Druckschrift 
2 (1494) Secunda pars operum Johannis de Gerson
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

Queſtiones quedā

tru ſi quis peccauerit occulte ſic tale pctm̄ tāgat vel ſcādalizet cōitatē/ ſiue pctm̄ ſit graue vl̓ leue. Utꝝ peccās teneat̉ feip̄m publicare. Ettāgit religioſos? Rn̄det̉ ſi pctm̄ ſit ſe publicū fic̄ hic ſupponit̉. licꝫ ꝑſona ſit occulta.tūc ſi p̄latū interroget̉ de dicēdo veritatē/ip̄e dꝫ illā dicere ſe qͣꝫ alijs in caſu taliEt ī ꝓdit ſe/ ſꝫ obedit legi dei ſuo ſuꝑiori cogūt ſe reuelare. Pōt tn̄ tal̓ culpabil̓p̄lato ſuo interrogāti ī publico corā alijs ſicdicere. dn̄e qd̓ ſcio paratꝰ ſum vobis diceread ꝑtē. Si aūt factū eſſet occultū ſe. et ꝑſona aliqͣ eſſet publice diffamata vel accuſataip̄a ſil̓r interrogat̉ a ſuꝑiore/ tenet̉ dicereveritatē. Si aūt factū ē occultū/ et ꝑſonaſit diffamata/ tūc tal̓ ꝑſona interrogata perſuū ſuꝑiorē tenet̉ ſe reuelare. pōt dicere.Dn̄e debetꝭ me ſuꝑ talibꝰ interrogare/ exquo ſum diffamatꝰ vel accuſatꝰ vel denūciatꝰ. Si aūt ſuꝑior vrgeat iuramentū ſub pena excōicatōis ip̄e tenet̉ ꝯbedirenec penā timere. Sed ſi tales euaſiones etrn̄ſiones ipſa ꝑſona veniat ī ſuſpitōꝫ ſuꝑioris vl̓ audientiū ipſa aliqͥd ſciat hic ē maior difficultas. Et plane ſi ſit res cognita incōfeſſione ſolū. dicūt doctores abſqꝫ ſcrupulo pōt dicere iurare. Dn̄e ego nihil ſciode iſtꝭ. Et ſic intelligit̉/ nihil ſcit tali modo vel ſcīa quali pōt ſuꝑior ſolū debetinterrogare. Si aūt poſſet ſimiliter in alijspure ſecretis ita reſpōdere ſine mēdacio. ego audeo diffinire. Uideret̉ tn̄ alicui par ratio/ par verbi intellectus. Utꝝ in caſu p̄dicto poſſit p̄latꝰ p̄ciꝑe. ſi qͥsſciuerit accuſet euꝫ. aut ſi tal̓ teneat̉ obedireꝫRn̄det̉ ſicut ad pͥorē ī om̄i caſu. Et addoſuꝑior ī tali inqͥſitōe pure ſecretorū grauiterpeccat. eēt puniēdꝰ. qm̄ excedit metas officij ſui. violat qͣꝫtū in ſe ē iuriſditionē dei/ſibi ſoli ſecreta reſeruauit punienda. Utꝝ ſi qͥs malicioſe accedat ad p̄latū ſuuꝫꝯfitēs pctm̄ ſuū quo credit ſe poſſe publice puniri. qꝛ ei ſecrete ꝯfeſſus ē. Si veroan̄ ꝯfeſſionē pctī vel poſt venit ad noticiālati tale pctm̄ ꝯfitentē vel aliū/ poſſit p̄latus ip̄ꝫ pctm̄ reuelare. publice punire peccanteꝫ. et p̄cipue ſi publice accuſet̉? Rn̄det̉ſic. ſed obſeruet p̄latus ne ſcādalū oriatur. ethoc faciet oſtēdēdo pͥus qͣliter ſcit publico vel an̄ confeſſionē vel poſt pctm̄ confeſſūcelādo tn̄ aliqͥd ſciat in ꝯfeſſione. Immo

