Druckschrift 
Vocabularius utriusq[ue] iuris
Einzelbild herunterladen
 

RV7

vt. ff. de ſor. cor. l. j. §. in iudicio. Etiā princeps d̓r qͥlibet prelatꝰ eccīe. vt diſ. xxxv. c. ecce pͥnci.. c. corꝑa. p̄al.Priuata ꝑſona eſt ꝑſona carēs functōe publica. vide ſupͣ ꝑſona.Priuatū ius eſt illud qd̓ pͥncipalit̓ ad ſinguloꝝ vtilitatē ꝑtinet. vt ī pactꝭ ꝯuētiōibusſingulariū ꝑſonaꝝ. Require ſupͣ Ius pub.Priuata delicta dicūt̉ ciuilit̓ tractant̉. vtſi mihi furatꝰ ſis. x. et ego rehabeā ago nonvt corꝑaliter puniarꝭ. Sꝫ publica delictaſunt qͦꝝ ꝓſecutio ē ꝑmiſſa cuilibet de ppl̓o.quale ē crimen leſe maieſtatis. vl̓ accuſatōde ſuſpecto tutore vel curatore. in qͥbꝰ oēsaccuſare pn̄tPriuati dicūt̉ ꝓprie ſunt ꝯſtituti ī aliqͣdignitate. xxiiij. q. j. ꝯͣ. Itē dicūt̉ oēs exempti a iure cōi ſiue ſit collegiū. ſiue aliqͣ ſpēal̓ꝑſona. vij. q. j. petiſti. di. iij. pͥuilegiaPriuilegiū eſt pͥncipis bn̄ficiū ꝯͣ ius cōe indultū. eſt pͥuilegiū niſi aliqͥd indulgeat ſpēale. c. abbatē. de. ſig.. c. ī his. deuile. d̓r qͣſi pͥuans legē. vel eſt lex pͥuata .i.vniꝰ an̄ alios honor vl̓ dignitas aut immunitas ſibi ꝯuenit eoꝝ alijs incumbūt.vel que de iure cōi allegant̉ pͥuilegiumẜm Iſi. li. vj. inde dictū eſt in pͥuato ꝯceditur. de di. iij. pͥuilegia. Ius em̄ cōe advnā ꝑſonā directū ad om̄s extēdit̉. lxj. diſt.miramur. de re iudi. in cauẜ. dicunt̉ pͥuilegia pͥuatoꝝ leges .i. a iure cōi exceptoruꝫ.vt in. c. pͥuilegia. p̄al. Et nota pͥuilegium tollit̉ ius cōe niſi de ipſo mentio fiat.de reſcrip. ordinē. Nec tollit̉ vnū alid̓niſi in ſcd̓o fiat mētio de pͥmo. c. veniēs. dep̄ſcrip. vide glo. vl. in. c. j. reſcrip. Et pͥuilegiū eſt duplex. ꝑſonale reale. c. mādata.de p̄ſump. ꝑſonale extinguit̉ ꝑſona. imoqn̄qꝫ an̄ ꝑſonā extinguit̉. vt eo male abutit̉. ſequit̉ ꝑſonā. veꝝ de ꝯceſſo indeterminate. qꝛ determinatōe loci vl̓ tꝑisꝯceſſum ſequit̉ ꝑſonā extra locū. vt eſtuilegiū vſus pallij. c. ex tuaꝝ. de auc̄. et vſupallij. Etiā extincta re extinguit̉ pͥuilegiuꝫreale. xvj. q. vij. diximꝰ. in. c. abbatē. in fine. de. ſig. glo. in regula pͥuilegiū. de re.iur. li. vj. Itē pͥuilegium ꝑdit̉ ꝓpter ſex. vt inglo. vnica. in fi. in. c. renouātes. diſ. xxij. Eteſt duplex pͥuilegiū .ſ. generale ſpēale. Generale eſt qd̓ cōi corꝑi vl̓ collegio ꝯcediturvt in. c. plātare. e. ti. vl̓ vniuerſitati. xvijq. iiij. ſi qͥs ſuadēte. Et qd̓ ꝯceſſum eſt mīo-

