Ti.De regulis iurisXIII
cet vtiqꝫ qd̓ eſt minꝰ. IdemdUi prior eſt tꝑ eē LIIIIpotior eſt iure. IdemUi ſentit onus:ſentire debet cōmoduꝫ
⁊ ecōtra. Idem. LVIN re cōi potior eſt ꝯditio ꝓhibentis. Idē. LVIIOntra eum qui legemdicere potuit: apertius
vel vt ꝯͣſulat̉ vluis: vt ibi. vel ob aliā cām. Itē ad negatiuā ꝯͣ. xxxvj. di. qͥ eccl̓iaſticꝭ. ⁊. jͣ. q. j. ſi qͥ ep̄i: vbi qͥ īluſteordinē ꝯtulit: pͥuat̉ collatiōe illiꝰ ordīs: ſꝫ nō minoris vl̓maloris ẜm Ber. lꝫ Hug. ꝯͣ: ſꝫ dic vt. sͣ. ꝓx. dixi. Piusqͦ qͣlltatē includit minꝰ: ſed nō ſꝑ: vt. sͣ. ſicut plus qͣꝫtitate nō ſꝑ includitminꝰ: vt. sͣ. dixi.to. ti. plus ſemꝑ.Di priorē tꝑe DDy.ponit exēpluꝫ increditoribꝰ qͥbusres ſūt obligatevt potior ſit qͥ pͥor eſt tꝑe. ff. qͥ po.in pig. l. potior. ⁊. l. creditor. ⁊. C. e. l. fundū ⁊cͣ. Io. an.Hec regl̓a ſūpta ē ex. l. ff. e. ti. qͦtiēs vtriuſqꝫ. Po. ca. inlure ceſſiōis ⁊ ſubſcriptōis. xvij. di. c. vl. ibi p̄ponit̉ pͥusordinatꝰ (⁊. sͣ. d̓ ma. ⁊ obe. c. j. vbi d̓ hͦ. Dy. alle. ff. de. al.ſcri. l. j. ij. ⁊. iij. ⁊. C. d̓ ꝯſul. l. j. ll. xij. Io. an̄.) in aſſecutōep̄bēde qͥ primo īpetrauit (in pari forma. ⁊ de hͦ plene. sͣ.eo. ll. de ꝯceſ. p̄bē. ſi ſoli. in vl. glo.) sͣ. e. li. de p̄be. eū cui.Ex duobꝰ emptoribꝰ vel donatarijs p̄ponit̉ in rei ven.ille cul res priꝰ tradita fuit. C. de rei vē. qͦtiēs in pͥn. ⁊ inti. Sꝫ qͣre in hͦ vl. caſu p̄fert̉ ille cui fuit pͥmo res tradita: ⁊ nō ille cui pͥmo fuit vēdita vel donata qd̓ eſſe deberet ẜm hāc regulā. So. hec regl̓a locū habet in his qͦrūvtriuſqꝫ par eſt cā: vt in p̄di. l. qͦtiēs. ff. e. ti. ſꝫ poſt vēditionē qͥs remanet dn̄s: vedēdo gͦ ⁊ tradēdo ſcd̓o potioreſt cā ſcd̓i: vt ibi hoc ꝓbat̉. (niſi priꝰ ſe ꝯſtituiſſet pͥorisnoīe poſſidere vt ſcripſi in Spe. de emp. ⁊ ven. cā ſcd̓a.vbi gloſat̉ ꝟbū ꝯſtituit poſſidere. Io. an.) C. d̓ here. velac. ven. l. qͥ tibi. tenet̉ tn̄ pͥori exēpto qͣꝫti ſua intereſt vtibi: ſꝫ ꝑ lr̄as papales qͥs ſtatim eſt canonicꝰ: ⁊ iō in eisattendimꝰ datā: vt in p̄di. decre. eū cui. ⁊ facit qd̓ no. deſpō. duoꝝ. c. vl. in. j. glo. Et no. ꝙ hec regl̓a locū habetin ꝯͣctibꝰ ⁊ in his q̄ duoꝝ volūtate depēdēt: ſꝫ in legibꝰ⁊ ꝯſtitutōibꝰ q̄ pēdēt ex vniꝰ volūtate: reuocat poſterior priorē. Idē in teſtamētis eadē de cā qꝛ ex vniꝰ volūtate depēdēt. ad pͥmū de ꝯſe. di. j. c. vaſa. de cog. ſpi. c. j.ff. de le. nō eſt nouū. (⁊. sͣ. e. li. de ꝯſti. c. j. vbi etiā de hocIo.) ad ſcd̓m .xiij. q. ij. vltima volūtas. (⁊. sͣ. d̓ cele. miſ.cū Marthe.) ff. de leg. j. ſi mihi. Ad primū ꝯͣ. xxxiij. q.ij. hͦ ip̄m in fi. ⁊. l. di. dn̄o ſctō. vbi dicit̉ ꝙ potiꝰ ſtamusantiqͦ iuri qͣꝫ nouo. Sed dic vt ibi ⁊ vt. sͣ. dixi. hec regūla in his locū hꝫ q̄ par ius hn̄t: nā priuilegia ꝯſiderant̉nō ſolū ex tꝑe ſed ex cā. ff. de pͥuile. cre. l. priuilegia. hinceſt ꝙ receptꝰ aucͣ. apo. p̄fert̉ oībus etiā an̄ receptis aliorū aucͣte. sͣ. e. li. de p̄bē. hi qui. Et creditrix dotalis prefert̉ etiā qͥbuſdā anterioribꝰ creditoribꝰ: non tn̄ filijs expͥori mr̄imonio qͥ agūt de dote materna. C. qͥ po. in pig.ha. l. vl. ⁊ ibi de hoc: ⁊ plene ꝑ Azo. in ſumma. e. ti. ( Slonge penitꝰ hic ꝑ Dy. cuiꝰ diſtinctionē vide Io. an.¶Ui ſentit onus (⁊ecōtra vnus intellectus eſt quiſentit cōmodū ſentiat onus: ⁊ huic glo. ꝓſequit̉.Allꝰ ſenſus eſt qͥ nō ſentit onus nō ſentiat cōmodū ⁊ ꝓhoc. xxxiij. di. preter hec. sͣ. e. li. de elec. gnaͣli. §. illos ⁊cͣ.Io. an.) Hec regl̓a ſumpta eſt ex. l. ff. eo. ti. l. ẜm naturāculuſqꝫ rel. Po. ca. in clerico qͥ ꝓpter lapſum detrudiſin monaſteriū ad pnīam ꝑagendā: qꝛ res eiꝰ ꝓficiēt monaſterio .xvj. q. vj. de lapſis. ad idem. sͣ. de ſepul. c. j. ibiſint ꝯſolationū ſocij ⁊cͣ. et. C. de fur. et ſer. cor. l. vl. §. ſedcū in ſecūda. vbi cōmodatariꝰ ſi furtiue ab eo ſurripiat̉res cōmodata: ⁊ agēs furti cōſequat̉ penā a fure: penāip̄am nō reſtituit dn̄o: ne ſit dāno tm̄ modo deditus quirem cōmodatā accepit: ſed liceat etiā lucrū ſperare. Inſcd̓o dicto ibi .ſ. ecōtra. pone caſuꝫ in pr̄ono qͥ defenſare
debet eccl̓iaꝫ. xvj. q. vij. filijs. in clerico qͥ officiare debeteccl̓iam. de p̄bē. ſignificatū. ⁊ dicit lex nō eſt ferēdus qͥlucrū amplectit̉: onus aūt ſubire recuſat. C. de ca. tol. l.vna. §. ꝓ ſcd̓o in fi. Cōcor. ad hāc regulā. vij. q. j. ibi. xij.q. ij. charitatē. cū ſuis ꝯcor. ⁊. jͣ. e. rōni (⁊ sͣ. eo. li. de elec.cū nō deceat Io.an.) ff. de peri. etcō. rei vē. l. id qd̓poſt. Et no. ꝙ h̓regl̓a fallit interdū rōne etatꝭ vl̓ꝑſone: īterdū rōne nature ꝯͣctuū:interdū ex ſpēalipacto. Primumptꝫ. C. de le. tu. l. vl. in fi. ibi enī minores lꝫ ad tutele grauamē nō veniāt ſucceſſiōis emolumētū nō amittūt. īffi.de le. tu. ī fi. ibi dicit tex. plerūqꝫ vbi ſucceſſiōis eſt emolumētū: ibi ⁊ onꝰ tutele debet eſſe. Ideo aūt diximꝰ plerumqꝫ: qꝛ ſi femīa īpubes manumittit̉ ip̄a ad hereditatē vocat̉ cū aliꝰ tutor ſit. Scd̓m ptꝫ ex. l. ff. ꝓ ſo. l. de illo⁊. l. nō ob eā. ibi enī nō fit cōpēſatio emolumēti qd̓ ſociꝰattulit ſocietati dāno qd̓ ītulit: īmo eo nō obſtāte dānūemendare tenet̉ ⁊ eſt rō: vt dixi natura ꝯͣctus: ꝯͣhit̉ enīſocietas tm̄ ob lucrū. (vide ꝙ no. ff. de neg. geſ. l. ſi negocia abſentis. Io. ā. ) Tertiū ptꝫ. ff. de pac. do. l. familie.ad idē. C. fa. her. l. lꝫ. ad