QueſtioArticulus primusEſcribit̉ aūt ab Aug. ſic. Satiſfactō ē pct̄oꝝauſas excide̓: ⁊ eaꝝ ſuggeſtiōibꝰ aditū n̄ indulgē. ¶ Itē Anẜ. deſcribit ſic. Satiſfacere ēhonorē deo debitū impēdē. ¶ Querit̉ gͦ q̄ ſit drn̄tia harūdeſcriptionū. cuiꝰ p̄t eē rn̄ſio. qꝛ prima poīt̉ ꝑ receſſum amalo: ſecūda ꝑ acceſſuꝫ ad bonū. ſiue pͥma ꝑ delectatōeꝫmali: ſecūda ꝑ executōꝫ boni ⁊cͣ.Articulus ſecūdusOnſequēt̉ dubitat̉ d̓ ꝑtibꝰ pͥme deſcriptōis q̄ē. Satiſface̓ ē cās pct̄oꝝ excide̓ ⁊cͣ. Et prīo dubitat̉ de prīa ꝑte. ⁊ pͥmo. v. pct̄m cās hēat. Etvidet̉ ꝙ n̄. hꝛ dic̄ Dyoni. de di. no. Malū ē p̄ter naturaꝫintētōꝫ ⁊ cām. igit̉ n̄ hꝫ cām. ¶ Itē Dyoni. Malū ē p̄terfinē diffinitōeꝫ ⁊ principia. principia v̓o ⁊ cauſa ideꝫ ẜmph̓m. ¶ Itē Dyo. de di. no. Malū neqꝫ ē cā neqꝫ ex cauſaneqꝫ ex principio. Ex his pꝫ ꝙ malū n̄ hꝫ cām. gͦ nec peccatū. ¶ Itē hͦ pꝫ inducēdo ī ſingul̓ cauſis. n̄ eī hꝫ materialē ī qͣ. dic̄. .n. Dyo. malū neqꝫ eſt exn̄s neqꝫ ī exiſtentibꝰ.¶ Pret̉. malū n̄ hꝫ materiā ex qͣ: qꝛ illa aut eēt nat̉a aliq̄ aūt aliud. Nō nat̉a aliqͣ: qꝛ nat̉a mala eēt. cū materiatu cꝰ ē matia. igit̉ n̄ ē nat̉a aliqͣ. Si nihil.ſꝑ defic̄ ren̄ negatiue: gͦ pͥuatiue. ſꝫ nihil pͥuatm̄ duo dic̄: naturā cūdefectu. aut igit̉ mat̓iā rōne defectꝰ: qd̓ eē n̄ p̄t. qꝛ malū ēille defectꝰ. aut rōne nat̉e: ⁊ ſi hͦ: ſeꝗt̉ idē qd̓ priꝰ .ſ. ꝙ natura aliqͣ ē mat̓ia mali. ⁊ tūc nat̉a mala eēt. ¶ Pret. nechꝫ cām formalē. dic̄. n. Dyo. de di. nō. Priuatio ē malū⁊ defectꝰ ⁊ impotētia ⁊ īmoderatio ⁊ pctm̄ ⁊ ſine intētōepulchrū. Alia trāſlatio. p̄uatio ē malū ⁊ defectꝰ ⁊ inmitas ⁊ īmoderantia ⁊ pct̄m ⁊ incōſpicuū ⁊ informe.¶ Pret̉. malū ſiue pct̄m ē ip̄a deformitasigit̉ ſine forſꝫ deformitatis n̄ ē for̄a: cū for̄a ratōꝫ hēat pulchri. Si gͦponeret̉ ꝙ eiꝰ for̄a eēt pͥuatio: eadeꝫ rōne ⁊ illiꝰ pͥuatōispriuatio. ⁊ ſic ī infinitū. igit̉ pct̄m forma nō hꝫ.