Druckschrift 
4 (1482) In hac quarta pte summe Alexandri
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

QueſtioAlij dicūt ꝙ valꝫ ad tolerabiliorē dānatōꝫ ex ꝯn̄ti qꝛ īpediūt culpā factā aggͣuati. ⁊ qꝛ retrahūt a lapſu ī freq̄ntiā.Nō .n. peccātpct̄i: ⁊ ab intēſiōe libidīs peccādi ⁊ ꝯtēpqꝫ exercēt ſe ī oꝑbꝰ boſic̄ ille ꝗ n̄ exex tāta libidīe ꝙo tenēda: ⁊ cū hac tenēdū ē. ꝙ valꝫ adercet ſe. Hec attolerabiliorē dānatōꝫ ꝙͣtū ad vermē: qꝛ minꝰ cruciabit̉ ⁊mīorē hēbit remorſū ꝙͣ ſi oꝑa hꝰōi oīno neglexiſſꝫ. Adilld̓ gͦ qd̓ obijcit̉ pͥmo. ꝙ n̄ diminuūt culpā pꝫ rn̄ſio: ꝗa n̄diminuūt penā q̄ debet̉ pct̄o ꝯmiſſo: ſꝫ illā q̄ debēt̉ ſi oꝑahmōi n̄ feciſſet. Creuiſſet .n. pct̄m ex mora ⁊ pena eternaſil̓r: ſi ceſſaſſꝫ a hoīs oꝑbꝰ. Ad illd̓ gͦ qd̓ obijcit̉. ꝙ oꝑahmōi ml̓tiplicata poſſent penā qͣntū ad intēſiōꝫ oīno diminuere ⁊c. dd̓ꝫ ꝙ hec rō ꝓcedit ac ſi pone̓t̉ ꝙ diminueret̉ de pena debita pct̄o ꝯmiſſo. ⁊ hͦ n̄ poīt̉: ſꝫ diminuit̉ depena q̄ deberet̉ ex creſcētia culpe ſi oꝑa hmōi nō fierent.Ad hͦ qd̓ obijcit̉. ꝙ ſuffragia eccīe n̄ ꝓſunt dānatis ⁊cͣ.dd̓m ꝙ ex hͦ n̄ ſeꝗt̉. ꝙ oꝑa facta ī mortali n̄ ꝓſunt: quia ꝙſuffragia n̄ ꝓſunt intelligit̉ directe ⁊ ꝑ ſe. oꝑa at̄ hmōi ꝓſunt indirecte ⁊ ex ꝯn̄ti: vt ex dictis pꝫ. vt gͦ ſit aliꝗd differētie: oꝑa facta ī mortali valēt ad diminutiōeꝫ pene et̓nequā incurriſſꝫ ſi hmōi oꝑa neglexiſſet. n̄ ad diminutōnēpene q̄ debet̉ culpe ꝯmiſſe. ⁊ iuxͣ iſtā drn̄tiā inducte ſuntdrn̄tes rōnes ad ꝑtes diuerſas ad hmōi. n̄ tn̄ valēt ad diminutōꝫ pene et̓ne eo mō qͦttū ē: ſꝫ ad dilatōꝫ pene tꝑalis. ſic̄ pꝫ. iij. Reḡ. xxj. de Acbi legit̉. Nōne vidiſtiAchab hūiliscorā me. qꝛ igit̉ hūiliatꝰ ē mei cā: n̄ inducam malū in diNembrū quartūEꝗt̉ vtꝝ ſatiſfactō vniꝰ facta ꝓ alio dū ē invita mortali: valeat illi. Ꝙ ſic: vidr̄. ꝑ hͦ ꝙvnꝰ p̄t ſatiſface̓ ꝓ alio exn̄ti ī purgatorio. vtpote ſi iniūctū ſit alicui ꝙ tantā faciat elemoſina: ⁊ morte p̄uētꝰ hͦ adimple̓ n̄ p̄t: n̄ int̓ueniēte negligētia aliqͣ. de dīna boītate p̄ſumēdū ē: ꝙ ſi aliꝰ faciat ea ꝓillo: ꝙ abſolutꝰ ē a debito illo. Uel ſi ſit illi iniūcta pn̄īavltra mare: ⁊ ī hͦ caſu aliꝰ faciat ꝓ illo. ſꝫ exn̄tes ī purgatorio n̄ ſunt ita eēntial̓r de foro militātis eccīe ſic̄ exn̄tesin vita mortali. ⁊ hi pn̄t ſatiſface̓ ꝓ exn̄tibꝰ ī purgatorioꝗ ſunt qͣi de alio foro: multo fortiꝰ videt̉ ꝙ vnꝰ p̄t ſatiſface̓ꝓ alio. ſi ſint de eodē foro .