Druckschrift 
Super IV libros Sententiarum
Einzelbild herunterladen
 

QueſtioII

riorē. ſine ea pōt alia cognoſci virtutenotitie entis. Cōtra. tu exponis cōtinettualit̓ alio impoſſibile circūſcripto. circūſcripta illa paſſiōe quā ponis priorē adhuccōtinebit ꝟtualit̓. Pret̓ea. ſaltē ſequit̉ illud a nobis pro ſtatu iſto oēs paſſiones entꝭ p̄n̄teuidēter cognoſci de ente. qͥa hīta notitia entꝭ pōt eſſe niſi diſtincta ẜꝫ iſtos. ſtatī habet̉notitia pͥme paſſiōis. ꝯn̄s notitia ſcd̓e paſſionis t̓tie qͣrte. ſic de oībus alijs. ſꝫ illudeſt manifeſte fl̓m. qͥa pōt a nobis euidētercognoſci ens eſt a nobis cognoſcibile intuitiue. ſic de multis. etiā ẜm iſtū doctorē.⁊cͣ. Si dicat̉ ad oīa illa ītelligit iſta opinio notitia incōplexa ſubiecti ſit notitieincōplexe paſſiōis. ſꝫ intelligit de notitia ꝯplexa. Cōtra. videt̉ eſſe intētio ſua. qꝛ ī prīarōe ſua dicit ꝯcluſiōes ꝯtinētur in prīcipijs certū eſt illa ſola ꝯtinētia eſt illa eſt ītercōplexa. poſtea aūt dicit ꝓpōes ꝯtinent̉ interminis. terminꝰ p̄dicatꝰ in ſubiecto. iniſto ꝓceſſu intelligit notitia incōplexa ꝯtinet notitiā incōplexā. Sil̓r hoc pꝫ expoſitio ip̄ius de pͥmo ꝯtinere. qꝛ dicit illud prīotinere qd̓ ſic cōtinet ab alijs depēdet incōtinēdo. ſꝫ oīa alia ab ip̄o. ſꝫ poſſet verūeſſe niſi ip̄m ſubiectū cōtinet notitiā incōple paſſiōis. Pret̓ea. ptꝫ ſcd̓am rōem ſuāqꝛ ibi accipit ſubiectu eſt adequata totiꝰhabitꝰ. eſt notitie incōplexe paſſiōis. Similit̓ arguo rōem ſuā aliā. qꝛ in eēntial̓r ordinatis cōtingit ſtare ad vnū pͥmū. ſꝫ notitie iſteincōplexe ordinant̉ eēntial̓r ẜm euꝫ. eſt pͥmaꝯtines aliā. Sil̓r ptꝫ exemplū ſuū ibidē. qꝛdic̄ yſocheles cōtinet oēs paſſiōes triāguli triagulus qd̓ eſt qd̓dā incōplexū cōtinettualit̓ ſuas paſſiōes. Pret̓ea. ī diuerſis locisaccipit iſtā ꝓpōem. obiectu qd̓cūqꝫ ītellectu agēte vel poſſibili cooꝑāte ẜꝫ vltimūtutis ſue facit ſicut effectū adequātū cōceptūſuū ꝓpriū. cōceptū oīm eēntial̓r vel ꝟtualit̓incluſoꝝ in eo: ſꝫ facit cōceptū alioꝝ incluſoꝝ eſſential̓r diſcurſuꝫ qͣlis eſt iter ꝯplexa.nec alioꝝ ꝟtual̓r incluſoꝝ. Et intelligat denotitia incōplexa reſpectu notitie īcōplexe: reſpectu cōplexe ptꝫ. qꝛ tal̓ ꝯtinentia ſꝑ eſt diſcurſuꝫ vel ꝯn̄am aliquā. ſꝫ ip̄e vult ibidē ꝟtual̓r incluſa ī aliquo ſb̓iecto cognoſcūtur ex illo ſubiecto diſcurſuꝫ. Un̄ dicit ibidēſic. p̄ter cōceptū ſuū ꝓpriū adequatū incluſain ip̄o altero dictoꝝ modoꝝ nihil p̄t cognoſciex ſb̓iecto niſi diſcurſuꝫ. ſꝫ diſcurſus p̄ſupponit cognitione ſimplicꝭ ad qd̓ diſcurrit̉. Pret̓ea. ibidē īmediate accipit iſtaꝫ ꝓpōem. nulluꝫſubiectū facit in aliquo ītellectu cōceptū ſim-

