a qͦ ſi fit conͣctus habebā terminū ad certuꝫ ꝗdagēdū amicꝰ meꝰ noīe meo egit illud ego poſt t̓minū habui ratū nūꝗd hͦ ſufficiat certe dicēdūꝙ nō qꝛ cū poſt terminū nō potuiſſē vere face̓ gͦnec ficte. ꝓ hͦ ē pulcher tex. ī. l. bonoꝝ. ff. rē rat.ha. vide bo. glo. ī. c. qͣꝫ ſit. de elec. li. vi. ad ꝓpoſitū gͦ cū poſt mortē mariti nō poſſit vxor machinari ī ipſius mortē gͦ deficit hͦ extremū a quo ⁊ſic nō ꝓcedit ratihabitio qꝛ qn̄ deficit alteꝝ extremoꝝ nō habꝫ locū ratihabitio.℟ litteriS. udalimoreSi vxorē īlicta iudeꝰ ad fidē cōuertit̉ cōis ꝓlesaſſignat̉ eidē. h. d. vl̓ qͦ ad ītellectū maxīe iuxtaglo. dic̄. Si alter īfideliū cōiugū venit ad ſideꝫaltero remanēte ī īfidelitatꝭ errore cōis ꝓles aſſignat̉ ꝯuerſo. h. d. ⁊ ē cāus noͣ. pͦ ꝯſultaº 2º. rn̄ſioibi cū aūt ⁊cͣ. Cōſultatō vero duo facit. pͦ ponitviri petitōem aͦ defēſionē mulierꝭ. ibi ad qd̓. rn̄ſio vero pape qͣdruplicē p̄mittit cām. ¶ No pͦplura onera q̄ ſubit mater ī creatione ⁊ ī uutritōe filij ⁊ ꝓpt̓ hͦ ouera materna cōmixtio mariti ⁊ vxoris aſſūpſit denoīatōem a mr̄e vn̄ appellat̉ mr̄imoniū qͣſi mr̄is muniū .i. officiū qꝛ magis verſat̉ officiū maternū qͣꝫ paternū qd̓ tenemēti. Et ex hͦ ⁊ ex tex. īfero ꝙ vocabula dn̄t eēꝯn̄a rebꝰ cōcor. c. cū ẜm apl̓m. de p̄bē. īſti. de dona. §. ē ⁊ alid̓. al̓s aūt tale vocabulū dr̄ abuſiuivt ē tex. cū glo. īſti. de actio. §. ſic itaqꝫ. ⁊ dr̄ abuſio qn̄ ꝗs abutit̉ re conͣ ſuā naturā. ⁊ ex hͦ ⁊ extex. collige ꝙ vbi certū ꝗd ꝑticipat de naͣ duoꝝattribuit̉ ei de cuiꝰ naͣ magꝭ ꝑticipat. l. q̄rit̉. ff. d̓ſta. ho. ⁊. iiij. q. iij. c. hermafrōdita. ¶ No 2º. ꝙpr̄ habet ſiliū ī ptāte ⁊ nō mr̄ ⁊ ī ꝗbus ꝯſiſtit patria ptās. vide plene ꝑ glo. īſti. de pa. po. ⁊ interceteros effcūs hꝫ vnū mirabile ꝙ pr̄ pōt vēde̓filiū ſuū ꝓpt̓ neceſſitatē famis. C. de pa. q̄ fi. diſtra. l. ij. ¶ Noͣ. gl. ī. c. ij. de pig. Itē ꝗcꝗd acꝗritfilius acꝗrit pr̄i qͦ ad uſufructū p̄terqͣꝫ ī caſtrēſi vl̓ qͣſi de qͦ dic vt plene noͣ. in. l. cū oportet. ⁊ inaucͣ. excipit̉ ⁊ aucͣ. idēqꝫ. C. de bo. q̄ li. ⁊ īſti. perquas ꝑſo. no. acꝗ ꝑ to. ¶ Roͣ ꝙ lꝫ mr̄imoniuꝫdenoīet̉ a mr̄e tn̄ filius ſeꝗt̉ familiā pr̄is. vndedebet denoīari a pr̄e ⁊ nō a mr̄e ⁊ ſeꝗt̉ ciuitatēex ꝑſona pr̄is ⁊ nō mr̄is. l. i. ⁊. l. aſſumptio. ff. admuni. Itē noͣ ꝙ ēt iudeus hꝫ filiū ī ptāte ⁊ ē rōqꝛ iudei conͣhūt iuſtas nuptias. jͣ. d̓ diuor. c. gaudemus. ⁊ ſūt ſb̓ Romano īperio ⁊ ſic gaudentlegibꝰ īꝑialibꝰ ꝓ hͦ. l. iudei. ⁊ qd̓ ibi noͣ. C. de iude. nā ille ē ī ptāte pr̄is quē ex iuſtis nuptijs ꝓcreamus. ſecus dic ī filio nō ltimo. nā ille nō eſtī ptāte pr̄is. īſti. de nup. ī fi. Itē noͣ ꝙ puer ſeu īfās poſt triēiū dꝫ ali apud patrē uſqꝫ ad trienniū mr̄ tenet̉ lactare filium. C. de pa. po. l. nec fiiū. hͦ ītelligo niſi mr̄ ſit talis quā nō deceat lactare ſiliū vt noͣ. Azo. ī ſū. de pa. po. ſeꝗt̉ Bar. ī tractatu de alimētꝭ ⁊ hͦ cāu. debet lactari expēſis patris. ſꝫ ſi pater ē īdigēs ⁊ mr̄ locuplex tenet̉ mr̄alere filios ēt maiores. l. i. §. ml̓ier. ff. de li. agn.⁊ ī aucͣ. ſi pr̄. C. de diuor. ⁊ ſcias ꝙ ī tm̄ alimēta
