Druckschrift 
Lectura super tertio libro Decretalium
Entstehung
Venedig 4. V. 1478
Einzelbild herunterladen
 

cōcedere vni eccleſie aliqd̓ ius in p̄iudiciū alt̓iꝰ vr̄ glo. cōcludere p̓uilegiū pōt ep̄s ꝯcede̓vni eccleſie ſine p̄iudicio alteriꝰ eccleſie. idemtenꝫ gl. xxv. q. ij. ī ſūma cōit̓ tenet̉. fac̄ qd̓ noͣ.Io. an. ī. c. certificari. de ſepul. vbi tꝫ ep̄ꝫ poſſeꝯcede̓ pͥuilegiū libe̓ ſepulture. ad idē vide bonūtex. ī. c. dilectꝰ. de cōſue. ſꝫ ī p̄iudiciū alt̓iꝰ eccleſie dic̄ gl. poſſe niſi ſb̓ſit rōnabil̓. Ho. Goſ. dicūt ēt reꝗri ꝯſēſū capl̓i. noͣ. ī. c. quāto. c. nouit. his fiūt a p̄la. his .n. int̓ueniētibꝰ poterit vt clar̄ ꝓbat̉ ī cle. ij. de re. eccl. alie. ī. c. i. e. ti. li. vi. ſꝫ gl. noͣ. ī. c. eccl̓ie. xvi. q. i. vr̄ reꝗrere t̓tiū vt .ſ. eccl̓ie īferat̉ enorme p̄iudiciūqꝛ dꝫ vni cōſulere enormi p̄iudicio alt̓ius vr̄ ſeꝗ idē do. Ant.. qd̓ ſatꝭ placet. ar. in. c.cām.. de p̄ben. de dona. ī. c. apoſtolice. ꝯclude tribus īteruenientibꝰ pōt ep̄s vni eccl̓iecōſulere p̄iudicio alterius eccl̓ie .ſ. ſb̓ſitrōnabil̓. Itē īterueniat ꝯſēſus capituli.. īferat enorme p̄iudiciū. Sꝫ dubitat̉ de p̓ncipe ſeculari. dic vt noͣ. Inno. ī. c. in eccleſiaꝝde ꝯſtitu. legiſtas. ī. l. fi. C. ſi ꝯͣ ius vl̓ vti. pub.De eccl̓iaſtico v̓o vt papa. glo. vr̄ velle papaꝫpoſſe ēt ſine ius vniꝰ eccleſie alt̓i ꝯferre. Idēſēſit Spe. ꝓſequit̉ maͣꝫ plene vt vide̓ potes īti. de legato. §. nūc oſtendendū.. lvij. meliusl.. lxxxix.. §. nūc breuit̓. an̄ fi. ſuꝑ ℟ca. de diſpen. ſētit Io. an. ī. d.. lvij. in addi. ſed videgl. xxij. diſ. ī. c. i. dicit papā debe̓ face̓.tn̄ dic̄ non poſſet. clariꝰ loquit̉ glo. x. di. c. lexvide archi. ī. c. non decet. xij. di. vbi poſt beatūBernardū dicit papā non poſſe dominiū rerūeccleſiaſticaꝝ nec hēre illaꝝ poſſeſſionē noīeprio. ſꝫ ſūt ip̄iꝰ vt admīſtratoris pͥncipalis. vndenoͣbiliter ꝯcludit poſt beatū Thomā papā īcurrere viciū ſimonie ſi iuribꝰ ſpūalibꝰ recipit abeccleſia aliquid tꝑale qd̓ eēt ſi dominiū eſſetſuū. do. Ant. dic̄ aut q̄rimꝰ de pr̄imonialibusipſoꝝ clericoꝝ pōt papa diſponere de eisad libitū ſic̄ nec p̓nceps ſecularis de bonis ſubiectoꝝ. qd̓ noͣ. ſingularit̓. qꝛ non recordor alibilegiſſe. Inno. ī. c. inquiſitōni. de ſen. excō. etbn̄ dic̄ papā poſſe tollere aliquid de pr̄imonialibꝰ laicoꝝ. Sꝫ de pr̄imonialibus clericoruꝫcredo ſerioſe ſubticuit. vn̄ ſatꝭ placꝫ ī his caſibus poſſit papa ī quibus pōt imꝑator ī bonisſubditoꝝ. qꝛ ita clericis cōpetit dominiū de iur̄naͣli ſicut laicis. lꝫ in eis magis poſſet dubitari. Aut querit̉ de rebꝰ eccleſiaſticis dic̄ detitulis pōt papa diſponere ꝓut vult ēt remouendo vnū ſine de bn̄ficio ſuo. all̓. c. ij. de p̄bē. li.vi. vbi dr̄ papā hēre plenā ptātem in iſtis bn̄ficialibus. eo poſſet allegari glo. noͣ. ī. c. principalē. ix. q. iij. que dic̄ papā poſſe deponē vnuꝫep̄m. ſed oēs. ocm̄ do. Ant. ſimpl̓r. admitterē vt papa ſine poſſit pͥuare aliquos bn̄ficijs eoꝝ. maxīe ep̄atū alijs dignitatibusſit dubiū vtꝝ ep̄s inuitus tranſferri poſſit nedūex toto pͥuari. vt noͣ. in. c. fi. de poſtu. prela. per

Io. an. in regula qd̓ alicui gratioſe. de reg. iur.li. vi. ī mercu. vn̄ in cōcilio cōſtātinēſi nouiſſimecelebrato fuit ꝯſtitutū nec ep̄s nec abbas poſſint tn̄ſferri inuiti ſine rōnabili. hanc maͣmpleniſſiᵉ exaīaui ī qͣdā diſputatōe īcipit ep̄us dicēdū vt ibi. Aut q̄rit̉ de alijs rebꝰ eccl̓ie. ettc̄ tꝫ do. Ant. ēt graui p̄iudicō ſn̄ poſſit papa alteri eccleſie de illis ꝯcede̓. lꝫ face̓ nondeberet. eo tn̄ ē p̄ſumendū fiat puto vni eccleſie poſſit dare p̄iudicō alt̓ius ſine. ſꝫ ſn̄ pctō. qꝛ papa dꝫ ſic̄ diligēs pr̄famil̓. dꝫ apud acceptō ꝑſonaꝝ. ſibidata ē poteſtas paſcendi oues ſic iuſte admīſtrandi. de quo vide ī ſil̓i quod dixi poſt beatuꝫThomā ī. c. de multa.. de p̄bē. vide ſingulare dcm̄ Archi. qd̓ nūqͣꝫ tͣdas obliuioni. ī. c. nonliceat pape. xij. q. ij. vbi poſt Hugo. cōcludit pa peccare mortaliter ſi bona eccleſie alienat incaſu licito. puta dando ꝯſanguineis illa vtalijs eos diuites faciat. Nōͣ iſtud vltimū.ideo hoc dixi. qꝛ licitū ē ēt prelato inferiori aliqͣdare cōſanguineis ſuſtētatōe. vt ī. c. monemꝰ.xij. q. ij. ī. c. ſatis. lxxxvj. di.. in. c. i. deha. cle. mu. p̄dcā notabis. facit. c. ceterū. de℟p̄. In gl. in. recōpenſatōem in fine. Noͣvltimā ſo. gl. ēt p̄cedētē. vn̄ dicūt doc. exparuitate penſionis poſſumꝰ preſumere ep̄ꝫfuiſſe inductum ad ſpūalia cōcedenda pro modico tꝑali. facit. c. ſi qōes.. de ſimo. Alijexͣ gl. intelligūt remiſſio ſpūaliū fuit ſeꝑata aconceſſione tꝑalium a retentione penſionis.qd̓ tamē cōgruit lr̄e. Alij ītelligunt gratisexemit iſtas eccleſias gratꝭ fuit ſibi oblata iſtapenſio. fac̄ qd̓ papa de ſeipſo dicit ī.. nosquoqꝫ. certe lꝫ illa ſit bona practica tn̄ reprobat papa ꝗn ep̄s poſſit ſibi reſeruare certū cēſū tex. aꝑte dicat aliquid ſibi reſeruaret. alij aliter. Sꝫ tene iſtas duas ſol. gl. vna eſt ī ſignūp̄cepte libertatꝭ vel p̄terite ſubiectionis. non aūtin recōpenſatōe ſpūaliū poſſit ep̄s retinere ſibicertū cenſū. qd̓ tamē mihi placet dūmō ſibi nonreſeruet magnā quātitatē. qꝛ tūc vr̄ facer̄ ī recōpēſatōeꝫ ſpūaliū. ar. in. d. c. ſi qōes. ſolutōqn̄ ep̄s recipiebat ab eccleſia exempta ēt tꝑalialicite ſibi r̄ſeruat ꝑtē illoꝝ tꝑaliū. qꝛ nil de nouoꝯſequit̉. īmo remiſit totū retenta ꝑte. ſic p̄tdici ſimonia. In gl. i.. iuxͣ ratā in fi. ex hacglo. multū notabili ml̓ta pn̄t colligi. id quodtacite ſentit poſt pͥn. ēt eccleſia ſoluēs penſionē īfra biēniū vel triēiū cadit a iure ſuo ita res emphiteotica cadit in cōmiſſū quēadmo dicimꝰ ī pͥuato non ſoluente. vt in. c. potuit.de loca. dcm̄ tꝫ Inno. Hoſti. ſꝫ glo. Io.ſenſit ꝯͣriū in. l. placet canonizata. xvi. q. i. ī. c.ſi tributū. xi. q. i. Gof. de īmu. ecc. poſt pͥn. etHoſti. ī ſūma eo. §. iij. ſequit̉ etiā hic Io. an. ſatis late. inter cetera adducit motiuuū bonaeccleſie pn̄t alienari ſine ſolēnitate. de. xij.q. ij. ſine exceptōe. ergo per non ſolutōeꝫ p̄lati