¶ CH R¶ GI
obligatōe. ſꝫ hō in genere ꝓut quēlibꝫ r̄ſpicit. l. meuiꝰ. §. duobꝰ teſtamētꝭ. ibi ordīs cōpendio. d̓ lega. ij. vn̄ iſte ſtāt ſil̓. ꝓmitto tibihoīem. ⁊ nullū hoīem tibi ꝓmitto. ſic̄ ⁊ iſteſimul ſtant ſꝑ fuit hō .ſ. a tꝑe adā. ⁊ nullꝰ hōfuit ſꝑ. qꝛ nullꝰ determinatꝰ ſꝑ vixit. nā dicēdo ꝓmitto tibi hoīem. dictio hoīem ſupponit ꝯfuſe tm̄. ⁊ dicēdo nullū hoīem tibi ꝓmitto. ſupponit determīate .i. illū ⁊ illum. ⁊ſic d̓ alijs nō ꝓmitto. Finalit̓ gͦ genꝰ deductū ī legato l̓ ī obligatōe ſiḡficat nil ibi eē l̓eē ꝓut ip̄o genere medio vl̓ alia qͣuis ſignificatiōe ꝯcludit̉. ⁊ genere deducto ī obligatione vl̓ legato electio eſt eiꝰ cui dat̉Gerundiū ſumit̉ ꝓ eo qd̓ ꝑ hāc dictiōꝫ ſignificat̉. ⁊ ſignificat ꝯditōem. declaratiōꝫ. modū. vl̓ qd̓ ſuū ſignificatū vl̓ aliud aliūde ſūptū ſignificare ꝓbat. Uerbi gr̄a. duo ſūt inſtituti ⁊ vuꝰ alteri ſubſtitutꝰ. Si vnꝰ repudiat ꝑtē ſuā adeūdo ꝑtē alteriꝰ deficiētis exſubſtitutōe ꝑs ꝑ ip̄m repudiata ſibi q̄rit̉ hͦgerundiū adeūdo exponit̉ ꝯditionalit̓ .ſ. ſiadierit. le. ſi tu ex ꝑte. ⁊ ibi nōt. ff. de acqͥ. velvl̓ ami. here. Itē ibi vim fac̄ qͥ poſſidentē n̄ꝑmittit vti arbitrio ſuo. ſiue edificādo. ſiuearādo. vl̓ ferēdo. vl̓ qͥcqͥd aliud faciendo. l.vim fac̄. ff. de vi ⁊ vi ar. ſignificat declaratitionē illoꝝ ꝟboꝝ. ⁊ nō p̄t ſignificare ꝯditionē. qꝛ refert ad v̓bum pn̄tis tꝑis qd̓ eſt facitNec eſt ibi aliqͣ diſpoſitio q̄ p̄t ſuſpēdi ꝑ hecgerūdia edificādo. arando ⁊c̄. Sꝫ ibi legoad monumētū faciēdū ſigͣt modū. l. qͥbꝰ diebꝰ. §. fi. ff. de cōdi. ⁊ demō. Et differētiā int̓ꝯditiōꝫ ⁊ modū vide glo. ij. c. veꝝ. de ꝯditi.appo. Un̄ ſcito ꝙ vt modꝰ ē ſi ꝯditio qꝛ cā.Itē ibi lego ꝓ ducēdo talē diſcipulum ſigͣtꝯditiōꝫ. qꝛ morꝭ ē pͥus docere qͣꝫ ſalariū folui. l. nec ſel̓. ff. qn̄ di. le. ce.¶ De ¶ Gi ¶ GlGineciarij ſunt qͥ pānos imꝑiales texūt inſerendo ſericū ⁊ aurumGineciū eſt locꝰ vbi hͦ fiūt. ⁊ d̓r a gynos. qd̓eſt nudū. qꝛ nudo pāno veſtit̉ auꝝ. vt. C. d̓muri. ⁊ gynecis. li. xj.Glādis noīe oēs fructꝰ ꝯtinēt̉. ff. de glan. legen. l. vna.Gleba eſt quedā ſpēs terre. generalit̓ tn̄ ſumitur ꝓ ſolo vel ꝓterra culta. Reqͥ. ſupra.aſcripticiꝰ gle.Glos d̓r vxor fratris. l. nō facile. §. affinitatꝭff. de gra.
