Druckschrift 
1 (1488/89) Sermones de tempore. Pars hiemalis
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

Feria tertia pōſt letare

comedentē in die ieiunij. poſt angelꝰ dn̄igladio euaginato ꝓhibuit ne poſſꝫ ingredicellā ſuā donec pnīam egiſſet ſuꝑ ſuo peccato. apl̓s. j. Coꝝ. iiij. Nolite an̄ tꝑs iudicare quouſqꝫ veniat dn̄s illumīabit abſcondita tenebraꝝ manifeſtabit ꝯſilia cordium. Tertiū crimē fuit de fractiōe ſabbati. eo in ſabbato curabat infirmos. illuminabat cecos. ſic de alijs. Dicebant ergoHic eſt a deo qꝛ ſabbatū cuſtodit.Ioh̓. ix. De xp̄s excuſando ſe dulcit̓ rep̄hēdit eos dicēs. Quid me q̄ritis interficere ⁊c̄Rn̄dit turba. Demoniū habes. qͥs te q̄rit interficere. Rn̄diti Ih̓s dixit eis. Unū opꝰ feci oēs miramī. Propterea dedit vob̓ moyſes circūciſionē. qꝛ ex moyſe ē ſꝫ ex pr̄ibuſEt in ſabbato circūciditꝭ hoīeꝫ. Si circūciſionē accipit in ſabbato vt ſoluat̉ lexmoyſi. mihi indignamī qꝛ totū hoīem ſanuꝫfeci in ſabbato. q. d. magis laborioſum opuſeſt circūciſio qͣꝫ infirmoꝝ curatio. Et tn̄ circūciſio frāgit ſabbatū. Et mihi indignamini qꝛ totū hoīem ſanū feci in ſabbato. Exiſto textu trahit̉ regula theologie. qn̄cunqꝫ curabat xp̄s aliquē in corꝑe. etiā curabatip̄m in aīa .ſ. a pctīs. totū hoīem ſanū feci .ſ. in corꝑe in aīa. ſunt ꝑtes prīcipales. Deūt̓. xxxij. Dei ꝑfecta ſunt oꝑa. Moraliter. Sabbatū .i. qͥes. ſabbatu expiationis vel requietiōis eſt dies dn̄ica. etiā alid̓feſtū celebre. In qͥbꝰ debemꝰ qͥeſcere ab om̄inegocio tꝑali qꝛ xp̄us tali die quieuit incorꝑe aīa gl̓ioſa. poſt negocia laborꝭ opeꝝnoſtre redēptionis. dixit ſibi ꝟ̓go Maria in die reſurrectōis. Fili vſqꝫ hodie egoeui in die ſabbato. qͦd figurabat qͥetem dei aceſſatiōe opeꝝ creatōis. ſꝫ de cetero quieſcaꝫin dn̄ica in memoriā rep̄ſentationē quietiſveſtre gl̓ioſe reſurrectōis. in die dn̄ica qͥeſcit in mūdo. nec qͥeſcet vnqͣꝫ in ꝑadiſo. Idē de feſtis. ſctōꝝ. quieſcūt in gl̓ia īrum feſtiuitatibꝰ debemꝰ qͥeſcere. vt deꝰ orōnibꝰ ſanctoꝝ det nob̓ quietē guerraꝝ mortalitatū ſiccitatū. ſterilitatum. terremotꝰ ⁊c̄.gl̓ie eterne in corꝑe aīma. De aucͣtoritasSi auerterꝭ a ſabbato pedē tuū: facere volūtatē tuā in die ſctō meo. vocauerꝭ ſabbatūdelicatū ſcm̄ dn̄i gl̓ioſū. gl̓ificaberis euꝫ facis vias tuas. inuenit̉ voluntaſtua vt loqͣris ẜmonē. tūc delectaberꝭ ſuꝑ domino. ſuſtollā te ſuꝑ altitudines terre cibabo te hereditate Iacob pr̄is tui. Os em̄dn̄i locutū eſt Iſa. lviij. In auctoritate po

