Druckschrift 
Super IV libros Sententiarum
Einzelbild herunterladen
 

Primi ſententiarunNrologi

formal̓. efficiēt̓. final̓. mouet ſic̄ amatū. finis metha. ſic mouet. metha. eſt practicaItē ſic̄ theo. nr̄a eſt directīa circa dilectionēdei aliqd̓ ſuꝑnaturale. ita poſſibile eſt hoīeꝫacqͥrere ſcīaꝫ circa dilectionē dei naͣl̓r: qͣlē habuerūt ph̓i. illa p̄t eſſe practica. qͥa tūc aliqͣſcīa practica natural̓r acqͥſita eſſet nobiliorſpeculatīa ſcīa acqͥſita natural̓r. qd̓ eſt ꝯͣ ph̓mi.. x. ethi. .i. meta. ꝯn̄tia pꝫ. qꝛ ſicut dilectiodei ſuꝑnatural̓ eſt nobilior ꝙͣ cognitio dei ſuꝑnatural̓. ſic̄ caritas ē nobl̓ior fide. ita dilectonatural̓ ē nobilior ꝙͣ cognitio naturalis. etꝯn̄s hītus dirigit circa dilectōeꝫ dei erit nobilior ſpeculatiuo hītu. Itē theologia eſtde obiecto agibili nec factibili. ⁊c. Itē oīshītus practicꝰ ꝑficit intellectū practicū. ſꝫ ītellectꝰ practicꝰ eſt tm̄ ꝯtīgētiū alit̓ ſe hr̄e. theo.aūt ē hmōi. ⁊c̄. Cōtra iſtā opinionē. Deꝟitate ſimpl̓r practica pōt eſſe notitia ſimpl̓rpractica. ſed ml̓te ꝟitateſ mere theologice ſūtſimpl̓r practice. de eis pōt notitia ſimpl̓rpractica ſꝫ niſi theo. theo. ē ſimpl̓r practica. Maior pꝫ qꝛ ſic̄ ſe hꝫ notitia ſpeculatīa adꝟitatē ſpecl̓atiuā. ita notitia practica ad veritatē practicā. ſꝫ reſpectu cuiuſlibꝫ ꝟitat̉ ſpecl̓atiue pōt notitia ſpecl̓atīa. reſpectu cuiuſlibet ꝟitatꝭ practice pōt eſſe notitia practica.Sil̓r ẜm iſtos notitia d̓r practica vel ab obiecto vel a fine. ſꝫ ſiue ſic ſiue ſic. ſeqͥt̉ reſpectuꝟitatꝭ practice pōt notitia practica. qꝛ ſi dicit̉ practica ab obiecto. ſequit̉ reſpectu veritatꝭ practice pōt notitia practica. ex quo obiectū eſt practicū. ſi a fine ſequit̉ idē. qꝛ reſpectu ꝟitatꝭ practice pōt aliqͣ notitia directīapraxis ⁊c̄. Hinor pꝫ qꝛ iſta eſt ꝟitas practica. deꝰ ē tali colēdꝰ vel ſubueniēdū ē ꝓxīoꝓpt̓ deū. ſic de multꝭ alijs ſūt pure theologice. de iſtis pōt notitia practica. et noniſi theologica. qꝛ nulla ſcīa naturalit̓ inuēta poteſt de ill̓. ⁊c. Si dicat̉ iſta ꝯſideratiode talibꝰ oꝑbꝰ eſt niſi ꝓpt̓ ꝯtēplationē eternoꝝ. ad quā iſta ordinat̉. ita illa ſit ſpeculatiua. iſta erit ſpecl̓atiua maxīe theologiaſit vna ſcīa. Cōtra. ꝓbo eſt vna ſcīa. qͥa(ſicut argum̄tatū ē pͥus) reſpectu diſtīctarūꝟitatū qͣrū vna pōt ſciri alia igͦrata ſūt diſtincte ſcīe. ſed poſſibile ē ( ita ē freq̄nt̓) aliqͥſſciat aliquā veritatē theologicā. tn̄ nūꝙͣ cogitauerit de alia. ſūt diſtincte notitie. Si dicat̉ tal̓ hitꝰ theologicꝰ ē vnꝰ nūero. tn̄ eſtvna qͣlitas nūero omogenia. ſꝫ cutherogenia: de tali ē incōuenies vna acqͥrat̉ an̄ aliāvel aliqͥd ſtet vna ꝑte repugnet alteri. valꝫ. qꝛ nūqͣ ē aliqͥd eutherogēiū niſi vbiē diſtīctio ſpecifica. vel ſaltē ſūt aliqͣ alteriꝰ et

