primꝰ.Capitulū.liber.
.xix.
Eqꝫ enī foras egredit̉niſi agmīe inigraturo.Ad idem hoc ꝑtinet qd̓expoſitū iā p̄ceſſit. Migratuꝝagmē dicit̉ cum cōmuīs neceſſitas cōgregacōis expoſtulat: vtꝓ negocijs prelatꝰ exeat etiaꝫcū inſtācia multa ꝯpulſus. ¶ Vidi quēdā ex p̄latis maioribꝫ qͥqn̄cūqꝫ ad exteriora negocia vobat̉ an̄ egreſſionē ſecretū petebat. ſupplex ꝓuoluebat ī precibꝫ ⁊ a dn̄o lacrimis expetebat.vt ſe in oībꝫ egrediētē ⁊ regredientem ſua clemēcia tueret̉ ⁊ inmaībꝫ ſuis negociā coraꝫ poſitaproſperarent̉. Et vide lector qͥdſecutū ſit hūc ꝓceſſū. Fecura etindubitabili relacōne didicimꝰ.de eodē ꝙ vix in oī tꝑe prelacōnis ſue īiuriā paſſus ſit vl̓ offēſam. Qnͣti aūt periculi ⁊ maliſit niſi ex cauſa valde nccͣria cūram ſuſceptā deſerere aīaꝝ patꝫex eo qd̓ ſubiūgā. ¶ Gruno inꝑtibꝫ theutoīe in opido magnoqd̓ mons martis dicit̉ bonꝰ p̄ſbiter ⁊ caſtꝰ fuit. h̓ referente mͥmemorabili heinrico de coloniafr̄e ordīs predicatoꝝ cōſobrinūhabebat preſbiteꝝ eque brunonē. viꝝ ſcīa et moribꝫ a ꝓpbatū.hūc auuculus preſbiter brunoſepius rogabat deuote vt dicteꝑrochie curā ſuſciperꝫ ⁊ ipſe iā
ſenex religioēꝫ ītrarꝫ. ānuit illepoſt multas p̄ces īuitꝰ tn̄ eo ꝙregimē tāte ꝑrochie formidarꝫ.Hoc vt obtinuit bruno prelbibiter religionē ītrauit ⁊ cito poſthoc ab hac vitā migͣuit. differēte brunone iuniorre aīarū regimē attēptare eo ꝙ aliud beneficiū cappellamē vigīti marcaꝝ ſuperius in caſtro tenerꝫ: vicariūpro ſe preſbiteꝝ īꝑrochia collocauit. Brunone ergo iuniorevna nocte ī lectulo qͥeſcēte apparuit eī ī cappa nigͣ bruno ſemoriā defūctꝰ ⁊ dixit ei ī eiſdē v̓ſibꝫ.In grege ꝯmiſſo male te regis⁊ pede ſciſſo. Claudꝰ ꝓſpicito q̄pena futua̓ redito. Hec dicenseleuauit cappā qͣ videbat̉ īdutꝰ⁊ ſe gͣuiter incēdi demōſtrauit.Ad hec bruno iunior exꝑgefactus recolit viſionem ⁊ v̓ſus. Etmox iterū reſoluit̉ ī ſoporē cuieodem ſcemate defunctus apparens dixit. Tu pene cauſa re qͥes ꝑ te mͥ clauſa. Aſpice ſic vricibꝰ ignis et eſca futuri. Et hecdicēs iteꝝ illi tormētū oſtēdit.Cui iteꝝ tercio ſopoa̓to apparesdixit. Mūdi delicijs interdi ſeria miſce. Ex hijs pn̓cipijs vl̓ pͥmicijs cape ꝑtes a̓ reſipiſce. Adcuiꝰ v̓ba bruno ſurrexit: ⁊ flexis genibꝰ ſe īpleturū quod auūculo viuēti ꝓmiſerat deo vouit.
Io