63G2
ſcant: ⁊ eligendo delegare vident̉: ⁊ illi electipartim ordinaria: partim delegata iuriſdiction vtent̉. noͣ. anth. de iudi. ceteꝝ. penul. colum. ꝟ. q̄ro qͥ pares.Iudex ordinariꝰ an poſſit cognoſcere de cauſis inferioꝝ iudicū ei ſubiectoꝝ. ⁊ an ſit locusp̄uentioni. ⁊ an ſi inferior p̄uenit: poſſit vetari ne ꝓcedat. vide ꝑ Io. an. ⁊ pleniꝰ ꝑ antho.de offi. ordi. paſtoralis. in pͥnci. et vide aliqͥdꝑ lap. in clemē. j. d̓ reli. do. ⁊ ꝑ Bar. ff. d̓ iudi.l. iudicū.Iudex ordinariꝰ non pōt ꝑ ſe nec ꝑ aliū in territorio aliene iuriſdictiōis etiā de ꝯſenſu ꝑtiūcognoſcere ẜm Inno. niſi iudex illiꝰ territoriꝯſentiat. noͣ. Ro. ꝯclu. cclv. ꝟ. ſcd̓m dubiū.Iudex ordiaarius pōt reuocare delegatū etiāpoſt litis ꝯteſta. ff. de iudi. l. iudiciū ſoluit̉. etibi per Bar.Iudex ordinariꝰ nō pōt alteri delegare cauſaꝫſibi ⁊ clerico cōmiſſam. noͣ. ant. de iudi. decernimus. ꝟ. nunqͥd nō poſſit.Iudex ordinariꝰ non p̄t corrigere ſnīaꝫ annullandā ſꝫ p̄t reuocare ſnīaꝫ nullā ⁊ de nouo ꝓcedere. delegatus aūt oēm actū eius nullū reuocare p̄t ⁊ de nouo facere: p̄ter diffinitiuamſnīaꝫ vel q̄ vim diffinitiue habet. q̄ lꝫ nll̓a ſit.de nouo ſentētiare non p̄t niſi lata eēt ſuꝑ matrimonio carnali vel ſpirituali vt ī cauſa bn̄ficiali: qꝛ illa nō trāſit in rem iudicatā. qd̓ eſt verum ſi error ⁊ iniqͥtas euidēter apparet ex ſnīavel ex actis. ⁊ tūc reuocari p̄t tam ꝑ delegatūqͣꝫ ꝑ ordinariū acſi error fuiſſet in ſnīa expreſſus. noͣ. Ro. ꝯclu. cccxxxiiij. Antho. dicit ꝙidē eſt ſententia lata in cauſa beneficiali quodin alijs ſententijs. vt ip̄e nota. in. c. qͣliter .j. d̓accu. ad fi.Iudex pōt reuocare īterlocutoriā etiā ꝑ quaꝫꝓnūciauit appellationē deſertaꝫ: qꝛ talis ſnīahabet̉ qͦ ad hoc ꝓ īterlocutoria. nō. Ro. ꝯcl̓.lxxxiij. ⁊ idem tenet anth. de appel. cū ceſſantev. colū. ꝟ. ex his decidit̉. Bar. dicit ꝙ īterlocutoria ꝑ quā ꝓnunciat qͥs ſe nō iudicem nonpoſſit ꝓnūcians reuocare. Et ideꝫ in īterlocutoria q̄ ꝯtinet aliqͥd dari vel fieri. vt ip̄e noͣ. ff.de re iudi. l. qd̓ iuſſit. vide ibi Bar. qͥ plene loquitur ⁊ dicit ꝙ omnis interlocutoria a qua ēappellatū p̄t reuocari. nota pleniſſime ꝑ ant. īd. c. cū ceſſante. vbi tractat de reuocatione tādiffinitiue qͣꝫ īterlocutorie.Iudex delegatꝰ nō p̄t reuocare ſnīaꝫ ꝑ nullitatem latā: etiā ſi ſit ſuꝑ nullitate alteriꝰ ſentētielata. qꝛ lꝫ talis ſnīa ſuꝑ nullitate lata: ſit interlocutoria: habet tamē vim diffinitiue niſi forte eēt in cauſa matrimoniali vel bn̄ficiali. noͣtRo. cōclu. cccxxxiiij.Iudex delegatꝰ a papa ſi nō eſt in dignitate cō