¶ Pret̉. n̄ hꝫ cām finalē. vn̄Dyo. Malū p̄t̓ finē diffinitionē ⁊ p̄t̉ principia. Itē bonū ⁊ finis idē. ¶ Itē n̄ hꝫ efficientē. dic̄. n. Aude ci. dei. xij. Nemo q̄rit efficiētē cāmmale volūtatis. n̄ eīficiēs ſꝫ deficiēs: qꝛ illa effectio eſtdefectō. Ex his videt̉ ꝙ pct̄m nullū genꝰ cāe hꝫ ¶ Cōtͣ.Augꝰ. de li. ar. Uolūtas ē cā pct̄i. ¶ Itē Aug. qꝛ boni ſumus bona facimꝰ. ⁊nali: mala facimꝰ. Si gͦ mali ſumus mala faciēdo: cāimꝰ mali. igit̉ malū hꝫ cāꝫ. ¶ Itēꝙ hēat cām ꝑ ſe ſic̄ bonū: videt̉ ſic ẜm ph̓m. eadē ſunt pͥncipia accn̄tis ⁊ ſub̓e: vt albedīs ⁊ albi. qd̓ ē ſb̓iectīe albedinis. Sꝫ dic̄ Baniel. ꝙ malū neqꝫ ē ſub̓a neqꝫ ydiomaſub̓e ſꝫ accn̄s. igit̉ cū accn̄tis ſint eadē prīcipia ⁊ cauſe q̄ſunt ſue ſub̓e: relinꝗt̉ ꝙ malū hēat cāꝫ. ¶ Itē vt hr̄ a ph̓oq̄dā ē ptās q̄ ē determīata ad vnū: q̄dā īndifferēt̉ ē ad oppoſita. ſic̄ ē potētia rōnal̓. Cū igit̉ ptās rōnal̓ q̄ ē indifferent̓ oppoſitoꝝ ē cā mali: ſic̄ li. ar. relinꝗt̉ gͦ ꝙ malum hꝫcām ꝑ ſe: ſic̄ ⁊ bonū. ¶ Itē ī cauſis naturalibꝰ aliqn̄ aliꝗd cauſat̉ pret̓ intētōꝫ agentis: ſic̄ mōſtra. nihilominꝰ ſicut cauſatū dr̄ hr̄e ꝑ ſe cām. ¶ Iteꝫ Dyo. aīa maloꝝ ē cāꝑ ſe: ſic̄ ignis calefieri. alia tranſlatio: calefaciendi. Sedignis ē ca ꝑ ſe calefieri: igit̉ aīa ꝑ ſe ē cā maloꝝ. igit̉ mala cām hn̄t ꝑ ſe. ¶ Itē ꝙ hꝫ cām materialē ī qͣ: videt̉ ſic.Damaſ. malū n̄ ē ſub̓a aliqͣ neqꝫ ſub̓e ydioma .i. for̄a: ſꝫaccn̄s. ſꝫ accn̄tis eē ē ineſſe. ¶ Iteꝫ priuatio ⁊ habitꝰ hn̄teē circa ideꝫ ſubiectū. igit̉ cū ēiuatio: de nccītate ē ī eodeꝫ ſubiecto īēil̓r ꝯͣria hn̄t eē circa idē ſb̓iectū: ⁊ materia accn̄tileꝫ ē. qꝛ accn̄tia n̄ hn̄t materiāex qͣ ſꝫ in qͣ. gͦ ⁊cͣ. ¶ Itē ꝙ habeat materiā ex qͣ: videt̉ ſic.pctꝫ habuit eē poſt n̄ eē: ⁊ n̄ fuit cauſatū. igit̉ ſua impotētia materie. igit̉ exijt in eſſe de materia.it̉ hꝫ materiaꝫde qͣ vel ex qͣ. ¶ Pret̉igis materie ꝯueniūt inꝙͣtumhmōi materialiat: ⁊ hn̄tia materiā ex qͣ. ſꝫ malū maxime ꝯueīt cū materia.d̓ pꝫ: eo ꝙ malū eſt ens pͥuatiuū.puatio aūt ꝓprie materie ꝯueīt. vn̄ a ph̓o dr̄ maleficiū ꝓprijſſime. igit̉ vt videt̉ ꝯueīt mala hr̄e materiā: dico ex qͣ..lxxxiiij.¶ Iteꝫ due ſunt cauſe reꝝ intra .