nunt̉ qͥnqꝫ modi qͥeſcēdi ad bn̄ ēuandū qͥetēfeſti. Primū ibi. Si auerterꝭ a labbato pedētuū .ſ. ambulare ī die feſto aliqͣ re tꝑali.ſed bn̄ licet ambulare re ſpūali .ſ. miſſa vl̓ẜmone audiēdo. Scd̓m ibi. facere volūtatētuā in die ſctō meo. Si auerterꝭ facere volūtatē tuā .ſ. ne pecces in die ſctō meo. qꝛ volūtas inclinat ad malū ad pctm̄. qd̓ maximefit in die feſto. qm̄ ſunt multi totā hebdomadā ſunt occupati viuūt bn̄ ſine pctō.ſed in die feſto qͥdā vadūt ad luduꝫ peccare.quidā ad tabernā quidā ad lupanar. tamēminꝰ peccaret arādo agrū. Idē de mulieribꝰ infra hebdomadā curāt de domo de familia de filijs. ſic de alijs. Sꝫ in die feſto tūcpeccāt ornādo ſe ⁊c̄. Tertiū ibi. Et vocaberis ſabbatū delicatū ſanctū dn̄i gl̓ioſum.Non em̄ ſufficit abſtinere ſe a labore a peccatis. ſꝫ debet diē feſtuꝫ ſanctificare. ſcꝫ dareelemoſinā. venire ad miſſam. ẜmonē audire. orare. ⁊c̄. Quartū eſt. glorificaberꝭ duꝫ facis vias tuas .i. oꝑa tua ẜm officiuꝫ qͦdhabes. Si es ſutor facias ſotulares. Quītum ibi. loqͣris ẜmonē ⁊c̄. Qd̓ dupl̓r intelligit̉. Primo qꝛ nullꝰ debet loqui in eccīa fit officiū ⁊c̄. Ideo eſt bonū ſuere os ī ingreſſu eccīe. Etiā mulieres que de tota hebdomada ſe vidēt qn̄ ꝯueniūt tūc in eccleſia ſe interrogāt. Quo valetis. quid facitꝭ ⁊c̄Itē de veſte vel pāno ⁊c̄. vnde meliꝰ eſſꝫ dormire in domo. Scd̓o intelligitur. ne loq̄risſermonē tuū .ſ. iudicādo ꝓximū. Sunt ml̓tiqui ī die feſto neſciūt ſe occupare in oꝑibusſpūalibꝰ poſt prandiū. ſꝫ ſtant ī porta aūt ſedent iudicādo obloquēdo de tranſeūtibuſde religioſis. de clericis. de mulieribꝰ: dicendo. cognoſcit̉ in pede qͣlis eſt mulier iſtaDe his dicit Dauid. Aduerſum me loq̄bant̉qui ſedebāt in porta. Sꝫ poſſent querere illiqui ſeruāt bene feſta qͥd ſint habituri. Rn̄dꝫꝓpheta. Tūc delectaberis ſuꝑ dn̄o. quia quibene cuſtodit feſta viuit lete. ſuſtollā te ⁊c̄.dando vitā eternā. cibabo te hereditate iacob dādo bona tꝑalia. Quartū crimē fuit falſitatis dicēdo eſſet rex meſſias.ip̄e falſe faciebat ſe regē meſſiam Iohā. vij.Quidā dicebāt. quia bonꝰ eſt quia p̄dicabatbona. Alij:. ſed ſeducit turbas ſua eloquentia. Unde xp̄s ſe excuſabat de tertiocrimine. quidā dicebāt ad inuicē. Nunquidiſte eſt quē iudei volūt occidere. ecce palaꝫ loquit̉. nihil ei dicūt. Nūquid ꝟe cognouer̄tprincipes. qꝛ hic eſt xp̄s Sꝫ ſcimus hūc vn̄