Druckschrift 
2 (1499)
Einzelbild herunterladen
 

pml̓toꝝ. De torrēte ī viar biRbit: ꝓpt̓ear exaltauit caput.Alleluia. CX.k ¶c Onfitēbor tibi dn̄e

⁊vinū: Gen̄. xiiij. d. in figura ſacerdotij chriſti: qui panē etvinū ī corpꝰ ſanguinē ſuū ꝯſecrauit: Matth̓. xxvj. c. Melchiſedech etiā videt̉ fuiſſe gentilis: et hoc ſignificat̉ tranſlatio ſacerdotij de iudęis ad gentes.Propt̓ ritū ſacerdotij. Ioh̓. vj. f. Panis quē ego dabocaro mea eſt ⁊cͣ. Leuitꝰ. xxvj. b. Uetuſtiſſima veteꝝ comedetꝭ: vetera nouis ſuꝑueniētibꝰ ꝓijcietꝭ. dixitvetera qͣſi ſic̄ a tꝑe legꝭ: ſꝫ vetuſtiſſima .ſ. an̄ legē: vt ī tꝑeQuia fuit ſine genealogia: Heb̓. vij. a. (melchiſedech.ſic̄ chriſtꝰ. Matth̓. xij. d. Quę eſt mr̄ mea ⁊cͣ. Et Deut̓.xxxiij. a. Qui dixit pri ſuo et matri ſuę: neſcio vos.Quia rex ſalem .i. pacꝭ. ſic chriſtuſ. Eſa. ix. b. Princepspacꝭ. Heb̓. vij. a. Melchiſedech rex ſalem ſacerdos ⁊cͣ.Quia ipſe benedixit abraę. Gen̄. xiiij. d. Melchiſedechex ſalem/ proferens panē vinū (erat em̄ ſacerdos deiltiſſimi) benedixit ei: Et chriſti eſt bn̄dicere. Numeri.uia datę ſūt ei decimę: Sic (vj. d. Ego bn̄dicā eis.chriſto. Phil̓. ij. b. Qui oꝑat̉ ī vob̓ velle ꝑficere.Deinde ꝯuertit ſe addeū patrē/ dicēs: aDn̄ſ .i. iſte ſacerdos/ Dominꝰ a dextrꝭ tuis: ꝯfrēexiſtēs/ b A dex/ Igit ī die̓ irę ſuę rēges. Iuditris tuiſ. ſic̄. s. dixiſti cabit irnatiōibꝰ īplēbit ruiei. Sede a dextrꝭ me­ ęnas: cōqͣſſabit capita in t̓rais: c Cōfregit .i.īfirmos reddidit: e Regēs .i. illos vt regnarēt magni viderent̉: nomē chriſti delere volebāt. De qͥbꝰ.. dictū eſt: Aſtiterūt reges terrę⁊cͣ. Hoc aūt fecit: d In die̓ irę ſuę occultę: offendētes ī lapidē humilē cecider̄t: de habet̉ Matth̓. xxj. d.in iudicio qn̄ veniet manifeſtꝰ lapis cadēs ſuꝑ eos nūc ſuꝑlapidē cadūt ꝯteret eos. Iob. xxviij. a. Lapidē caliginis etvmbrā mortꝭ diuidet torrēs a ppl̓o ꝑegrināte. Interim ꝟo:f Iudicabit ī natiōibꝰ .i. dijudicabit diſcutiet minorapctā ppl̓oꝝ gētiliū. Et ſi ad reuerti voluerint: nūqͥd repellet?: īmo g Implebit ruinas .i. illos ſe humiliāt/ a ſuꝑbia ꝯtra deū erecti fuerāt cadūt humilit̓ īplebitchariſmatibꝰ ſuis/ ſic̄ paulū. Et nūqͥd erūt aliq̄ tales ruinę:Erūt vtiqꝫ: Quia/ h Coqͣſſabit humiliādo/ capita ml̓toꝝ: ꝯͣ deū erigunt̉. Et hoc i In terra .i. ſūt adhucſuꝑ terrā ī vita iſta. Sꝫ poſſet aliqͥs q̨̄rere: Quō poterit chriſtꝰ facere? Un̄ huic q̨̄ſtioni reſpōdēſ dicit/ meruit ī paſſiōe humilitate: Un̄ dic̄: k De torrēte ī via bibit: vl̓bibet. Torrēs eſt: de guttis pluuiaꝝ collectus redundat/currit deficit. Per hūc recte curſus fluxꝰ humanę mortalitatꝭ accipit̉: vbi hoīes naſcunt̉ viuūt/ moriunt̉: iterūſuccedūt decedūt/ nec ꝑmanēt. De hoc terrēte dn̄s bibitnaſcēdo/ laborādo/ moriēdo. Et l In viā huiꝰ vitę: Deq d̓r ī Psͣ. Exultauit vt gigas ad currēdā viā. Et qꝛ fecit:m Propterea exaltauit/ deꝰ pr̄/ n Caput/ eiꝰ: dando ei poteſtatē. Phil̓. ij. a. Factꝰ eſt obediēs vſqꝫ ad mortē⁊cͣ. ꝓpter qd̓ deꝰ exaltauit illū ⁊cͣ.X gia: iſti ꝟo abūdāt ī ꝓle carnali/ ędificāt ſiō ī ſanguībꝰ.i. eccl̓iaꝫ ī ꝯſanguineis: qͥbꝰ dāt p̨̄bēdas dignitates ī eccleſijs ſuiſ. Iob. xxj. a. Semē eoꝝ ꝑmanet corā eis: ꝓpinqͦꝝ turba nepotū ī ꝯſpectu eoꝝ. Abacuk. ij. c. ędificāt ſionin ſanguinibꝰ: p̨̄parat vrbē in iniqͥtate. Mich̓. iij. c. Auditehęc pͥncipes domꝰ iacob: iudices domꝰ iſrl̓: abominam īiudiciū/ oīa recta ꝑuertitis: qui ędificatꝭ ſion ī ſanguinibꝰ: hierl̓m ī iniqͥtate. Et bn̄ dic̄: oīa recta ꝑuertitꝭ: qꝛ ipſi pueros p̨̄ficiūt ī dignitatibꝰ: ſenes ſubijciūt ill̓. Ecc̄s. x. b. Uidi ſeruos ī eqͥs: pͥncipes ābulātes qͣſi ſeruos ſuꝑ terrā. Nectm̄ iurat ꝯtra eos: ſꝫ punit eos: Un̄ ſeqͥt̉: a Dn̄s a dextris tuis: ꝯfręgit ī die irę ſuę reges. Reges em̄ .i. p̨̄latos eccl̓ię ꝯfringit dn̄s a dextrꝭ .i. ī ꝓſꝑitate. Prodijt em̄ exadipe īiqͥtas eoꝝ. Iob. xxx. b. Ad dexterā oriētꝭ calamitatemeę ilico ſurrexer̄t. d In dię irę. Dies irę dei/ ē ꝓſꝑitaſ.Iob. iij. a. Pereat dies in natꝰ ſū .i. ꝓſꝑitaſ. Quę recte dr̄dies irę: ſcd̓m qd̓ dicit Gregꝰ: Cōtinuꝰ ſucceſſꝰ tꝑaliū: ęter reprobatiōis eſt īdiciū. Vel pauꝑi humili loqͥt̉/ dicēs:a Dn̄s eſt/ a dextrꝭ tuis: vt te adiuuet. Supͣ. Qui aſtitit

