cōcedere vni eccleſie aliqd̓ ius in p̄iudiciū alt̓iꝰ⁊ vr̄ hͨ glo. cōcludere ꝙ p̓uilegiū pōt ep̄s ꝯcede̓vni eccleſie ſine p̄iudicio alteriꝰ eccleſie. ⁊ idemtenꝫ gl. xxv. q. ij. ī ſūma ⁊ cōit̓ tenet̉. fac̄ qd̓ noͣ.Io. an. ī. c. certificari. de ſepul. vbi tꝫ ep̄ꝫ poſſeꝯcede̓ pͥuilegiū libe̓ ſepulture. ad idē vide bonūtex. ī. c. cū dilectꝰ. de cōſue. ſꝫ ī p̄iudiciū alt̓iꝰ eccleſie dic̄ gl. hͦ nō poſſe niſi ſb̓ſit cā rōnabil̓. Ho.⁊ Goſ. dicūt ēt reꝗri ꝯſēſū capl̓i. ꝑ noͣ. ī. c. quāto⁊. c. nouit. d̓ his q̄ fiūt a p̄la. his .n. int̓ueniētibꝰhͦ poterit vt clar̄ ꝓbat̉ ī cle. ij. de re. eccl. nō alie.⁊ ī. c. i. e. ti. li. vi. ſꝫ gl. noͣ. ī. c. eccl̓ie. xvi. q. i. vr̄ reꝗrere t̓tiū vt .ſ. eccl̓ie nō īferat̉ enorme p̄iudiciūqꝛ nō dꝫ vni cōſulere cū enormi p̄iudicio alt̓ius⁊ vr̄ ſeꝗ idē do. Ant. h̓. qd̓ ſatꝭ placet. ar. in. c. cūcām. sͣ. de p̄ben. ⁊ de dona. ī. c. apoſtolice. ꝯclude gͦ ꝙ tribus īteruenientibꝰ pōt ep̄s vni eccl̓iecōſulere cū p̄iudicio alterius eccl̓ie .ſ. ꝙ ſb̓ſit cārōnabil̓. Itē ꝙ īterueniat ꝯſēſus capituli. 3º. ꝙnō īferat enorme p̄iudiciū. Sꝫ dubitat̉ de p̓ncipe ſeculari. dic vt noͣ. ꝑ Inno. ī. c. q̄ in eccleſiaꝝde ꝯſtitu. ꝑ legiſtas. ī. l. fi. C. ſi ꝯͣ ius vl̓ vti. pub.De eccl̓iaſtico v̓o vt papa. glo. h̓ vr̄ velle papaꝫpoſſe ēt ſine cā ius vniꝰ eccleſie alt̓i ꝯferre. Idēſēſit Spe. ꝗ ꝓſequit̉ maͣꝫ plene vt vide̓ potes īti. de legato. §. nūc oſtendendū. v̓. lvij. ⁊ meliusl. v̓. lxxxix. ⁊. §. nūc breuit̓. an̄ fi. ſuꝑ ℟ca. de diſpen. ⁊ ſētit Io. an. ī. d. v̓. lvij. in addi. ſed videgl. xxij. diſ. ī. c. i. q̄ dicit papā hͦ nō debe̓ face̓. nōtn̄ dic̄ ꝙ non poſſet. clariꝰ loquit̉ glo. x. di. c. lexvide archi. ī. c. non decet. xij. di. vbi poſt beatūBernardū dicit papā non poſſe dominiū rerūeccleſiaſticaꝝ nec hēre illaꝝ poſſeſſionē noīe ꝓprio. ſꝫ ſūt ip̄iꝰ vt admīſtratoris pͥncipalis. vndenoͣbiliter ꝯcludit poſt beatū Thomā papā īcurrere viciū ſimonie ſi ꝓ iuribꝰ ſpūalibꝰ recipit abeccleſia aliquid tꝑale qd̓ nō eēt ſi dominiū eſſetſuū. do. Ant. dic̄ ꝙ aut q̄rimꝰ de pr̄imonialibusipſoꝝ clericoꝝ ⁊ nō pōt papa diſponere de eisad libitū ſic̄ nec p̓nceps ſecularis de bonis ſubiectoꝝ. qd̓ noͣ. ſingularit̓. qꝛ non recordor alibilegiſſe. nā Inno. ī. c. inquiſitōni. de ſen. excō. etbn̄ dic̄ papā nō poſſe tollere aliquid de pr̄imonialibꝰ laicoꝝ. Sꝫ de pr̄imonialibus clericoruꝫcredo ꝙ ſerioſe ſubticuit. vn̄ ſatꝭ placꝫ ꝙ ī his caſibus poſſit papa ī quibus pōt imꝑator ī bonisſubditoꝝ. qꝛ ita clericis cōpetit dominiū de iur̄naͣli ſicut ⁊ laicis. lꝫ in eis magis poſſet dubitari. Aut querit̉ de rebꝰ eccleſiaſticis ⁊ dic̄ ꝙ detitulis pōt papa diſponere ꝓut vult ēt remouendo vnū ſine cā de bn̄ficio ſuo. all̓. c. ij. de p̄bē. li.vi. vbi dr̄ papā hēre plenā ptātem in iſtis bn̄ficialibus. ⁊ ꝓ eo poſſet allegari glo. noͣ. ī. c. ꝑ principalē. ix. q. iij. que dic̄ papā poſſe deponē vnuꝫep̄m. ſed nō oēs. hͦ ocm̄ do. Ant. ſimpl̓r. nō admitterē vt papa ſine cā poſſit pͥuare aliquos bn̄ficijs eoꝝ. maxīe ep̄atū ⁊ alijs dignitatibus cūſit dubiū vtꝝ ep̄s inuitus tranſferri poſſit nedūex toto pͥuari. vt noͣ. in. c. fi. de poſtu. prela. ⁊ per
Io. an. in regula qd̓ alicui gratioſe. de reg. iur.li. vi. ī mercu. vn̄ in cōcilio cōſtātinēſi nouiſſimecelebrato fuit ꝯſtitutū ꝙ nec ep̄s nec abbas poſſint tn̄ſferri inuiti ſine cā rōnabili. ⁊ hanc maͣmpleniſſiᵉ exaīaui ī qͣdā diſputatōe q̄ īcipit ep̄us⁊ dicēdū vt ibi. Aut q̄rit̉ de alijs rebꝰ eccl̓ie. ettc̄ tꝫ do. Ant. ꝙ ēt cū graui p̄iudicō ⁊ ſn̄ cā poſſit papa alteri eccleſie de illis ꝯcede̓. lꝫ face̓ nondeberet. ꝓ eo tn̄ ē p̄ſumendū ꝙ cū cā fiat putoꝙ vni eccleſie poſſit dare cū p̄iudicō alt̓ius ſinecā. ſꝫ nō ſn̄ pctō. qꝛ cū papa dꝫ eē ſic̄ diligēs pr̄famil̓. nō dꝫ apud eū eē acceptō ꝑſonaꝝ. nā ſibidata ē poteſtas paſcendi oues ⁊ ſic iuſte admīſtrandi. de quo vide ī ſil̓i quod dixi poſt beatuꝫThomā ī. c. de multa. sͣ. de p̄bē. ⁊ vide ſingulare dcm̄ Archi. qd̓ nūqͣꝫ tͣdas obliuioni. ī. c. nonliceat pape. xij. q. ij. vbi poſt Hugo. cōcludit papā peccare mortaliter ſi bona eccleſie alienat incaſu nō licito. puta dando ꝯſanguineis illa vt p̄alijs eos diuites faciat. ¶ Nōͣ iſtud vltimū. nāideo hoc dixi. qꝛ licitū ē ēt prelato inferiori aliqͣdare cōſanguineis ꝓ ſuſtētatōe. vt ī. c. monemꝰ.xij. q. ij. ⁊ ī. c. nō ſatis. lxxxvj. di. ⁊. in. c. i. de cōha. cle. ⁊ mu. ⁊ p̄dcā notabis. facit. c. ceterū. de℟p̄. ¶ In gl. in v̓. recōpenſatōem in fine. Noͣvltimā ſo. gl. ⁊ ēt p̄cedētē. vn̄ h̓ dicūt doc. ꝙ exparuitate penſionis nō poſſumꝰ preſumere ep̄ꝫfuiſſe inductum ad ſpūalia cōcedenda pro modico tꝑali. ꝓ hͦ facit. c. ⁊ ſi qōes. jͣ. de ſimo. Alijexͣ gl. intelligūt ꝙ remiſſio ſpūaliū fuit ſeꝑata aconceſſione tꝑalium ⁊ a retentione penſionis.qd̓ tamē nō cōgruit lr̄e. Alij ītelligunt ꝙ gratisexemit iſtas eccleſias ⁊ gratꝭ fuit ſibi oblata iſtapenſio. ꝓ hͦ fac̄ qd̓ papa de ſeipſo dicit ī. v̓. nosquoqꝫ. certe lꝫ illa ſit bona practica tn̄ nō reprobat papa ꝗn ep̄s poſſit ſibi reſeruare certū cēſūcū tex. aꝑte dicat aliquid ſibi reſeruaret. alij aliter. Sꝫ tene iſtas duas ſol. gl. vna eſt ꝙ ī ſignūp̄cepte libertatꝭ vel p̄terite ſubiectionis. non aūtin recōpenſatōe ſpūaliū poſſit ep̄s retinere ſibicertū cenſū. qd̓ tamē mihi placet dūmō ſibi nonreſeruet magnā quātitatē. qꝛ tūc vr̄ facer̄ ī recōpēſatōeꝫ ſpūaliū. ar. in. d. c. ⁊ ſi qōes. 2ª ſolutōqn̄ ep̄s recipiebat ab eccleſia exempta ēt tꝑalialicite ſibi r̄ſeruat ꝑtē illoꝝ tꝑaliū. qꝛ nil de nouoꝯſequit̉. īmo remiſit totū retenta ꝑte. ⁊ ſic nō p̄tdici ſimonia. ¶ In gl. i. v̓. iuxͣ ratā in fi. ex hacglo. multū notabili ml̓ta pn̄t colligi. pͦ id quodtacite ſentit poſt pͥn. ꝙ ēt eccleſia nō ſoluēs penſionē īfra biēniū vel triēiū cadit a iure ſuo itaꝙ res emphiteotica cadit in cōmiſſū quēadmodū dicimꝰ ī pͥuato non ſoluente. vt in. c. potuit.de loca. ⁊ hͦ dcm̄ tꝫ h̓ Inno. ⁊ Hoſti. ſꝫ glo. Io.ſenſit ꝯͣriū in. l. placet canonizata. xvi. q. i. ⁊ ī. c.ſi tributū. xi. q. i. ⁊ Gof. de īmu. ecc. poſt pͥn. etHoſti. ī ſūma eo. §. iij. ſequit̉ etiā hic Io. an. ſatis late. ⁊ inter cetera adducit hͦ motiuuū bonaeccleſie nō pn̄t alienari ſine ſolēnitate. de qͣ. xij.q. ij. ſine exceptōe. ergo per non ſolutōeꝫ p̄lati