ſ. eccīe militatis. Ad hoc ꝙvnꝰ p̄t ſatiſface̓ ꝓ debito alteriꝰ ſi ſit et de alio foro: videt̉ꝑ illd̓. ij. Mach̓. xij. vbi legit̉ ꝙ Iudas miſit hieroſolimāduodecī milia dragmas argēti offerri ea ibi ꝓ pct̄is mortuoꝝ. iuſte ⁊ religioſe cogitans ⁊cͣ. Itē int̓ illos ꝗ ſuntde eccīa militāte vnꝰ impetrat alij grām adminꝰ pͥmā: vtdicūt. vn̄ ſuꝑ illd̓ math̓. ix. vidēs ih̓s fidē illoꝝ dixit ꝑalitico. ꝯfide fili remittūt̉ tibi pct̄a tua. vbi dic̄ glo. quātūvalet apd̓ deū fides ꝓpria: apd̓ quē ſic valet aliena. ſꝫ magis ē impetrare alicui grām pͥmā ꝙͣ ſatiſface̓ ꝓ eo qͣntumud penā debitā. ⁊ ita vt priꝰ. Itē in colligatōe mēbroꝝnat̉aliū qn̄ vnū mēbrū n̄ ſuffic̄ exeꝗ officiū ſibi indituꝫ anat̉a: alid̓ ſatiſfac̄ ꝓ eo. ſiue illd̓ reꝑādo ꝑ influētiā virtutis. ſic̄ accidit qn̄ tm̄ vnū mēbrū ē ꝑaliticū. vel exequendoofficiū ſuū ſi ſit fatigatū vel ſopituꝫ. ſil̓r videt̉ de mēbrisſpūali vincl̓o ī corꝑe eccīe colligatis. Itē hͦ hr̄ plāe vlt̄.Iob cū oraſſet ipſe ꝓ amicis ſuis: dn̄s qͦꝫ ꝯuerſus eſt adpnīaꝫ. Itē Gal̓. vj. dr̄. alt̓ alteriꝰ onera portate. vbi īſinuat̉ ꝙ lex xp̄i reqͥrit ꝙ vnꝰ alteriꝰ onꝰ portet: n̄ det̓minato de hͦ vel de illo on. ex qͦ videt̉ ꝙ indrn̄t̉ d̓ one qͦcūqꝫpoſſit intelligi. ⁊ ita de onere ſatiſfactiōis. Cōtͣ. Gal̓.vj. Unuſꝗſqꝫ onꝰ ſuū portabit .i. penā ꝓ pct̄o ſuo. ⁊ ex hͦvidet̉ ꝙ ncc̄e ſit ꝙ vnuſꝗſqꝫ onꝰ debitū ꝓprio pct̄o ſuſtineat: ⁊ ita onꝰ ſatiſfactōis de ꝓprio pct̄o. Itē culpa vniꝰ īꝙ tū hmōi n̄ ē alteriꝰ: ſil̓r nec reatꝰ. ſil̓r videt̉ ꝙ ſatiſfactōvniꝰ n̄ p̄t eē alteriꝰ: ⁊ ita nullꝰ p̄t ſatiſface̓ niſi pro ſe. ſedactor culpe debꝫ eē actor ſatiſfactiōis. Itē nullꝰ ē reusalicꝰ culpe niſi fuerit actor alicꝰ culpe. gͦ ſi culpa tenꝫ ſuūnpietas impij ſuꝑ ip̄m erit Ezech̓. xviij. gͦ nullus ſatiſfac̄ ꝓ reatu culpe niſi ſit actor eiuſdē. Itē