Ao¶Ru
reponunt̉ .ſ. ſepulchꝝ ſine corꝑe. ⁊ d̓r a moneo. qꝛ extat ad memoriā defuncti. l. monumētu. ff. de relig. ⁊ ſumpt. fu.Morbꝰ eſt habitus cuiuſcūqꝫ corꝑis cōtranaturā qui vſuꝫ eiꝰ ad illd̓ faciat deteriorē.Cuius cauſa nobis natura ſanitatē deditſiue in toto corꝑe vt febris. ſiue in ꝑte. vt cecitas. ff. de edi. l. j. §. ſed ſciēdū. ff. de re iudi.l. j. §. ſed q̄ſitū.Mores dicunt̉ freq̄ntes actꝰ hoīm ẜm Io.theo. in pͥn. decr. ī glo. ⁊. jͣ. diſt. mos.Morbꝰ ſumpticꝰ alias ſonticꝰ eſt qui cuiqꝫrei nocet. ff. de ꝟ. ſig. l. morbꝰ. Et dicit gloſ.ibi cuiqꝫ rei agēde. vt. ff. de edil̓. edic. l. fi. ff.de re iudi. l. queſitū.Mortuus eſt rebꝰ hūanis exemptꝰ. de offi.dele. qͣꝫuis. ⁊. c. ſi delegatꝰ. eo. ti. li. vj. Uel ēviā vniuerſe carnis ingreſſus. c. ſi ſubdelegato. eo. ti. ⁊ li. Uel de medio ſublatꝰ. c. licꝫe. ti. nā mediū d̓r hec vita. Et quare ſic dicat̉ no. xxiij. q. iiij. ca. hec aūt vita. vt ſupra.Dicit̉ aūt quis mortuus ſex modis. Prīoſpūaliter Et ſic dupliciter. ſcꝫ bene ⁊ maleBene dupliciter. ꝑ baptiſmū. d̓ ꝯſecra. di.iiij. oſtēdit̉. xv. q. j. nec is ⁊c̄. Male tripliciter. Primo baptizatus. ab eccleſie tn̄ vnitate diuiſus. de ꝯſecra. diſt. ij. xp̄s. Secundobaptizatꝰ in eccl̓ie vnitate ꝯſiſtēs tn̄ criminoſus. iij. q. iiij. hi qͥ. vbi d̓r. Nolo mortempctōris ⁊c̄. ⁊. c. canonica. ea. cau. q. v. Tertōbaptizatꝰ ⁊ eternal̓r dānatus. de ꝯſec. diſt.iiij. filiꝰ. Secūdo ciuiliter. vt ab hoſtibꝰ captus. ſeruus effectꝰ. libertꝰ in ſeruitutē ob īgratitudinē reuocatꝰ. Et dicit̉ econtrarioviuere. qꝛ inaniter occiſus eſt ꝓpter fidē xp̄iQuare mors ſanctoꝝ freq̄nter d̓r ab eccleſia natalis eoꝝ. qͣſi ad vitā nati ſint. Tertioſeculariter vt monachꝰ. vt ſupra. ⁊ .xvj. q. j.placuit .j. Quarto effectualit̓. vt paulꝰ mortuꝰ fuit vt ait. Mihi mūdꝰ crucifixꝰ ē ⁊ egomundo. xxvij. q. j. q̄ chriſto. Quinto carnaliter. ⁊ ſexto corꝑaliter. Qui duo modi poni poſſunt ꝓ eodē. ⁊ ſic Lazarus mortuuserat. xxiiij. q. j. ſi quē forte.Mortis cā donatio. Reqͥ. ſupra donatio.Mortuariū d̓r qd̓ quis relinqͥt ī morte. vt.no. in. c. ꝯq̄rēte. d̓ offi. in or.Moliri eſt conari. c. qꝛ ex eo. d̓ pac. li. vj.Minus no. Pau. in cōmento decretal̓ et ſivnanimit̉. de poſtu. p̄la.Mos eſt lōgena cōſuetudo. de moribꝰ tractat̉. c. mos aūt. diſt. j.
Motu ꝓprio gr̄a fieri cēſet̉ qn̄ hͦ exp̄ſſe cautū eſt ī eadē. nec ſufficit ſi ꝓbet̉ ꝙ papa motu ꝓprio fecerit niſi cōtineat̉ in lr̄is. c. ſi motu ꝓpͥo. de p̄bē. li. vj. et ibi ꝯcor. in glo. fi.Moretenus .i. ad mortē. xxxiij. q. v. notificaſti te moretenꝰ infirmatū.Mox qualiter capiat̉ eſt glo. in ca. quia ꝓpter. de electio. ſuper verbo mox. ⁊ in. l. j. ff.ſi cer. pe.¶ DeMuMucor eſt viciū panis. vn̄ d̓r. Panis muceſcit vl̓ mucidus fit.Mucro eſt enſis. de hoc vide archi. in. c. fi.de excep. lib. vj. ⁊ ſumit̉ quādoqꝫ ꝓ excōmunicatiōe. vt xvj. q. j. c. viſis. vbi in fi. d̓r. Eelici mucrone epiſcopi ſacerdotū piacl̓a reſecent̉. id eſt ſalubri excōmunicatiōe epiſcopi ſacerdotū crimīa pūiant̉. xxiiij. q. iij. corripiant̉.Mulcta eſt anīaduerſio vel pena pecuniaria arbitrio iudicis inflicta ad correctionēmaloꝝ moꝝ. Pena eſt aūt certa impoſita alege quā qͥſqꝫ euitare pōt. vt no. in. l. qn̄cūqꝫ. in glo. ſuꝑ ver. vel tertio. C. de ſer. fug. etin. l. mulcta. ff. de ꝯdi. ⁊ demō. vbi glo. dic̄.ꝙ ſit pena extraordinaria ꝓ arbitrio. et ibia teſtatore īponit̉. Dicit̉ aūt multa illa pena que nō eſt a lege ſtatuta vl̓ exp̄ſſa. Namiudices in pluribꝰ caſibꝰ legibꝰ nō ſcriptisſic mulctare pn̄t litigātes. Ex hoc patꝫ differētia inter mulctā ⁊ penā. Nam pena generaliter ſumit̉ taꝫ ꝓ pena pecuniaria qͣꝫ ꝓpena corꝑali ſeu capitali. Sꝫ mulcta ꝓ pena pecuniaria. et ꝑ ſentētiā a iudice irrōgata. vn̄ bene appellat̉ a mulcta nō aūt a penal: ſi qͣ pena. ff. d̓ ver. ſigni. Itē mulcta nō inducit̉ niſi a maioribꝰ magiſtratibꝰ. ſꝫ penaa qͦlibet iudiceMulctare eſt punire ꝓ pecunia. ⁊ aliqn̄ ponit̉ ꝓ abbreuiare. C. d̓ mō mulcta. l. j.Mulio eſt cuſtos muloꝝ. vn̄. Mulio mulorū. agazo ducit afellos. l. ideꝫ iuris. ff. adl. acquil̓.Mulcere eſt lenire placare vl̓ blādiri.Municipiū eſt opidū in italia vl̓ in ꝓuīciaaliqͣ ꝯſtitutū in qͦ pacis obſeruāde cā milites ꝯſtituti erāt. ſi aūt in mūicipio nati ſūtnō minus dicunt̉ municipales. vt. l. municeps. ff. de ver. ſig.Municipes dicunt̉ qui cuiuſcunqꝫ municipij maneriei loci ve tenent cuſtodiā. Et