ſ. materia ⁊ forma. abvna ē res imꝑfecta ⁊ in priuatōe: ab alia ꝑfecta ⁊ ī poſitione. bonū cuiꝰ eē ſonat in poſitōꝫ hꝫ materiā ex qͣ: multo fortiꝰ malū cuiꝰ eē ē imꝑfectō⁊ p̓uatōis. ¶ Itē ꝙ habeat cām formalē: videt̉ ſic. malūē pct̄m ē intelligibileigit̉ cū nihil ſit intelligibile niſi ꝑ ſuā formā .i. cōmendatu ⁊cͣ. ¶ Iteꝫ Dyo. de di. no. Nūc aūt ẜm nos hymnitūeſt bonū tanꝙͣ vere bonū: tanꝙͣ pͥncipiū ⁊ finis oīm: tāꝙͣcōtinentia entiū: tanꝙͣ ſpecificū n̄ entiū. alia tranſlatio:vt formificū nō entiū. ⁊ vocat ibi nō entia mala. ſꝫ om̄e illud cuiꝰ formificū vel ſpecificū eē bonā ſpēꝫ hꝫ vel formāigit̉ malū formā hꝫ. ¶ Itē ꝙ hēat cām finalē: videt̉ ſic. oēordinatū finē hꝫ. malū ē ordinatū. vn̄ Augꝰ. in ench̓. Exoībꝰ ꝯſiſtit vniuerſitatis admirabil̓ fortitudo pulchritudin qͦ id qd̓ malū dr̄ bn̄ ordinatū ⁊ loco poſitū: eminētiusꝯmendat bona. ¶ Itē Dyo. de di. no. Oīm maloꝝ principiū ⁊ finis erit bonūgͦ oīs mali finis ē bonꝰ. ¶ Item hꝫcām efficiēteꝫ: qꝛ cā eciēs ē q̄ monet ⁊ oꝑat̉ ad hͦ ꝙ resſit. ⁊ ita hꝫ efficientē cām. ¶ Itē qd̓ habuit eē poſt nō eē:prius fuit ꝑtu: vt dicit ph̓us. ⁊ vt ideꝫ dicit ⁊de termīat hͦ n̄verū vl̓r de potētia materie ſꝫ efficientis.igit̉ cū pct̄mln̄ eē: hꝫ cām efficiēteꝫ. ¶ Itē qꝛ dr̄ꝙ hꝫ camrit̉ cū dr̄ deficiēs: aut dr̄qꝛ deficit ab alio. n̄ ꝗadeficit ab alioꝰ nihil adimit ab intellectucauſe: igdefic̄ a cauſalitatet̉ nulla ē cauſalitas inꝓductōein eē. ſꝫ hͦ ē falſuꝫ. gͦ videt̉ ꝙ ꝓducat̉ in eē acā ſimpl̓r.ticiā intelligendū ē. ꝙ īꝑpetratōe ponatio ſiue deformitas. rōē exitꝰ a cāxformitatis acā deficiētillo corrupdicūt̉. Itē cū dr̄ deꝰ fecit d̓uimꝰ. redde igit̉ iſtis ſꝫula. vt cū audis numeꝝ ad dn̄m ꝑtineat: cū audis corruptibilē ad nihilum.hec Auḡ. Sil̓r īpoſito. vn̄ ipſa deſlitas n̄ ē pct̄m ꝓtiꝰ actꝰ deformis. ¶ Ad illd̓ qd̓ obijcit̉ꝑ Dyoniē p̄ter cām ⁊cͣ. dd̓m ē ꝙ alid̓ ē n̄ haberecām: ⁊ aliudt̓ cām. Eſſe .n. p̄t̄ cām ē eē pret̓ appetitum⁊ intentōꝫ cauſe.d̓ ꝯueīt pct̄o vel malo. nullꝰ .n. agensaliqd̓ opꝰ pct̄i