Fuit maria hūilisHicro.
Liber .IIII. Ti. .I.homine. cuiꝰ ſpūs in naribꝰ eiꝰ eſt ⁊c̄. Nec fuit qͣſi rinoceros qͥ vnicū cornu quo ſi-gnat̉ ſuꝑbia que diligit ſingularitatē geſtat in nare. Nec oportuit ꝙ indignatio ſagittaꝝ dn̄i ebiberet ſpiritū eiꝰ .i. ſpirituoſitatē ſuꝑbie. Iob .vi. qꝛ nulla fuit in ea.In ſermōe ⁊ voce. Un̄ audita magnitudīe et multitudīe ꝓmiſſorū qͣs ei angelꝰ faci BBebat. reſpondit tanqͣꝫ hūillima mulieꝝ Ecce ancilla dn̄i fiat mihi ẜm verbū tuū.vt iſtud ſecūdū ſit nomīatiui caſus. Primū enim v̓buꝫ angeli fuit. aue qͣtia plena.Secundū fuit. dn̄s tecū. Et iſtud ſecundū verbū optabat ſibi fieri. vt ſcꝫ dn̄s eſſꝫcū ea ſibi carnē aſſumēdo de ſubſtantia carnis ſue. Ratōe etiā vocis vel ẜmōis po-tuit ꝟe dicere illud qd̓ dixit moyſes dn̄o Exod̓. iiij. ẜm aliā trāſlatōeꝫ. ¶ Gracil̓ vocis ego ſum. ⁊c̄. Gracilitas vocis; hūilitas ſermōis. Non enī fuit de illis qͥ dicūtpͣs. xi. Labia noſtra a nob̓ ſunt ⁊c̄. Nec de illis quibꝰ dicit̉. i. Regū. ij. Nolite multiplicare loqͥ ſublimia gl̓iantes. ſed recedāt vetera de ore veſtro ⁊c̄. Nec in ore eiꝰfuit virga ſuꝑbie. ꝑab̓. xiiij. Propter hāc enī humilitatē vocꝭ vel ſermōis; dicit ei filius ip̄am ꝯmēdans a voce Can̄. ij. Sonet vox tua ī auribꝰ meis. vox enī tua dulcis ⁊c̄. Item cāti. iiij. cōmendat eā ab hūilitate tā mentis qͣꝫ vocis dicēs ei. Uulneraſti cor meū in vno crine colli tui. Quere infra libro. v. d̓ pulcritudīe eiꝰ. titulo. v.⁊ bene expoſitū inuenies. Fuit etiā alio mō hūilis in voce. quia nunqͣꝫ gl̓iata eſt īmelodia tinnule vocꝭ. qͥnpotius habuiſſe credit̉ gemitū ꝓ cantu. Un̄ turturi ⁊ colūbe ſepiꝰ cōꝑatur; qͣꝫ vel alaude vl̓ philomene. Cāti. ij. Uox turturis audita ē ⁊c̄.qn̄ ſcꝫ reſpōdit gabrieli. Ecce ancilla dn̄i ⁊c̄.In oꝑe. qn̄ videlicꝫ elizabeth cognate ſue minori ſe mīſtrauit. Et etiā gradū iſtū ex C Cceſſit. cū laudata ab angelo tā multipliciter; ⁊ ab ip̄a elizabeth dicēte. vnde hͦ mihivt veniat mr̄ dn̄i mei ad me. nō ſuꝑbiuit. In hoc etiā ꝙ purgari ẜm legē nō erubu-it. licet purgatōe nō egeret. cū de viro nō ꝯcepiſſet. Nouerat enī ꝙ qͥ facit ſuꝑbiaꝫnō habitabit in medio domus dei.In colli et capitis demiſſiōe. quoꝝ eleuatio ſignū eſt elatōis. demiſſio ſignū hūilitatis. Non enī fuit de illis filiabꝰ ſyon que eleuate ambulabāt extēto collo. Iſa. iij.Quere infra libro. v. de pulcritudine eiꝰ. ti. xiiij. vbi agit̉ de collo. Sed magis exēplo dauid oꝑto capite. ij. Regū .xv. ⁊ exēplo achab hūiliati corā dn̄o. iij. Regū. xxi.demiſſo capite credit̉ ambulaſſe. qͥ ſcꝫ achab inde legit̉ a dn̄o ꝯmendatus.In guſtu. Cum nunqͣꝫ aliqͥd guſtauerit quod guſtatū afferret mortem anime. Iob DEvi. Sicut prima mater eua pomū appetijt toxicatū qd̓ ꝑ inobediētiā deuorauit. etletali guſtū viꝝ ſuū ⁊ totā poſteritatē ſuā addixit miſere ſeruituti.¶In tactu. Nam cōtrectaſſe credit̉ mēbra filij ſui cum omni hūilitate reuerētia ⁊ tre-more. quē certiſſime nouerat vnigenitū dei.In inceſſu. Quia nō ambulauit in magnis nec in mirabilibꝰ ſuꝑ ſe. Nec fuit de illis filiabus ſyon; que cōpoſito gradu incedebant pedibꝰ ſuis. Iſa. iij. Nec ſimilisilli cui dicit̉ Ezech̓. xxv. Pro eo ꝙ plauſiſti manu et ꝑcuſſiſti pede. et gauiſa es to-to affectu ⁊c̄.In habitu et omni motu ⁊ geſtuˡ. Quere de habitu eiꝰ exteriori lib̓. xij. ꝑticl̓a. vi. ti.pͥmo. de vite. vbi agit̉ de cortice vitis. ⁊ titulo. xxi. ꝓpe principiū. de virga. vbi agit̉de cortice virge. Nouerat enim ꝙ Lex viſu cognoſcit̉ vir l. i. ex ornatu qͥ exteriꝰ apparet. et ꝙamictus corꝑis ⁊ riſus dentiū ⁊ ingreſſus hoīs annūciāt d̓ illo. Ecc̄ixix. ⁊ qꝛ nō tā ꝯuenit ornari veſte qͣꝫ moribꝰ. ſicut dicit hieronymꝰ. Nouerat etiamꝓhibitōem illā Ecc̄i. xi. In veſtitu ne gl̓ieris vnqͣꝫ.Itē Rotādū ꝙ btā virgo intantū hūilitate plena fuit. ꝙ qͣnto magꝭ a deo ab angelis E E⁊ ab homībꝰ extollebat̉. tanto magꝭ a ſeip̄a deijciebat̉. Nam cū in humani generistota vniuerſitate ſingulariter ad hoc eligeret̉. vt fieret angeloꝝ dn̄a. celorū regina.hominū aduocata. mūdi imperatrix. ſeculi domīatrix. creatoris mater ⁊ nutrix. tn̄intātū ſe depoſuit ⁊ deiecit. vt ſe nihil aliud diceret qͣꝫ dei ancillā. licꝫ genitricē eiuſdem dn̄i ſe fieri p̄uideret. Uolebat ſiqͥdem tranſire libere per foramen acus. quodlongū eſt ⁊ anguſtū. Nihil enī magnū vl̓ groſſum tranſire poteſt ꝑ illud. Nec ſufficit in illd̓ intrare. ſed neceſſe eſt ꝑ illud tranſire. Qui enī intrat ⁊ non tranſit; nihil