ribus eccleſijs circa ꝯtractꝰ vel qͣſi et circa iudicia. Itē qd̓ ꝯceſſum eſt mulieribuscirca fideiuſſores. Speciale eſt qd̓ ꝑſoneꝯceditur illud extinguit̉ ꝑſona. vij. q. j.petiſti. regula pͥuilegia ⁊c̄. Et pone exempluꝫ de pͥuilegio. Uerbi gr̄a. Princepscedit deportato vl̓ alij valēti teſtari ẜmius cōe romanoꝝ ciuile liberā teſtam̄ti factionē pͥuilegiū ſignificat poſſit teſtariſeruādo ſolennitatē. de iure ciuili reqͥrit̉in teſtamēto. vt. le. ſi qn̄ C. de inoffi. teſt. Etſumit̉ ſignificatū ex ſolēnitate. multis vigilijs eſt excogitata qͣre eſt veriſil̓e pͥncipem faciliter illā tollere velle. ex pͥuilegio ſiue natura eiꝰ eſt qꝛ pͥuat ius cōe. ſicba debēt recipi in ſuo ſignificato ſtrictiori.Itē ibi pͥnceps volēti teſtari ꝯcedit̉ liberāteſtamēti factiōem. ītelligit̉ poſſit teſtari. ẜuata ſolēnitate iurꝭ cōis ciuilis. duꝫ tn̄cōſtet ſic̄ de milite. d̓r ſignificatū ſumiturvt pͥuilegiū valeat aliqͥd ꝯcedat̉. niſi ſicintelligeret̉ nullū eſſet pͥuilegiū. Item prīceps ꝯceſſit alicui edificare licere ī loco publico intelligit̉ ſine alteriꝰ iniuria vel incōmodo. vt. l. ij. §. ſi qͥs a pͥncipe. ff. ne qͥd ī lo.pub. fi.. qꝛ om̄s tuet̉ ab iniurijs. veriſimilit̓ non vult aliū ledere nec pͥnceps vultvalere ſuū pͥuilegiū. qd̓ eſt ī alteriꝰ detrimētuꝫ vl̓ qd̓ tollit ius cōe. vt. l. qͦtiēs.. l. reſcripta. C. de. impe. of. veꝝ niſi ī pͥuilegiofieret reuocatio legꝭ derogatiue .ſ. dicēdoobſtāte. l. tali vel tali. vt. l. ſi qͥs. in pͥn. ff. le.iij. idē in qͦuis caſu euident̓ apparet pͥncipem velle tollere legē derogantē pͥuilegio.qꝛ volūtas ſua ē lex niſi ꝯͣriet̉ legi euāgelij.qꝛ hāc tollere pōtProbatio ẜm Azo. ē rei dubie argumētaon̄ſio. ſed hec diffinitio ẜm Goff. locum ſolum hꝫ in his ꝓbant̉ inſtātiā diſputatōnis. aūt in iudicio vbi ꝓbatio fit teſteſ inſtr̄a. plerūqꝫ indicia p̄ſumptiones d̓r ꝓbatio ab aduerbio ꝓbe. naꝫ ꝓbe facit ꝓbat qd̓ intēdit. qꝛ penas ꝓbantium euadit. vel ꝓbatio eſt rei dubie in iudicio legitime facta declaratio. Quāuis hecdiffinitio moderet̉ ꝯtrarijs d̓r etiā ꝓbatōquaſi ꝓbata actio ratōe qua ſupͣ. Et nota. ꝓbatio fit multipl̓r. Primo aſpectū vtin notorio. quod ꝓbatur facti euidētiamc. euidentiā. de accu. c. ꝓpoſuiſti. de ꝓbati. ff.de ven. inſpi. l. j. in pͥnci. xvj. q. iij. inter memoratos. Nec obſtat oculus plerumqꝫ