¶ De gn goGnarus .i. ſapiēs vl̓ ꝓuidꝰ. cui opponit̉ ignarus. qd̓ inde venit .i. inſipiēsGoliardi .i. bufones ioculatores idem ſunt¶ De ¶2Gradꝰ ẜm Goſ. ⁊ hoſti. ī ſū. de ꝯſan. ⁊ affin.Eſt q̄dā habitudo ſiue diſtātia ꝑſonaꝝ adinuicē ꝯſanguītate ⁊ affinitate ſibi ꝯiūctarū facta collatōe ad cōem ꝑentē. Ul̓ eſt vnius ꝑſone diſtātia ad aliā ī linea ꝯſanguītatis. vt. l. j. cū ſe. §. vſqꝫ ad. §. affinitatꝭ. ⁊. l. nōfacile. e. ti. ff. qꝛ diuerſimode ꝯtingit diuerſos eſſe gͣdus. vt pꝫ ī toto ti. p̄al. ⁊ in. §. affinitatꝭ. in. l. nō facile. p̄al.Gr̄a duplex ē. oꝑans ⁊ cooperās. vt eſt glo.in ꝟbo cooꝑante gr̄a. cle. j. d̓ magi. Et gr̄aeſt habitꝰ qͥ fundat̉ in voluntate in eſſentiaaīe. glo. in cle. j. de ſum. tri.Granaria ſūt loca ī qͥbꝰ grana ſeu fructꝰ cōponūt̉. ſic accipit̉. ff. d̓ ac. emp. in. l. gͣnaria.Grangia habet̉ in. c. fi. de cenſi.Grauis habet̉ d̓ teſti. c. licꝫ. ex qͣdā. ī glo. iiij.Graſſatores idē ſūt qd̓ dietarij. d̓ hꝰ dictōisexpoſitōe. vide qd̓ no. ff. d̓ pe. l. capitaliū. §.graſſatores. Re. ſup̄ dietarijGraſſari d̓r latrocinari vl̓ crudelit̓ agereGrex eſt collectio pluriū aīaliū .ſ. x. ouiū. velv. porcoꝝ. vt no. inſti. de re. di. §. ſꝫ ſi gregisRe. ſupͣ ꝯgregatio.¶ De ¶ GuGuldagia dicunt̉ q̄ dant̉ ꝓ ducatu vl̓ cōductu ꝑ terrā alicuiꝰ vt ſecuriꝰ vadat. Sꝫ gabelle dant̉ de ꝯͣctibꝰ. vt d̓ emptōe ꝑ emptorē. Et tāgit Bal. ī rubri. C. de re. cre. ⁊ eſt caſus in. l. dꝫ. in fi. ff. de edi. edic. Et pn̄t abradi vl̓ deleri a ciuitate. tex. eſt nō alibi ī. l. eorū. ff. de pe. Statuit̉ cōiter ꝑ italiā ꝙ de qͦlibet ꝯͣctu dꝫ ſolui gabella. Sꝫ pone. duoforēſes ꝯtrahūt ſenis an debeāt ſoluere gabellā ẜm ſtatū vbi ꝯͣhūt. Regl̓a eſt ꝙ nō. qꝛſtatutū nō ligat forēſes. qꝛ extra territoriuꝫius dicēti ⁊c̄. c. vt aīaꝝ. d̓ ꝯſti. li. vj. c. cum anob̓. de ſen. excō. l. fi. ff. d̓ iurꝭ. om. iu. Sꝫ cōtrariū eſt veꝝ ẜm bal. l. j. de ꝯͣhē. empt. Rōꝫallegat. qꝛ gabella venit ī ꝯtinētia ꝯtractuſgͦ ſic̄ rōe ꝯtractꝰ pn̄t ꝯueniri ī loco vbi ꝯtraxerūt. Ita ad id qd̓ ī ꝯtractu deueīt. le. heres abſens. ff. d̓ iudi. Et ita ꝯſeq̄nter ad gabellā ⁊ hypotecā. glo. ſing. in aut̓. vt diffe.