nuligare ad penā pct̄i actual̓. dico ſimpl̓r nec obli.lxxxv.gaē aliū a pena pct̄i hmōi. gͦ nec ſatiſfacē ꝓ alio. Rn̄ºſine p̄iudicō. ꝙ vnꝰ p̄t ſatiſface̓ illo viuēte ꝓ alio. in caſuſi ille ꝓ qͦ dꝫ fieri ſatiſfactio impotēs ē vel ſit: hͦ dico cumaſſenſu clauiū. n̄ eī videt̉ mihi ꝙ ſit rōni ꝯſonū ꝙ vnꝰ ſatiſfaciat ꝓ alio ꝓpria aucͣte: ſꝫ reqͥrat̉ aucͣtas clauis ſic ordinātis. Ad illd̓ qd̓ obijcit̉ ꝯͣ. ꝙ vnuſꝗſqꝫ onꝰ ſuū portabit. hͦ ẜm ꝙ cū p̄ciſiōe nitet̉: dꝫ intelligi ī ſtatu illo vbi nōcoīcant̉ ſuffragia mēbroꝝ eccīe: ſic̄ ī īferno. ibi p̄ciſe vnꝰ.ꝗſqꝫ onꝰ ſuū portabit .ſ. ſine aliqͣ alleuiatōe ab alio fct̄a.hͦ at̄ reꝗrit mera dei iuſticia. Ad alia q̄ obijciūt̉ ꝯn̄t̉ p̄tdici. ꝙ n̄ ē ſil̓e de culpa ⁊ ſatiſfactōe. culpa .n. n̄ ē ꝯīcabil̓culpa mea n̄ ē tua. caritas at̄ ē diffuſiua ⁊ ꝯīcabil̓. ſil̓r ⁊oꝑa caritatis. ꝓpt̓ qd̓ lꝫ cl̓pa ⁊ oꝑa culpe teneāt ſuas auctoritates p̄ciſe. n ſic ē de caritate ⁊ oꝑbꝰ caritatis cuiꝰ ēopꝰ ſatiſfactōnis. ꝓpt̓ qd̓ p̄t ꝓ alio ſatiſface̓ ⁊ n̄ peccare. Ad hͦ qd̓ obijcit̉. ꝙllꝰ ē reꝰ culpe niſi actor. ⁊ ꝙ cl̓patenet ſuū actorē ⁊cͣ. dd̓m ꝙ hͦ veꝝ ē ī foro mere iuſticie deialit̓ .n. ī foro iuſticie moderate dīna miſcd̓ia. In foro enīmere iuſticie impietas impij erit ſuꝑ eū. In foro iſto in qͦmiſcd̓ia ſuꝑexaltat iudiciū alit̓ ē. Ad illd̓ qd̓ obijcit̉. ꝙnullꝰ p̄t obligare ad pena pct̄i actual̓ ⁊cdd̓m ꝙ n̄ ſeqt̉.nullꝰ at̄ p̄t obligae̓ ad pena hmōi: qꝛ hec obligatō eſt tm̄ꝯmittētis pct̄m.eccīa at̄ deobligat ⁊ mebcās ſeip̄ꝫ ad hāc penā obligatdeſcēdo illi ꝑ oꝑa ſatiſfactōis ſiue ſatiſfaciēdo ꝓ illo. De hac materia al̓s diffuſius tactū eſt.Nlembrū quintuꝫOnſequēt̉ q̄rit̉ de pēa iniūcta q̄ excedit cōdignaꝫ: an ſit adimplēda ⁊ cꝰ ſit vtilitatis.Ꝙ ſit adimplēda: videt̉ ꝑ illd̓ v̓bū dn̄i mathei. xxiij. q̄ dicūt facite q̄ at̄ faciūt ⁊cͣ. hͦ aūtmaxīe intelligēdū ē de ill̓ q̄ dicūt aucͣte clauiū. ex hͦ videt̉ꝙ ſi ſatiſfactio indicta a ſacerdote penitēti excedit cōdignā: faciēda ē. Itē et̄ videt̉ ex hͦ ꝙ pnīe arbitrarie ſunt⁊ faciēde iuxͣ arbitriū ſacerdotū. vn̄ q̄cūqꝫ ſatiſfactio iniūgat̉: adimplēda