Tertia pars breuiloquij
vt ſpūs p̄eſſet corꝑi ⁊ corpꝰ ſubeſſet ſpirituicreato qͣꝫdiu ille ſubeſſet ſpiritui increato. ⁊ecōtra ſi ſpūs nō obediret deo. iuſto dei iudicio corpꝰ ſuū inciꝑet ſibi rebellare. Quod⁊ factū eſt cū Adā peccauit. Sic̄ igit̉ ſi Adāſtētiſſet. corpꝰ ſuū ſpiritui obediēs eſſet. ⁊ tale ad poſteros trāſmitteret. ⁊ deꝰ illi animāinfunderet. ita ꝙ vnita corꝑi immortali ⁊ ſibi obediēti hr̄et ordinē iuſticie ⁊ immunitatem oīs pene. ſic exqͦ Adā peccauit ⁊ caro facta eſt rebellis ſpiritui. oportet ꝙ talem adpoſteros trāſmittat. ⁊ ꝙ deꝰ ẜm inſtitutiōꝫpͥmariā animā infundat. aīa ꝟo cū vnit̉ carni rebelli incurrit defectū ordinis natural̓iuſticie qͦ debebat om̄ibꝰ inferioribꝰ imꝑareEt qꝛ aīa carni vnita eſt. oportet ꝙ ip̄aꝫ trahat ⁊ trahat̉ ab ip̄a. ⁊ qꝛ ip̄am nō pōt trahere tāqͣꝫ rebellē. neceſſe eſt vt ab ip̄a trahat̉ etincurrat morbū ꝯcupiſcētie. ⁊ ſic īcurrit ſil̓carentiā debite iuſticie. ⁊ morbū ꝯcupiſcentie. ex qͥbꝰ duobꝰ tāqͣꝫ ex auerſiōe ⁊ ꝯuerſiōed̓r ītegrari ẜm Auguſtinū ⁊ Anſelmū pctm̄originale. Qm̄ igit̉ ordinatiſſimū fuit ꝙ natura hūana ita ꝯderet̉ ⁊ ꝙ cōdita ſic propagaret̉. ⁊ ꝙ peccās ita puniret̉ ſic̄ p̄dictum ēpͥus. ita ꝙ in ꝯditiōe ſeruat̉ ordo ſapīe. in ꝓpagatiōe ordo nature. in punitiōe ordo iuſticie. patet ꝙ nō eſt ꝯtra diuinā iuſticiam ſiad poſteros trāſmittit̉ culpa. Rurſus quiaculpa original̓ peccati in aīam trāſfundi n̄poſſet niſi pena rebellionis ī carne p̄cederꝫ⁊ pena nō eſſet niſi culpa p̄ceſſiſſet. nec culpa p̄ceſſit a volūtate ordinata ſed inordīata. ac ꝑ hͦ nō a volūtate diuīa ſꝫ a voluntatehumana. patet ꝙ original̓ culpe tranſfuſioeſt a peccato pͥmi hoīs. nō a deo. nō a natura ꝯdita. ſꝫ a vicio ꝑpetrato. Et ſic veruꝫ eſtqd̓ dicit Augꝰ. ꝙ pctm̄ originale nō trāſmittit ad poſteros ꝓpagatio ſed libido.Capitulum VIIDe originalis peccati curatione.Oſtremo diligēter attēde ꝙ modꝰcuratiōis culpe originalis eſt ille .ſ.ꝙ ſic curat̉ culpa originalis ꝙ r̄manet pena tꝑalis. ſicut patet in ꝑuulis baptizatis. Sic curat̉ qͣntū ad reatū pene eterneꝙ remanet qͣntū ad actū ⁊ motū ꝯcupiſcētie. Sic curat̉ in parēte ꝙ nihilominus abeo qͥ curatꝰ eſt ꝑ baptiſmū. trāſmittit̉ in ꝓlēoriginale pctm̄. Sic tollit̉ original̓ peccatimacula ꝙ remanet ſeq̄la. cum qͥ oportet pugnare qͣꝫdiu viuimꝰ in hac vita. qꝛ in nullo