ſtitutꝰ ẜm formā. c. ſtatutū. de reſcrip. nō valet delegatio niſi papa cōmitteret ſibi cauſamvt ſimplici clerico: et hoc exp̄ſſo in reſcripto.qꝛ tūc ex certa ſciētia cōmiſiſſe videt̉. vt noͣ. īc. ſtatutū. de reſcrip. li. vj. in pͥn. ⁊ ī glo. ſuperꝟbo litteraꝝ. cū duabꝰ glo. ſequē. Itē dictuꝫc. ſtatutū. ⁊ ſolennitates ibi poſite ꝓcedūt qn̄delegat̉ vel ſubdelegat̉ cauſa: ſecus qn̄ legat̉vel ſubdelegat̉ vnus articulus cauſe vel mera executio. Ex hoc apparet ꝙ dictuꝫ. c. ſtatutu. habet locum ī executore gr̄e dato cuꝫ. clauſula vocatis vocādis. qꝛ talis nō eſt merꝰ executor. vt noͣ. Ro. ꝯclu. cccliiij. Item dictū. c.ſtatutū. ꝓcedit dūtaxat in delegatiōe que fit īter clericos: ⁊ ſic nō habet locū in ea q̄ ſit īterlaicos ẜm Ioh̓. an. in. c. ſua nobis. de appella.Et ita loquit̉ ant. d̓ iudi. decernimꝰ. ꝟ. nūqͥdautem inter laicos. Iteꝫ. c. ſtatutū non habetlocum ſi partes ꝯſentiunt ꝙ aliter ꝓcedatur.qd̓ veꝝ eſt quo ad loca: nō qͦ ad ꝑſonas. vt notat Ro. cōclu. ccclxxxvj. vide oīno sͣ. v̓bo dignitas. §. dignitas ē eſſe canonicū.Iudex delegatus a papa ſiue pͥncipe poteſt alteri ſubdelegare. vt notat Ro. ꝯcl̓. ccxlix. nōtamē poteſt paſſim facere hoc: ſed quādo malicioſe vult ſe exonerare. noͣ. Ro. ꝯcl̓. cccxxiiijDelegatus aūt a delegato pͥncipis nō poteſtſubdelegare articulū cauſe cognitionē reqͥrētem: etiam partibus cōſentientibus. vt notat̉d. ꝯclu. ccxlix. Nec poteſt etiam ſubdelegaretotam cauſam lꝫ in ſubdelegatione ſibi factaexpreſſum ſit ꝙ poſſit per ſe vel alium de cauſa cognoſcere. vt notat Ro. ꝯclu. ccclxj. hͦ vltimū limita niſi princeps delegato ſuo cōmiſerit ꝙ ſubdelegatꝰ ab eo ſubdelegare poſſit: qꝛidē poſſit ordinariꝰ facere ſuo delegato. vt noͣIo. an. ī. c. is cui. de offi. dele. li. vj.Iudex delegatꝰ a principe lꝫ ſubdeleget ⁊ alteri vices ſuas cōmittat generalit̓ in oībꝰ cauſisin quibꝰ eſt vel erit delegatus: tamē talis ſubdelegatio nō valet quo ad cauſas q̄ nō erāt ſibi cōmiſſe tꝑe ſubdelegationis lꝫ poſtea committantur. nota Ro. ꝯclu. ccccxxviij. in pͥnci.ſecus ī ordinario qͥ iure ꝓprio poteſt etiā cauſas ⁊ futura negocia cōmittere expediēda. vtnoͣt Ro. ꝯcl̓. ccxxxvj.Iudex delegatus ab ordinario ad vnā cauſamtm̄ lꝫ non poſſit illā ſubdelegare totam nec aliquem articulū cauſe cognitionē reqͥrētem. vtnoͣt Ro. ꝯcl̓. ccxlix. nudā tn̄ examinationē teſtiū ꝑ eum receptorū ſubdelegare poteſt. noͣ.Ro. ꝯcl̓. clix. poſſit etiā totā cauſam ſubdelegare alteri qn̄ in delegatiōe facta ſibi expreſſeadijcit̉ ꝙ p̄t ꝑ ſe vel ꝑ aliū de cauſa cognoſcere. vt nōt Roͣ. ꝯclu. cccliij. ⁊ aliqͥd tangit̉ ī cōcluſione. ccclxj.