ē. Itē ſuffic̄ ad ſalutē imple̓ minoreꝫꝯdigna: ſi iniūgat̉ a ſacerdote. vn̄ Auḡ. de pnīa ſac̓dotescōfitētibꝰ pn̄t ꝑce̓. ꝗbꝰ .n. remittūt: remittit ⁊ deꝰ. gͦ ſuffic̄adimple̓ mīoreꝫ ꝯdigna ſi iniūgat̉. plꝰ ē at̄ dimitte de pēadebita pct̄o: ꝙͣ obligare ad maiorē ꝯdigna. Si at̄ p̄t illudqd̓ ē plꝰ: ⁊ illd̓ qd̓ ē minꝰ. Et ita videt̉ ꝙ penitēs teneturſatiſfactōꝫ maiorē ꝯdigna adimple̓: ſi iniūgat̉ ab habēteordinatā ptātē. Cōt. iniūcta pnīa maiore ꝯdigna: adimpleta illa portōne q̄ ꝯdigna ē: adimplet̉ ilid̓ v̓bū Luc̄.ij. Facite dignos fructꝰ pn̄īe. Ad plꝰ at n̄ obligat̉ penitēsī aliqͦ ſtatu. gͦ ſuffic̄ adimple̓ pnīaꝫ ſiue ſatiſfactiōꝫ dignāſiue debitā p̄ciſe pct̄o. Itē ptꝫ ꝑ hͦ. ꝙ ſi adimpleta pnīadignā decederet peītēs ſtatī euolaret. ſꝫ qn̄cūqꝫ ē ꝗs ī ſtatu ī qͦ ſi decederet ſtatī euolaret: n̄ tenet̉ ad aliqua pnīaꝫfaciēdā. ⁊ ita vt priꝰ. Itē poſito ꝙ aliꝗs adīpleta ſufficienti pnīa ꝓ pct̄is adhuc ꝑſiſtat in oꝑbꝰ ꝯſil̓ibꝰ faciendis. nec in aliqͦ augmētet̉ caritas in eo. talis exercēdo talia oꝑa nec ꝓficit in remiſſiōe pene: neqꝫ ī augm̄to p̄rqd̓ adequat̉ radici. q̄ vt poſitū ē in nll̓o creuit. gͦ additioillius pnīe appoſita ꝯdigne in nullo ē vtilis. ſꝫ nullꝰ tenet̉ad hͦ qd̓ eſt illi oīno inutile. gͦ ⁊cͣ. Itē tunc errat clauisqn̄ iniūgit̉ ſatiſfactio maior cōdigna. ſꝫ nullꝰ tenet̉ adimplere q̄ iniūgunt̉ errante claue in iniūctōe pnīe. ergo ⁊cͣ. Rn̄deo ſine p̄iudicio melioris ſnīe. ꝙ ꝙͣdiu ſit aliꝗsſimpl̓r de foro eccīe militātis: tenet̉ ad impletōꝫ pnīe ſibiiniucte a miſtro militātis eccīe. etiā ſi ſit maior cōdigna:dūmodo illi ſuppetat facultas adimplendi pnīam conuenient̓ iniūctam. dico datā ⁊ acceptā: nō tn̄ dico ꝙ ad qͣntūcūqꝫ maioreꝫ ſiue quantūcūqꝫ ſit maior ꝯdigna. Adillud qd̓ obijcit̉. ꝙ impleta portōne pnīe iniūcte q̄ ē cōdigna: fecit dignos fructꝰ pnīe ⁊cͣ. dd̓m ꝙ ſi forte fecerit dignos fructꝰ pnīe ꝙͣtū ad foꝝ dei: nō tm̄ ꝙͣtū ad foꝝ eccīeqd̓ reqͥrit̉ a penitēte. n̄ enī ſufficeret alicui ſua ſatiſfactioniſi iuuaret̉ ab eccīa. qd̓ adiutoriuꝫ meret̉ ꝑ caritatem ⁊obediētiā.bicit .n. augꝰ. ꝙ nemo pōt condigne penitere