iītedit vel appetit illud: qͦ appetitū vel intentū pct̄m ē. vn̄yoni. nullꝰ oꝑat̉ ad malū reſpiciēs.Pret̓. cā ⁊ cauſatū ſe ſolēt hr̄e ꝓportōabil̓r. vn̄ cae nccͣieſolet eē effectꝰ n̄s. cauſe exn̄tis actu: ⁊ cauſatū actu.cauſe exn̄tis potētie ⁊ cauſatū potētia. cauſatū igit̉ eē ẜꝫhinōi ꝯueniētiā cū cā ſua: ē ip̄m eē ẜm cām ſuā. Pret̉. cāꝫeē ē defice̓ a tali ꝯueniētia. vnd̓ qꝛ cā pct̄i ē ſimpl̓r ⁊ actu.pct̄m at̄ vel ē pͥuatio ſimpl̓r vel defectꝰ. dr̄ pct̄m vel malūeē p̄ter cām .i. n̄ ẜm ꝯueniētiā ſue cauſe. lꝫ .n. bonū n̄ inqͣtū bonū ſꝫ inqͣtū deficiēs ſit cā mali: nihilominꝰ ipſuꝫ bnū ſub̓al̓r ē ens actu. ſꝫ ſignificatū ꝓprijſſimū ⁊ pͥmū pct̄inihil ē: vt ex dictis Anẜ. pꝫ. Hac igit̉ duplici d̓ cā dr̄ eſſep̄ter cām .ſ. ⁊ qꝛ ē pret̓ appetitū ⁊ intentōꝫ cauſe: ⁊ qꝛ nō ēẜm ꝯueniētiā cauſe. ¶ Ad illd̓ dyoniſij. pct̄m ſiue maluꝫnō ē ex cā. dd̓m ꝙ aliud ē nō eē ex cā: ⁊ n̄ hr̄e cāꝫ. ex cā dr̄eē qd̓ hꝫ eē ex influētia eiꝰ a qͦ hꝫ eē. eo mō qͦ ea q̄ hn̄t eſſeꝑ ſe hn̄t eē ex influētia cauſaꝝ ſuaꝝ. qd̓ n̄ ꝯueīt malo: ꝗanō ingredit̉ in eē ꝑ influētiā ſꝫ ꝑ defectū. ſolūmō eniꝫ bonū ꝑ influētiā agit ⁊ ꝑ influentiā actū ē: malū aūt ꝑ defectū. dr̄ igit̉ malū eē n̄ ex cā: qꝛ n̄ hꝫ eē ꝑ influētiā aliquaꝫque a ſua cā ſꝫ ꝑ defectū. ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉ ꝙ n̄ habetmaterialē ī qͣ: qꝛ n̄ ē exn̄s ⁊cͣ. dd̓m ꝙ cū dr̄ ꝙ hꝫ eē ꝑfectūſiue ꝯpletū. vn̄ ſumit̉ exn̄s ẜꝫ ꝙ dic̄ ſtatū ſiſtentē ſine declinatōe in defectū. vn̄ exn̄s dr̄ plene ſtatꝰ vel ſiſtēs .i. ſtatus ſine declinatōe in defectū. Hec .n. p̄poſitio ex: nota ēexpletōis. ſolēt .n. p̄poſitōes mutare: aut diminuere: autagere. hec aūt p̄poſitio ex: ē nota augm̄ti cū dr̄ exn̄s. ẜmiſtā acceptatōꝫ neqꝫ ꝯueīt malo ꝙ ſit exn̄s eiꝰ eē in defectū. vn̄ malū nō ē: ſꝫ defectꝰ boni mali nomē accepit. neqꝫin exn̄ti: qꝛ om̄e illud in qͦ ē lꝫ illud ſit bonū: eſt ī defectū.vn̄ malū inqͣtū hmōi n̄ ē niſi ī bono deficiēte. vn̄ augͥ. in
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten