtīgētiū alit̓ ſe hr̄e. theo.aūt nō ē hmōi. gͦ ⁊c̄. Cōtra iſtā opinionē. Deꝟitate ſimpl̓r practica pōt eſſe notitia ſimpl̓rpractica. ſed ml̓te ꝟitateſ mere theologice ſūtſimpl̓r practice. gͦ de eis pōt eē notitia ſimpl̓rpractica ſꝫ nō niſi theo. gͦ theo. ē ſimpl̓r practica. Maior pꝫ qꝛ ſic̄ ſe hꝫ notitia ſpeculatīa adꝟitatē ſpecl̓atiuā. ita notitia practica ad veritatē practicā. ſꝫ reſpectu cuiuſlibꝫ ꝟitat̉ ſpecl̓atiue pōt eē notitia ſpecl̓atīa. gͦ reſpectu cuiuſlibet ꝟitatꝭ practice pōt eſſe notitia practica.Sil̓r ẜm iſtos notitia d̓r practica vel ab obiecto vel a fine. ſꝫ ſiue ſic ſiue ſic. ſeqͥt̉ ꝙ reſpectuꝟitatꝭ practice pōt eē notitia practica. qꝛ ſi dicit̉ practica ab obiecto. ſequit̉ ꝙ reſpectu veritatꝭ practice pōt eē notitia practica. ex quo obiectū eſt practicū. ſi a fine ſequit̉ idē. qꝛ reſpectu ꝟitatꝭ practice pōt eē aliqͣ notitia directīapraxis gͦ ⁊c̄. Hinor pꝫ qꝛ iſta eſt ꝟitas practica. deꝰ ē tali mō colēdꝰ vel ſubueniēdū ē ꝓxīoꝓpt̓ deū. ⁊ ſic de multꝭ alijs q̄ ſūt pure theologice. gͦ de iſtis pōt eē notitia practica. et noniſi theologica. qꝛ nulla ſcīa naturalit̓ inuēta poteſt eē de ill̓. gͦ ⁊c. Si dicat̉ ꝙ iſta ꝯſideratiode talibꝰ oꝑbꝰ nō eſt niſi ꝓpt̓ ꝯtēplationē eternoꝝ. ad quā iſta ordinat̉. ⁊ ita cū illa ſit ſpeculatiua. iſta erit ſpecl̓atiua maxīe cū theologiaſit vna ſcīa. Cōtra. ꝓbo ꝙ nō eſt vna ſcīa. qͥa(ſicut argum̄tatū ē pͥus) reſpectu diſtīctarūꝟitatū qͣrū vna pōt ſciri alia igͦrata ſūt diſtincte ſcīe. ſed poſſibile ē (⁊ ita ē freq̄nt̓) ꝙ aliqͥſſciat aliquā veritatē theologicā. ⁊ tn̄ nūꝙͣ cogitauerit de alia. gͦ ſūt diſtincte notitie. Si dicat̉ ꝙ tal̓ hitꝰ theologicꝰ ē vnꝰ nūero. nō tn̄ eſtvna qͣlitas nūero omogenia. ſꝫ cutherogenia:⁊ de tali nō ē incōuenies ꝙ vna acqͥrat̉ an̄ aliāvel ꝙ aliqͥd ſtet cū vna ꝑte ⁊ repugnet alteri.hͦ nō valꝫ. qꝛ nūqͣ ē aliqͥd eutherogēiū niſi vbiē diſtīctio ſpecifica. vel ſaltē ſūt aliqͣ alteriꝰ et
prIſſte. cumalteriꝰ rōis. De pͥmo ptꝫ exēpluꝫ ī hoīe ⁊ alijsaīalibꝰ: ꝙ nō dicunt̉ eutherogenia: niſi ꝓpt̓ diſtinctionē accidētiū ſpecificā ī diuerſis ꝑtibꝰ⁊ hͦ ſi organa nō diſtinguant̉ per diuerſas formas ſubſtātiales alteriꝰ ⁊ alteriꝰ rōis. Exēplūſcd̓i pꝫ. accipiēdo ꝯpoſitū ex materia ⁊ formaſb̓ali nō vltīa. illud nō ꝓprie dicit̉ eutherogeniū. ſic̄ ignis: qꝛ cōtinet ꝑtes alteriꝰ rōis. ꝙͣuisilla materia ⁊ illa forma nō diſtinguant̉ ſpē