¶
vnam tm̄ expͥmit: manet ꝓ alijs excōicatus. d̓ſen. excō. cū ꝓ cauſa. ⁊ d̓ offi. ordi. ex ꝑte.Excōicari nō p̄t ꝓ debito qͥ bonis cedit: qꝛ ceſſat ꝯtumacia q̄ eſt excōicationis cauſa. nota.Io. an. d̓ ſolū. Odardus. ſuꝑ glo. fi.Excōicatus minori excōicatione (ſcꝫ qꝛ cuꝫ excōmunicato ſciēter ꝑticipat) ſuſpenſus ē quoad ſe tm̄. non qͦ ad alios. ⁊ ſic qͦ ad cōmodumalienū. ideo p̄t eligere ſꝫ nō eligi: qꝛ inhabilisē ad oīa bn̄ficia ⁊ ſpūalia reſpicientia fauoreꝫſuuꝫ non alienū. de cle. excō. miniſtran. c. fi. ⁊ibi ꝑ antho.Excōicatꝰ occultꝰ nō eſt vitādus ẜm Inno. vtnoͣ. anth. de coha. cle. ⁊ mulie. vr̄a. in quintaoppoſitione. ideo talis occultꝰ excōicatus qͥ cōmuni opinione habet̉ ꝓ libero p̄t bn̄ficia al̓sad collationē ſuā ſpectantia cōferre. ⁊ ſi ꝯfertvel ꝯfirmat: valet collatio vel confirmatio. vtnoͣ. ant. de re iudi. ad ꝓbādū. vlti. colū. Hec limita niſi ille ꝓ qͦ ſit ꝯfirmatio vel collatio ſciret eū excōicatū. noͣ. Cal. de re iudi. ad ꝓbandū. Et idē ſentit anth. de p̄ben. dilectꝰ. ij. vlt̓.colū. in pͥnci. Et vide. §. excōicatus p̄t aliqͥd.⁊. §. excōicatus nō p̄t pͥuilegiū habere. nec p̄tin iudicio agere vt. jͣ.. §. excōicatꝰ minori. necexcōicatū abſoluere. vt noͣ. Cal. in. d. §. ad ꝓbanduꝫ. vide oīno lapū alle. lxxxix. vij. colū.vbi tenet ꝯtrariū.Excōicatus maiori excōicatione p̄t bn̄ficiū acceptare: ſed non p̄t de illo ſibi facere ꝓuideri.noͣ. Ro. ꝯclu. cix. ⁊ non p̄t eligere nec eligi. vtnoͣ. in. d. ꝯclu. cix. Predicta limita niſi excōicatus ignoret ꝓbabiliter ſe excōicatū. vt noͣ.glo. de cle. exco. mi. apl̓ice. ⁊ ita p̄t limitari. c. jde reſcpͥ. li. vj. Hoſti. in. d. c. apl̓ice. diſtinguitīter excōicatū oīno occultū vt ibi recitat Io.an. quē videas. ⁊ ꝙ non p̄t eligere nec aliumactū ſpūalē exercere. no. d̓ iur̄iur̄. qͥntauallisꝟ. xxiiij. dr̄iaº. vide. jͣ. .§. excōicatꝰ p̄t aliqͥdExcōicatꝰ p̄t matrimoniū ꝯtrahere. teſtamētūcōdere. ⁊ ꝯtractus inire. ⁊ equiparat̉ deportato. noͣ. Ro. ꝯclu. cix. ⁊ de cōtractu concor.ant. de iur̄iur̄. qͥntauallis. ꝟ. xxiiij. dr̄ia. Sedde ꝯtractu ⁊ alijs exͣiudicialibus: an excōicatus poſſit illa facere. vide pleniꝰ ꝑ eundē ant.in. c. veritatis. de do. ⁊ ꝯtu. ⁊ ꝑ Bal. in. l. j. Cde iur̄. ⁊ fac. ignorā. ⁊ ꝑ Io. an. in. c. j. de offi.vica. li. vj. in nouella. ī fi. vbi dicit ẜm hoſti.ꝯtractū excōicati claudicare. ſicut dicit̉ de cōtractu pupilli. ⁊ ſemꝑ valet ꝯtractus ad vtilitatē ſua ſi notoriꝰ eſt excōicatus vel ſi nō dicitexcōicationē nullā. vt ip̄e noͣ. de ſen. excō. ſolet ſuꝑſtes. ad fi. li. vj. in nouella.Excōicatus minori excōicatione p̄t eē in iudicio. ſecꝰ ī excōicato maiori: ſiue ſit excōicatuspublice ſiue occulte. no. anth. de iudi. c. intel-