prſus extinguit̉ ꝯcupiſcētia ꝑ gr̄am cōmunē. qd̓ dicoppt̓ ꝟginē beatiſſimā mariā. in qͣin ꝯceptōe filij dei extincta fuit ꝑ gr̄aꝫ ſingularē. Rō aūt ad intelligentiā p̄dictorū hieſt. Quia ſic̄ infectio deriuat̉ in om̄es a bͥncipio creato. a quo fit ꝓpagatio corpoꝝ. et hͦa ꝑte inferiori .ſ. carnis. ſic curatō fieri haa pͥncipio increato a quo fit infuſio anime⁊ hoc a ꝑte ſuꝑiori .ſ. mētis. Quoniā igit̉ exꝑte mētis diſtinctio eſt in hoībꝰ ita ꝙ ẜm illam vnꝰ nō ꝓpagat̉ ab altero. ſed immediate exit a deo. gr̄a curatiua mēti nr̄e a deofuſa reſpicit vnūquēqꝫ inqͣntū tenet rōnꝑſone ſingularis ⁊ indiuidue. nō inquatenet rōnem ꝓductiui ẜm v̓tutē nat̉e. Om̄igit̉ origīale pctm̄ eſt morbꝰ inficiēs ꝑſonapariter ⁊ naturā. ꝑſonā in volūtate. naturain carne. iō ſic curat̉ macula original̓ in mēte ꝙ remanet infectio ⁊ ſequela in carne Etquia hō generat nō ẜm ꝙ curatꝰ eſt in mēte.ſed ẜm ꝙ corruptꝰ in carne. nō ẜm ꝙ ſpūal̓.ſed ẜm ꝙ carnalis. hinc eſt ꝙ qͣꝫuis ſic bazatus ſit ab originali mūdatꝰ in ſe. tratit tn̄ in ꝓlem originale. Rurſus qꝛ reane eterne reſpicit deformitatē mētis ⁊ne. actꝰ aūt ſiue motꝰ reſpicit inclinatiorcarnis ⁊ nature. iō trāſit originale ꝑ baptūmū quantū ad reatū. ⁊ remanet quantiactū. Poſtremo qꝛ afflictio tꝑal̓ ꝯditiōeſpicit ex ꝑte carnis. cū caro remaneat ſꝑ ſubiecta cuidā infectiōi. remanere debet ſꝑiecta penalitati. ⁊ iō ſicut penalitas ⁊ cōptio ꝑ gr̄am nō aufert̉ a carne. ſic ſeqꝛla ſiue ꝯcupiſcētia ⁊ languor mēbroꝝſtare pōt cū gr̄a curatiua. ⁊ ideo qͣꝫuislatim minuat̉. qꝛ tamē radix nō tollit̉.om̄ino aufert̉ in viatore. niſi in beata virne ꝑ gr̄am ſingularē. Quia enī virgoeū qui erat expiatio om̄is culpe. iō dait ſibi gr̄a ſingularis. qua extincta fuit in earadicitꝰ om̄is ꝯcupiſcētia ad ꝯcipiefiliū abſqꝫ om̄is peccati labe ⁊ corriNempe decens erat vt ea puritate qͣ maiorſub deo nequit ītelligi virgo illa niteret. cūdeꝰ pater vnicū filiū (quē de corde ſuo genūtum ſibi equaleꝫ tanqͣꝫ ſeip̄m diligebatdare diſponebat vt naturalit̓ eſſet vnꝰ ſcōmunis dei patris ⁊ virginis filiꝰ. ⁊ quamipſe filius ſpecialiter facere ſibi matrē eligebat. et de qua ſpirituſſanctꝰ volebat ⁊ operaturꝰ erat vt cōciperet̉ ⁊ naſceret̉ ille de quoipſe procedebat.