plicē ꝓpriū ſibi: cōceptū ſimplicē alteriꝰ obiecti: niſi ꝯtineat illud aliud obiectū eſſētial̓rvel virtual̓r: ẜm ſubiectū facit conceptūſimplicē illiꝰ qd̓ ꝟtual̓r īcludit ī eo: ſꝫ cōceptꝰſimplex vl̓ ē notitia īcōplexa vel cognoſcit notitia īcōplexa. Cōtra ſcd̓m ſubiectū ſemper īcludat ꝟtual̓r ip̄am paſſione: qꝛ ſi ſic: hoc ē niſi vl̓ qꝛ cauſat aliquā real̓r diſtīctā ſibi inherētē vl̓ qꝛ cauſat cōceptū iſtiꝰ rei. Nonpōt dici ſcd̓o: qꝛ nūqͣ pōt cāre cōceptū reiniſi cauſet notitiā rei ſꝫ ē notitie ſic̄ ꝓba ē nec ꝯceptꝰ. nec p̄t dici prīo qꝛ ſꝑ paſſiones ille ſūt res abſolute real̓r diſtīcte ẜꝫiſtos: qꝛ creatiuū: verū bonū: hmōi ſūt paſſiones aliquoꝝ: tn̄ ſunt res ab eis diſtincte:Preterea aliqn̄ paſſio īportat aliqͥd ꝑfectiꝰſubiecto: ſic̄ ī potētia ad formā: ē ꝑfectiorip̄a materia: ſꝫ ꝑfectiꝰ iſto cōtinet̉ in iꝑfectiori: tūc em̄ notitia imꝑfectioris cōtineretvirtualit̓ notitiā ꝑfectioris ꝯeos. Ideo ꝙͣ- ad iſtū articulū dico pͥmo vl̓r nunꝙͣ notitia vniꝰ rei extra incōplexa ē cāſufficiēs etiā intellectu reſpectu pͥme notitie incōplexealteriꝰ rei. Scd̓o ſubiectū ſēꝑ continetvirtual̓r ſuā paſſionē. Tertio non ſēꝑ notitia diſtīcta ſubiecti incōplexa notitia diſtincta paſſiōis ſufficiūt ad notitiā ꝓponis cōpoſite ex illo ſubiecto et iſta paſſione. Quartooſtēdā qͥd ſit de rōe ſubiecti pͥmi. Primū declarat̉ exꝑiētiā: qꝛ qͥlibet experit̉ in ſe quātūcūqꝫ cognoſcat intuitiue ꝑfecte aliquānūqͣ hoc cognoſcit aliā niſi prehēat notitiā illiꝰ alteriꝰ rei. Uerbi gr̄a ſi cognoſcā iſta īferiora: nūqͣ vidiſſeꝫ corꝑa ſuꝑiora: nullā notitiā habere de ſole luna ſtellis hmōi corporibꝰ. Et eſt: qꝛ oīs notitia abſtractiua alicuiꝰ rei ī ſe: vl̓ notitia ſimplex ꝓpͥa alicuiꝰ reinatural̓r loquēdo p̄ſupponit notitiā ītuitiuāeiuſdē rei. ſꝫ notitia ītuitiua alicuiꝰ rei nūqͣ p̄thri natural̓r niſi effectiue vl̓ mediate vl̓ īmediate ab illa re: nec notitia abſtractiua eiuſdē ꝯn̄s nulla. maior pꝫ maxīe de notitia acqͥſita ꝙͣuis al̓r poſſet fieri diuinā potētiā: qꝛſic̄ argutū ē. inter cām effectū ē ordo depedētia maxime eſſētial̓: tn̄ ibi notitia īcōplexa vniꝰ rei cōtinet notitiā īcōplexā alteriꝰrei: etiā qͥlibet ī ſe exꝑit̉: qꝛ quātūcūqꝫ ꝑfecte cognoſcat aliquā reꝫ nūqͣ cogitabit cogitatione ſimplici ꝓpria de alia re: quā nunꝙͣpͥus app̄hēdit nec ſenſū nec ītellectū. ſic̄ ſialiqͣs ītuitiue videret ſubſtātiā: nūqͣ diſtīcte cognoſceret aliqd̓ accidēs ī ꝑticulari. Sidr̄ ſi ſubiectū cognoſceret̉ ẜm om̄e ſuūtūc cognoſcerēt̉ om̄s paſſiōes: puta ſi cognoſceret̉ ẜm ẜm qd̓ ē ſubiectū iſtiꝰ paſſiōis co

d ij

Improbatio-

Prima cōcluſio.