leximus.Excōicatꝰ p̄t acqͥrere ius patronatꝰ de ꝯſenſuep̄i. ſꝫ nō habet exercitium an̄ abſolutiōeꝫ. vtnoͣ. Io. an. de iure patro. nobis. ſuꝑ verbo ſiExcōicatus non p̄t iuriſdictionē de (quis.legare. de re iudi. ad ꝓbandū. vt noͣ. in. c. j. deoffi. vica. li. vj.Excōicatus non p̄t aliqd̓ pͥuilegiū impetrare.noͣ. lap. de reſcrip. c. j. li. vj. qd̓ limitari p̄t niſiꝓbabiliter excōicatum ſe ignoret. vt noͣ. glo.de cle. excō. miniſtran. apl̓ice. Sed Hoſti. ibidiſtinguit inter excōicatum oīno occultum ⁊non oīno occultuꝫ vt ibidē refert Io. an. quēvideas. Antho. tenet ꝙ impetratio priuilegijnon eſt ip̄o iure nulla. ſecus ī impetratione reſcripti. vt ip̄e noͣ. in. ꝟ. qͥd ī priuilegio. lapusaūt aliter dicit allega. lxxxix. vij. colū. ⁊ videsͣ. §. excōicatus occultus.Excōicatꝰ lꝫ n̄ poſſit īpetrare reſcriptū ad agēdum extra curiā: poteſt tn̄ impetrare in curiaqꝛ reſcripta q̄ impetrant̉ ad agenduꝫ in curiaſunt potius diſtributiones. ideo qͥlibet etiaminhabilis admittit̉ ad talē impetrationē. nō.Ro. ꝯclu. clxx. ⁊ ꝯclu. xlviij. Ratio huius cōcluſionis ꝓcederet in reſcripto impetrato adauditorem rote qͥ al̓s habet iuriſdictionē ordinariā in cognoſcēdo. ſecus ī impetrato ad alium iudicē etiā in curia. lꝫ aūt nō valeat reſcriptum impetratū ad agendū exͣ curiā: valet tn̄ſi ē motu ꝓprio ꝯceſſuꝫ ⁊ abſolutiōe facta poterit ex illo agi. noͣ. lap. d̓ reſcrip. c. j. li. vj. Itēvalet indiſtincte ſi eſt impetratuꝫ ab ignorāteſe excōicatuꝫ ſi eſt ꝓbabilis ignorātia. vt noͣ.glo. de cle. excō. mīſtran. apl̓ice. Sed Hoſti.ibi. diſtinguit int̓ excōicatū oīno occultū etn̄oīno occultū. ⁊ ibidē refert Io. an. quē videaſExcōicatus ſi nō auditur excipiēs p̄t impetrare reſcriptū ſuꝑ hoc ꝙ non auditur: inquātūimpetrat ad eundē iudicē. ſꝫ ad aliū iudicē impetrare non poteſt. noͣ. ant. de excep. ſignificauerūt. vlti. colū.Excōicatus p̄t impetrare reſcriptuꝫ ſuꝑ appellatione ſua interpoſita ꝓſequēda. Iteꝫ p̄t petere reſtitutionē ad appellādū. noͣ. Ro. ꝯclu.ccccxxiiij. vide infra. §. ꝓxi.Excōicatus non p̄t pete̓ reſtitutionē pͥncipaliter aduerſus ſnīaꝫ. niſi in cauſis matrimonialibus ⁊ bn̄ficialibus ẜm Hoſti. nota. Ro. conclu. ccccxxxiiij. vide ant. de iudi. intelleximꝰ.dic ꝙ ſic ſi petitur reſtitutio ex clauſula generali. qua ꝓbata niſi ſubueniret̉ damnū pateretur innocēs vel periclitaret̉: tūc auditur reſtitutionē petens. Sed ſi petit̉ reſtitutio ex ſolo fauore dependēs. tunc non audit̉ ſi pͥncipaliter petit reſtitutionē ad appellandū quia illaordinat̉ in fineꝫ defenſionis. ideo excōicatus
g 4