prIſſte. cumalteriꝰ rōis. De pͥmo ptꝫ exēpluꝫ ī hoīe alijsaīalibꝰ: dicunt̉ eutherogenia: niſi ꝓpt̓ diſtinctionē accidētiū ſpecificā ī diuerſis ꝑtibꝰ ſi organa diſtinguant̉ per diuerſas formas ſubſtātiales alteriꝰ alteriꝰ rōis. Exēplūſcd̓i pꝫ. accipiēdo ꝯpoſitū ex materia formaſb̓ali vltīa. illud ꝓprie dicit̉ eutherogeniū. ſic̄ ignis: qꝛ cōtinet ꝑtes alteriꝰ rōis. ꝙͣuisilla materia illa forma diſtinguant̉ ſpēprie. qꝛ ſunt ꝓpͥe ſe nec ī gn̓e nec ī ſpe. ſꝫtale vere eſt omogeniū ẜm ph̓ꝫ. Aliud exēplū.verū eſſet de hoīe ſi organa diſtīguerent̉ formas ſb̓ales alteriꝰ rōis. Si illa ſcīa ſit qͣlitas vna numero eutherogenia. aut pͥmoaut ſcd̓o. pͥmo mo. qꝛ tūc īformaret̉ aliqͥbꝰaccidētibꝰ diſtinctꝭ ſpē: ſicut aīal informat̉ accidētibꝰ diſtīctꝭ ſpecie in diſtinctꝭ organis. ſꝫeſt īpoſſibile. qꝛ illa accidētia p̄n̄t reſpectiua. qꝛ eēt niſi qͥdā reſpectꝰ ad diſtīctascōcluſiōes. ſꝫ eſt poſſibile. qꝛ ad cōcluſionē: ſit niſi ens rōis ẜm eos: qͥa verū etfalſuꝫ ſunt ī aīa. vi. metha. ad ip̄as p̄t reſpectꝰ real̓. qꝛ reſpectꝰ real̓ p̄t acqͥri alicui de nouo. niſi acqͥſitionē alicuiꝰ abſoluti.vl̓ motū localē. ſꝫ nullū tale p̄t dici ī ꝓpoſitoptꝫ diſcurrēdo. qꝛ error reſpectu alicuiꝰcluſiōis eſt aliqͥd abſolutū. illud qd̓ ſibi ꝓpͥeꝯriat̉ eſt abſolutū. qꝛ ꝯͣria ſunt ī eodē gn̓e. illa diſtincta ſpē ſunt p̄ciſe qͥdā reſpectus.ſunt aliqͣ abſoluta. Aut hītus. aut actꝰ.actꝰ. qꝛ manet deſtructꝭ actibꝰ. ſunt hītus. et ꝯn̄s habet̉ ꝓpoſitū: reſpectu diſtīctarū ꝟitatū ſunt diſtīcti hitꝰ ſpecie. Si ſit eutherogeniū ſcd̓o. ſeq̄ret̉ qͣlitas ꝟe cōponeret̉ exmateria forma. qn̄ ſunt aliqͣ faciētia ſevnū alteriꝰ alteriꝰ rōis. vere vnū eſt actus:aliud potētia. ſꝫ eſt incōueniēs. qͥa accidētia hn̄t materiā ex: ſꝫ tm̄ in. ẜꝫ ph̓m. viij. metha. Si dicit̉: ille ꝑtes diſtingunt̉ ſpe. tn̄faciūt vnā ſcīaꝫ nūero. Cōtra. illud qd̓ eſt ſeindiuiduū alicuiꝰ ſpēi p̄t eſſe ꝑs eſſentialisalteriꝰ ſpēi. Ptꝫ inductiue. Sil̓r ſi eēt ꝑs. eſſetpotētia vel actꝰ reſpectu alteriꝰ ꝑtis alteriꝰnis. ꝯn̄s eſſet īdiuiduū ſe in gn̓e. talia diſtīcta ſpē faciūt vnū nūero. niſi ſic̄ ml̓ti hoīes faciūt vnū regnū vl̓ vnū exercitū nūero. Et ſi habet̉ ꝓpoſitū. Pret̓ea eadē rōnepoſſet dici. oēs rōnes ſcīe eſſent vna qͣlitasnumero eutherogenia. Pret̓ea nunꝙͣ eſt aliquod eutherogeniū: niſi qn̄ ſunt alteriꝰ alterius rōis. loco ſitu diſtīcta. ẜm cōem curſuꝫ nature. ī ꝑtibꝰ determīatꝭ ī nūero det̓mīato ẜm cōem curſuꝫ. Exēplū de aīalibus plātꝭEt ignis ꝙͣuis ꝯponat̉ ex materia forma.non eſt eutherogeniū. Sil̓r qn̄ aliqͥs lapis ha

Octona.

i n̄ſio thome

ōtra thomā etC1. 66

Im probat̉.

NonaCecima.

vibuina

in