hoc. sͣ. eo. li. de pac. c. j. ⁊ vl. Itēfallit vbi ex cā qͥs ꝓhibet̉ ab emolumēto: lꝫ onus habebat ſicut in iudice qͥ nihil a ꝑtibus debet exigere: niſi expēſas moderatas cū ꝓficiſcit̉ ꝓ cā: nec tūc illas ſi ꝑtesnotabiliter pauꝑes ſūt. sͣ. e. li. de reſcrip. ſtatutū. §. inſuꝑ ⁊. §. ſe. ⁊ idē in ſil̓ibus. Et ꝯcor. ad hāc regulā ea. deN re cōi. Po. ca. in duobꝰ ꝯiu (cre. §. aſſeſſorē.gatis: qͦrū vno vouere volēte ⁊ altero ꝓhibēte: potior eſt cā ꝓhibētis. xxxiij. q. v. c. j. Itē vno ꝓhibēte neꝓcedat̉ ꝑ viā cōpromiſſi potior eſt ip̄iꝰ ꝯditio. sͣ. d̓ elec.qꝛ ꝓpter. ibi vice oīum. Itē duobꝰ cōem hn̄tibꝰ parietēalter nō p̄t deſtruere ⁊ reficere altero ꝓhibēte. ff. de ſer.vr. pre. parletē. ⁊ fuerūt hec ꝟba. l. ff. cōi di. ſabinꝰ. ⁊ ibide hͦ. Et fallit hec regula in caſibꝰ ibi nō. Primo qn̄ nōintereſt ſocij: puta qꝛ incruſtare vult vel depingere. ff.de ſerui. vr. p̄dio. l. quidā iberus. §. parietē. vel vult ſcalas iuxta parietē ponere: vt. eo. tꝭ fiſtulā. in fl. Scd̓o qn̄ob hoc q̄ſita eſt vt opus fiat. ff. col di. ſi edes. (⁊ ſic loqͥt̉ff. ꝓ ſocio cū duobꝰ. §. itē mela.) Itē qn̄ edificiū reficeret. Intellige in his caſibus qͥbus reficere vel facere lꝫ.nō velit ſocius facere iure ſerultutis qd̓ nō liceret p̄all.l. parietē. de ſerui. vr. predi. ſed iure cōionis lꝫ. ⁊ ſic intendit glo. ⁊ fa. ff. ꝓ ſocio. cū duobus. §. idē rn̄dit Io. an.)C. de edi. priua. ſi vt ꝓponis. ff. de dā. infec. ſi edibꝰ. ⁊. l.in reficiēdo. Itē religionis fauore vt ſi ibi ſepelire velitvt. ff. de reli. ſi plures. vel in cōe ſepulchrū aliū mititere. inſti. de re. di. §. religioſum. ꝟ. in cōe. Itē cū donatorrē cōem habet cū donatario. C. de dona. ſancimus. §. neaūt Accur. ⁊ ſcire debes aliqͥd eſſe cōe vt ſingulis: aliqͥdvt collegio: vt tetigi. sͣ. e. qd̓ oēs. ⁊ habes. s. de ꝯſti. cūoēs Io. an. d ¶ Prohibētis. Quia volēs nō ſolū dn̄seſt: vt in predi. l. ſt parietē. ff. de ſer. vr. p̄dio. Io. an.Ontra eū. (Legē largiſſime ponit̉ ſic. jͣ. eo. ꝯͣctus¶A Io. ā.) Hec regl̓a ſūpta eſt ex. l. ff. e. ti. l. in ꝯͣhēdavenditiōe. Po. ca. in dicto teſtis cuius interp̄tatio fit ꝯͣꝓducentē. sͣ. de ꝓba. in pn̄tia. Itē per. l. ff. de ꝯͣhē. emp.l. labeo. vbi obſcuritas pacti nocet venditori qui le. apertius dicere potuit: ad idem. ff. de pac. l. veteribus. (perquā. l. ⁊. ff. de ſerui. vr. p̄di. ſi arborē. §. hec lex. ⁊ de ꝯtrahen. emp. cū in. l. et. l. labeo. ponit Dy. in eo qui vendēsit. vi⁊ tradens domū: dicit ſtillicidia vti nūc ſunt: ita ſit
idditlo
caſus
īadditio
idditlo
Caſus
additio
niuitis
(aſus.
additio
Caſus
l additio
⁊ iij