ſi hoc innuat p̄latus reuelet confeſſionēipſe eſt grauiſſime puniendus. Utꝝ ſi maior ſolus aut vnꝰ vel duo alij ſoli ſciāt pctm̄ alicuiꝰ. an poſſint aut debeantadducere tale pctm̄ ad publicū iudiciū? Reſpondet̉. oportꝫ ad minus eſſe duos teſtes. qui ſciant ex certa cognitōe ex ſolo auditu. vel ipſe reꝰ ꝯfeſſus ſit publice. pōt etiam in hoc caſu iuramenta aliter moleſtari ille eſt publice diffamatus de aliqͦ facto.vel vbi factū ē publicū. licet ꝑſona ſit occulta. quatinus publice veritas cognoſcatur. Utꝝ reuelator ꝯfeſſionis remittēdꝰ ſit adſuꝑiorē ad quē. ſi ī om̄i caſu. id ē ſi ſemꝑ:Rn̄detur hoc tutiꝰ eſt vt remittat̉ ad terro. qm̄ pctm̄ eſt enormiſſimū peſſimū. reputarē minꝰ malū apoſtatare pl̓es a religione ꝓfeſſa. licꝫ ſit tal̓ pena ī canonibꝰ ſtatuta. et vix poſſet dari pena ſufficiēs. Iura tn̄.inſtituūt talis retrudat̉ ī artū monaſteriū⁊c̄. iura cogant ꝓfiteri religionē. ſed cogunt carcerē pati/ vel talē penitentiā. Utꝝ ſi qͥs publice ſꝫ ſingulariter exprobrādo tn̄. extra ꝯfeſſionē/ vel etiā ī ꝯfeſſion pctm̄ dixerit ī ꝯfeſſiōe auditū ſit puniēdus. quō? Rn̄det̉ ex charitate ī ꝯfeſſion pōt ſibi obijcere pctm̄ ꝯfeſſū ſeruata diſcretōe. ſꝫ ſepe expedit vbi ꝯfeſſus ſcādalizaret̉ male caꝑet. forte retraheret̉ a ꝯfeſſiōe al̓s faciēda. Extra v̓o ꝯfeſſiōꝫ nūqͣꝫ fiatexprobrādo nec etiā admonēdo niſi forte inqͦdā generali. adhuc vix p̄t bn̄ fieri. Propt̓ea tutiꝰ ē dimittere et ſꝑ on̄dere de pctīsꝯfeſſis nihil ſciat aut cogitet. Reperiat̉ aliavia mouēdi qͣꝫ iſta. cogitet quilibet qͥd ſibivellet fieri aut fieri in hac parte.Vtrū ſi ꝯfites obliVuiſcat̉ pnīaꝫ debeat iteꝝ ꝯfiteri? Rn̄det̉ talis dꝫ ꝯfiteri de pnīa oblita. Et qꝛ nūc pnīeſūt arbitrarie. videt̉ oꝑtet ꝯfiteri pctāora. licet doctores antiqͥ dixerint oppoſitu. Utꝝ ſi qͥs ꝯpleat pnīas ſibi iniūctas exnegligētia torpore/ vel ex mala voluntate.aut forte qꝛ nimis gͣues ſunt/ ſufficiat ſe iteꝝꝯfiteri / non iterū facere pͥmas pnīas? Rn̄detur ꝯfeſſor pōt ẜm ſuā diſcretionē relaxare/ p̄ſertim ī penitentijs datis pctīs occultis ita de publicis. nec videt̉ recurrē de neceſſitate ad pͥorē cōfeſſorē aūt ſuꝑiorē. Et p̄ſertiꝫ qn̄ tales pnīe date ſuntſuꝑiorē ſed equalē. alioqͥn tutū eſt recurrere ad ſuꝑiorē vel equalē/ relaxatōne vel cō-