ꝓprie. qꝛ nō ſunt ꝓpͥe ⁊ ꝑ ſe nec ī gn̓e nec ī ſpe. ſꝫtale vere eſt omogeniū ẜm ph̓ꝫ. Aliud exēplū.verū eſſet de hoīe ſi organa diſtīguerent̉ ꝑ formas ſb̓ales alteriꝰ rōis. Si gͦ illa ſcīa ſit qͣlitas vna numero eutherogenia. aut gͦ pͥmo mōaut ſcd̓o. Nō pͥmo mo. qꝛ tūc īformaret̉ aliqͥbꝰaccidētibꝰ diſtinctꝭ ſpē: ſicut aīal informat̉ accidētibꝰ diſtīctꝭ ſpecie in diſtinctꝭ organis. ſꝫ hͦeſt īpoſſibile. qꝛ illa accidētia nō p̄n̄t eē reſpectiua. qꝛ nō eēt niſi qͥdā reſpectꝰ ad diſtīctascōcluſiōes. ſꝫ hͦ nō eſt poſſibile. tū qꝛ ad cōcluſionē: cū nō ſit niſi ens rōis ẜm eos: qͥa verū etfalſuꝫ ſunt ī aīa. vi. metha. ad ip̄as nō p̄t eē reſpectꝰ real̓. Tū qꝛ reſpectꝰ real̓ nō p̄t acqͥri alicui de nouo. niſi ꝑ acqͥſitionē alicuiꝰ abſoluti.vl̓ ꝑ motū localē. ſꝫ nullū tale p̄t dici ī ꝓpoſitoptꝫ diſcurrēdo. Tū qꝛ error reſpectu alicuiꝰ cōcluſiōis eſt aliqͥd abſolutū. gͦ illud qd̓ ſibi ꝓpͥeꝯriat̉ eſt abſolutū. qꝛ ꝯͣria ſunt ī eodē gn̓e. gͦ illa diſtincta ſpē nō ſunt p̄ciſe qͥdā reſpectus. gͦſunt aliqͣ abſoluta. Aut gͦ hītus. aut actꝰ. Nōactꝰ. qꝛ manet deſtructꝭ actibꝰ. gͦ ſunt hītus. etꝑ ꝯn̄s habet̉ ꝓpoſitū: ꝙ reſpectu diſtīctarū ꝟitatū ſunt diſtīcti hitꝰ ſpecie. Si ſit eutherogeniū ſcd̓o mō. ſeq̄ret̉ ꝙ qͣlitas ꝟe cōponeret̉ exmateria ⁊ forma. Ꝙ qn̄ ſunt aliqͣ faciētia ꝑ ſevnū alteriꝰ ⁊ alteriꝰ rōis. vere vnū eſt actus: ⁊aliud potētia. ſꝫ hͦ eſt incōueniēs. qͥa accidētianō hn̄t materiā ex qͣ: ſꝫ tm̄ in qͣ. ẜꝫ ph̓m. viij. metha. Si dicit̉: ꝙ ille ꝑtes diſtingunt̉ ſpe. ⁊ tn̄faciūt vnā ſcīaꝫ nūero. Cōtra. illud qd̓ eſt ꝑ ſeindiuiduū alicuiꝰ ſpēi nō p̄t eſſe ꝑs eſſentialisalteriꝰ ſpēi. Ptꝫ inductiue. Sil̓r ſi eēt ꝑs. eſſetpotētia vel actꝰ reſpectu alteriꝰ ꝑtis alteriꝰ rōnis. ⁊ ꝑ ꝯn̄s nō eſſet īdiuiduū ꝑ ſe in gn̓e. gͦ talia diſtīcta ſpē nō faciūt vnū nūero. niſi ſic̄ ml̓ti hoīes faciūt vnū regnū vl̓ vnū exercitū nūero. Et ſi hͦ habet̉ ꝓpoſitū. Pret̓ea eadē rōnepoſſet dici. ꝙ oēs rōnes ſcīe eſſent vna qͣlitasnumero eutherogenia. Pret̓ea nunꝙͣ eſt aliquod eutherogeniū: niſi qn̄ ſunt alteriꝰ ⁊ alterius rōis. loco ⁊ ſitu diſtīcta. ⁊ hͦ ẜm cōem curſuꝫ nature. ⁊ ī ꝑtibꝰ determīatꝭ ī nūero det̓mīato ẜm cōem curſuꝫ. Exēplū de aīalibus ⁊ plātꝭEt iō ignis ꝙͣuis ꝯponat̉ ex materia ⁊ forma.non eſt eutherogeniū. Sil̓r qn̄ aliqͥs lapis ha
Octona.
i n̄ſio thome
ōtra thomā etC1. 66
Im probat̉.
NonaCecima.
vibuina
in