a dextris pauꝑis ⁊c̄. Et alibi: A dextrꝭ eſt mihi ne cōmouear. Sꝫ ſic de diuitibꝰ ſublimibus: qꝛ/ c Cōfręgit .i.ꝯfringet: d In die irę ſuę .i. in die iudicij: e Reges/terrenos eccl̓iaſticos: etiā oēs ſuꝑbos. Sap̄. vj. a. Iudiciū duriſſimū ī his p̨̄ſūt fiet: potētes potent̓ tormēta patient̉. Eſa. ij. c. Dies dn̄i exercituū ſuꝑ oēm ſuꝑbū excelſū ſuꝑ oēꝫ arrogātē: hūiliabit̉. In die illa IIudicabit īnatiōibꝰ .i. natiōes aſſeſſoribꝰ ſuis .i. ſctīs ſuis. Debus Sap̄. iij. b. Iudicabūt ſctī natiōes. Et boniſ/ g AImplebit ruinas/ angeloꝝ. Qd̓ alibi orat ꝓph̓a: Benigne fac⁊c̄. h. Et ꝯqͣſſabit capita ī t̓ra ml̓toꝝ .ſ. reproboꝝ. Capita multoꝝ/ ſūt ꝑlati diuites. Amos. vj. a. vob̓ opulēti eſtꝭ ī ſion optīates capita ppl̓oꝝ. Sap̄. vj. a. Audite reges intelligite: diſcite iudices finiū t̓rę: prębete aures vostinetꝭ ml̓titudines: placetꝭ vob̓ ī turbis nationū: qm̄ data ēvob̓ poteſtas a deo/ īterrogabit oꝑā vr̄a/ cogitatiōeſs vr̄aſſcrutabit̉: qm̄ eſſetꝭ miniſtri regni illiꝰ/ recte iudicaſtꝭ ⁊cͣ.Alia lr̄a hꝫ: Cōqͣſſabit capita ī t̓ra copioſa .i. p̨̄latosī opulētia t̓rena. iiij.Regꝭ. xxv. b. Rex iuda excęcatꝰ eſt ī reblata: q̨̄ interp̄tat̉ multahęc. Et ſaul filij eiꝰocciſi ſūt ī monte gelboe: īterp̄tat̉ aceruus arenarū. i Int̄ra: viuētiū: ſꝫ mortuoꝝ. De Iob. x. d. An̄qͣꝫ vadā ad t̓rātenebroſā oꝑtā mortꝭ caligine: terrā miſerię ⁊cͣ. Ul̓ ſic/ Interra .i. ꝓpt̓ terrena q̨̄ dilexerūt .ſ. diuitias delitias honores terrenos. Lucꝭ. vj. d. vob̓ diuitibꝰ/ habetꝭ ꝯſolationē vr̄aꝫ. Nec mirū ſi ita ꝯqͣſſabunt̉ dānabūt̉: qꝛ noluer̄tſtrictā viā tenere/ q̨̄ ducit ad vitā. De via ſb̓dit chriſtꝰtenuit/ dicēs: k DDe torrēte ī via bibit .ſ. chriſtꝰ de paſſion: vt dictū ē. Et m ¶Propt̓ ea exaltauit caput. Ecc̄ͣj.xj. a. Sapīa humiliati exaltabit caput illiꝰ: in medio magnatoꝝ ꝯſedere illū faciet. Un̄ illi nolūt bibere de torrētetribulatiōis exaltabunt̉ eoꝝ capita: ſꝫ cōqͣſſabunt̉. Si em̄chriſtū oportuit pati ita ītrare ī gl̓iaꝫ ſuā: quō nihil volūtpati ītrabūt ī alienā? Hiere. xlix. c. Ecce qͥbꝰ erat iudiciūvt biberēt calicē: bibētes bibēt/ tu qͣſi īnocēs