A
verbū aduocare quod eſt poſtulare ꝓ opponente ⁊ deſideriū eius cora iudice exponereet patrociniū in cauſa p̄ſtare. Et aduocatuſnō p̄t eſſe notariꝰ in eadē cauſa. vt notat̉ inl. vniuerſas. C. de decurio. li. x.Aduocatos fiſci d̓r qui patrociniū preſtat īcauſa fiſci.Addictus .i. cōuictus vel ſententiatusAdeo .i. intantū. media correpta. vt de reſcpͥ.cum adeo.Adultus d̓r qͥ. xxv. annos cōpleuit. vel qͥ axiiij. annis vſqꝫ ad. xxv. annos ꝓcedit. namadolere in vno ſignificato eſt creſcere ī aliocremare vel vrere. Et adoleſcēs d̓r tribꝰ modis. vt notat Archi. xxvj. q. vj. alligant̉.Adeodatus eſt nomē dauid. qͥ datus fuit adeo ad liberationē iſrael.Ad qͥd i. quare. de cēſi. ꝑuenit.Adulter d̓r qͥ nuptias violat.Adulteriū d̓r qͣſi ad alteriꝰ thoꝝ acceſſus. vl̓ad alterū. qꝛ ex adulterio ab vno ꝯceptusad alteriꝰ hereditatē naſcit̉. Et ẜm Ludo. d̓roma ꝓ adulterio ſtatute ſunt qͣttuor penede iure hodierno. Prima eſt ſeꝑatio thori.Scd̓a eſt pena detruſionis in monaſteriū.vt ibi lachrymis lauet peccatū. qd̓ ē pudorfateri. Tercia eſt ꝙ ſcindunt̉ in pannis ⁊ capillis an̄ ⁊ retro Quarta eſt excōicatio q̄ eſtmaior oī pena in iure canonico. licet penaadulterij de iure ciuili ſit pena capitꝭ. vt. ff.ad. l. iul̓. de adulte. l. coercende. ſed padue ēpena. lx. ducatoꝝ. ⁊ hͦ in viro. ſed ī muliereeſt pena detruſionis in clauſtrū. vt no. in. l.mancipia. C. de ſer. fugi.Adulterinꝰ eſt de adulterio cōceptus ſeu genitus. Un̄ adulterina moneta vl̓ ſigillū d̓rfalſa moneta vel falſum ſigillū ad inſtar vere vel veri facta vel factū.DeIIAfficere tria ſignificat. Unde. Afficit informat punit cupit hec tria ſignat. Itē d̓r affectus nō ſufficit niſi ſequat̉ effectꝰ. vbi ex neceſſitate opꝰ eſt facto. vt. c. vlti. de ſpō. et deeo qui mit. in poſ. c. j.Affatim .i. generaliter vl̓ abundāter. et ſic eſtmedia breuis. ſꝫ media lōga .i. facunde. vn̄.Si dicas affatim tūc ſignificabis abundeAffatim dicēs facūde ſignificabis. vt habetur in. c. vnico. de rel̓. do. li. vj. in glo. ⁊. xxiij.diſt. preterea.
Affinis eſt qui habet cōſanguineā alteriusin vxorē. vel ecōtra q̄ hꝫ ꝯſanguineū alterius in maritum.Affinitas eſt ꝓximitas ꝑſonarū ex coitu ꝓueniens oī carēs parētela. ⁊ hoc de iure canonico. et ſic ꝯtrahit̉ affinitas tā ꝑ coitū legitimū qͣꝫ ꝑ fornicariū. Sil̓r dicit Goſ. Affinitas eſt attinētia ꝑſonarū ex copula ꝓueniens. Nā qn̄ vir carnaliter ꝯiungit̉ vxorioēs ꝯſanguinei vxoris efficiunt̉ affines viro ⁊ ecōtra. Sꝫ inter ꝯgnatos vtriuſqꝫ nulla naſcit̉ attinētia. de cōſan. et affi. c. ꝙ ſuꝑhis. ⁊ īpedit matrimoniū ꝯtrahendū ⁊ dirimit iā ꝯtractū. Dicunt̉ aūt affines qͣſi adalteriꝰ fines accedētes. vel ex eo ꝙ due cōgnatōes q̄ inter ſe diuerſe ſunt ꝓpter nuptias vel coitū copulant̉. ⁊ alter ad alteriꝰ cognatōis finē accedit. ẜm Hoſti. Sed ẜm leges affinitas eſt regularitas ꝑſonaꝝ ex nuptijs ꝯiunctarū oī carēs parētela. vt. C. denup. l. liberi. et tn̄ ẜm glo. l. cōtrahit̉ etiā affinitas ꝑ ꝯcubinā. vt. xxxv. q. iij. c. de inceſtu. et ibi. no. et. ff. de cōcu. l. j. Etiā ꝑ coituꝫinceſtuoſum vel fornicariū. vt ī. c. diſcretōi.et. c. tue. de eo qͥ cog. cōſang. vxo. ſue. ⁊. xxxvq. ij. nec eā. Alij tn̄ reputāt abſurduꝫ ꝙ talevinculū legitimū oriat̉ ex coitu damnato.cum ex nuptijs ꝓueniat. ff. de grad̓. l. nō facile. §. affines. e. §. ſciendū. Orit̉ tn̄ publicehoneſtatis iuſticia ẜm Goſ. in ti. de eo qͥ cogno. ꝯſan. vxo. ſue. Ubi dicit etiā ꝙ affinitas ꝑ fornicariū ꝯtracta nō dirimit matrimoniū ſꝫ exactionē debiti interdicit. vt ī. d.c. diſcretioni.Affidare eſt fidem dare.Affirmatio exponit̉ qn̄qꝫ ꝑ negatiuā. vt ī. c.veniēs. de teſti. vbi d̓r. In ore duorū vel trium ſcꝫ ⁊ nō paucoꝝ. qn̄qꝫ ecōuerſo. vt di. j.ius naturale. vbi dicit̉. tranſire ꝑ agrū alienum nō tuū phas eſt. iure autē nature oīaſunt cōia. c. qͦ iure. viij. di.Affictꝰ penes vulgare lōbardoꝝ et thuſcanoꝝ ẜm Pe. de ſamp. ⁊ abbatē d̓r cenſus qͥdat̉ rōne p̄dioꝝ ꝓut videt̉ velle ī ſpe. de lo.et cōduc. §. ſequit̉. in pͥn. Inde affictare et ēlocare ad fictū et ad firmū. vt in. c. piſanis.de reſti. ſpo.DeAgAgazo dicit̉ cuſtos equorū. et idem diciturequitus. ꝓprie tū agazo dicitur cuſtos vel
b 2