relinq̄rꝭ? Propterea cognatꝭ ſuis volebāt exaltare caput/ dicēte mr̄e eoꝝMatth̓. xx. c. Dic vt ſedeāt hi duo filij mei/ vnꝰ ad dexterātuā/ vnꝰ ad ſiniſtrā ī regno tuo: rn̄dit dn̄s: Neſcitis qͥd petatꝭ: poteſtis bibere calicē quē ego bibiturꝰ ſū. q. d. poteſtꝭexaltari mecū ī regno: niſi pͥus bibatꝭ ſupplicio. Proptereadic̄ vnꝰ eoꝝ .ſ. ioh̓es/ Apocꝭ. j. c. Ego ioh̓es particeps in tribulatiōe regno. Expoſitio Pſalmi. CX.Onfitebor tibi dn̄e ⁊c̄. Titulꝰ. Alleluīa. In p̨̄c cedenti pſalmo cōmēdauit chriſtū ab vtraqꝫ natura:hic cōmēdat ab oꝑibꝰ/ ī ꝑſona eccl̓ię ſiue ppl̓i chriſtiani loquēs. Hoc aūt nomē laudis āgelicę .ſ. all̓a: etſi generale ſit oībꝰ pſalmis: ibi tn̄ p̨̄cipue apponit̉/ vbi magna exultatiōe gaudet̉: ſic̄ hic ppl̓us chriſtianꝰ liberatꝰ chriſtū/ laudatipſū. Intētio ē monere ad laudē dei. Modꝰ. Triꝑtitꝰ ē pſalmus. Primo ppl̓s chriſtianꝰ dic̄ ſe ꝯfiteri ī ꝯgregatiōe iuſto. Scd̓o dic̄ aduētꝰ chriſti munere ſaciatos fideles adeo/ vtpl̓s gētiū hęreditatē abraę ꝓmiſſā acqͥrat: ibi: Męmoriāfecit. Tertio aſſerit eoſdē redēptos/ nouū teſtamētū māſu: ibi: Redēptionē. Primo ꝓmittit fidelis ppl̓s ſe laudaturū/ dicēs: o ꝑfitebor ꝯfeſſione laudis. Et on̄dit qͥslaudādꝰ ē dicēs: p Tibi dn̄e: es laudabilis. j. Timoth̓.j. d. Soli deo honor gl̓ia. Et on̄dit quō: qꝛ deuote: Un̄ ad☞dit: In toto cordeMMoralit̓ pōt legi de ꝯfeſſiōe pctōꝝ: vt dicat pctōr pęnitēs attritꝰ: o Cōfitebor .i. ſil̓ oīa pctā corde ore fatebor:ſpe venię/ gr̄ę/ gl̓ię ꝯſequēdę. Prouerb̓ .xxviij. b. Qui abſcōdit ſcelera ſua diriget̉: aūt ꝯfeſſus fuerit reliq̄rit ea/ miſericordiā ꝯſequet̉. p Tibi: Quia licet pctōr ꝯfiteat̉ ſacerdoti: tn̄ facit deo cuiꝰ loco ē ſacerdos. Vn̄ qd̓ audit ī ꝯfeſſione ſcit vt: ſꝫ vt deꝰ: ſi reuelat/ depoſitiōe dignꝰ eſt.Quid aūt ītelligat̉ tibi/ aꝑit dicēs: q Dn̄e: vt me tuūX ſeruū facias:

cx

Psͣ. .15.

Psͣ. .30.

cuul̓ cēpantur melchiſedech

Al̓. rcōqͣſfauit.

Al. rgentibus

Al̓. ⁊copioſaAl̓. bibetAl̓. rexaltabitτι. Regꝭ. 31.Aleph

Aloc. HBeth

(Psͣ .2.

Lucꝭ. 24. d.

Psͣ .18.

Moraliter

Partitiopſalmi

Psͣ. 72.

Moraliter

.IPs. .108.