ſunt filio debita a pr̄e ꝙ pr̄ pōt cōpelli ꝑ iudicēad alimētādū filios. d. l. nec filiū. ⁊ dicit ibi glo.noͣ. ꝙ ſi pr̄ denegat filio īiuſte alimēta ꝑdit patriam ptātē qd̓ bn̄ noͣ. vn̄ alibi dicit lex ꝙ necare ēfilijs alimēta denegare. l. necare. ff. de li. agno. ⁊dicit ibi noͣ. gl. ꝙ ſi filius moreret̉ ꝓpt̓ d̓fectū alimētoꝝ pōt puniri pr̄ ac ſi filiū ꝓprijs manibusnecaſſꝫ qd̓ noͣ. ⁊ ītellige ꝙ pr̄ tenet̉ alere filium⁊ eꝯͣ filius prēꝫ niſi filius poſſet ſibi q̄rere victūex īduſtria ⁊ hoc veꝝ quādo ſit tal̓ ꝑſona quānō dedeceret oꝑari alias nō tenet̉ laborare cuꝫdedecore ſuo. l. ſi ꝗs a liberis. ⁊ qd̓ ibi noͣ. ff. d̓ li.gno. ⁊ vide gl. ī. cū haberet. de eo ꝗ dux. ī ma.In glo. i. ibi ob neꝗtiā pr̄is noͣ iſtū caſū ⁊ dicyob hāc cām pōt filius ꝯpelle̓ patrē vt eū emācipet de qͦ dic vt latius hr̄ ī. l. fi. ff. ſi a pa. po. ꝗsſue. ma. ⁊ noͣ. iſti. ꝗ mo. ius pa. po. ſol. ī fi. ¶ Inea. glo. ibi de iure ꝗritū dic ꝗritū .i. romanoꝝ qꝛdicūt̉ ꝗrites a ꝗris ꝙ ē haſta. nā haſtati incedebāt ꝗ inuenerūt patriā ptātē ⁊ dicunt̉ qͦ ad iſtūeffectū romani oēs ꝗ ſūt ſb̓ romano īperio. alijvero nō recognoſcentes romanū īperiū nō habēt filios ī ptāte. vn̄ dubitat̉ de Uenetis ⁊ quibuſdā alijs de quo vide ꝑ glo. īſti. de pa. po.In ea. glo. ibi cōditōem pr̄is vl̓ mr̄is. noͣ. glo. ꝙnō ē ſpāle ī pr̄e qd̓ dicit̉ in tex. ſꝫ idē ē ī mr̄e cōuerſa ad fidē ⁊ idē ꝓbat tex. noͣ. ī. c. iudei. xxviij.q. i. hēs gͦ caſū ſingu. in qͦ mr̄ pōt pete̓ cōem ſobolē ⁊ īuito pr̄e pōt ꝑducere ad baptiſmū ⁊ dicꝙ ꝑ baptiſmū ſoluit̉ ius pr̄ie ptātis vt ē tex. iūcta glo. noͣ. ī. c. iudeoꝝ ea. cā ⁊. q. ⁊ rō pōt eſſe qꝛnō eſt cōueniēs ꝙ iudeꝰ habet filiuꝫ xp̄ianū inſua ptāte cū ēt ſeruū xp̄ianū habere nō poſſit. jͣ.d̓ iude. c. fi. Et ob p̄dcā dicit h̓ Hoſti. ꝙ papa poterat h̓ ſe facilius expedire ſtatuendo ꝙ ſi alterīfideliū venerit ad fidē ſit pr̄ vl̓ mr̄ cōis ſobolesaſſignāda ē ꝯuerſo niſi ſit doli capax qꝛ illi relīquūt̉ ꝓprie liberati. hͦ vltimū dcūm ego ītelligorōe baptiſſmi recipiēdi. nā ſi pr̄ venit ad fidē filiū maiorē habens dico ꝙ pater pōt pete̓ filiummaiorē qꝛ ꝑ baptiſmū nō debet ꝑdere patriamptātem quā habebat ī filiū cū debeat tūc eē melioris cōditōis qͣꝫ pͥus ꝓ. hͦ. c. iudei. ij. jͣ. de iude.vbi patꝫ ꝙ oīa bona ſūt relinquēda iudeo ꝯuerſo ad fidē ītelligo niſi ꝑ vſurariā prauitateꝫ illabona q̄ſita fuiſſēt vt ē glo. noͣ. iūcto tex. de cōſe.di. iiij. c. iudei. ¶ In glo. ī v̓. ſaluti ibi diuortioſcō. ⁊ dic̄ Inn. ⁊ cōit̓ doc. illā aucͣ. ſi pr̄. ꝓcederequalit̓cūqꝫ ſiat diuortiū ſiue de iure ſiue de fcōqd̓ noͣ. bn̄. Ex hͦ īſert̉ ꝙ ſi ꝓpt̓ adulteriū maritimr̄imoniū ſeꝑat̉ qͦ ad thoꝝ filij debēt ali a pr̄eſiue apud mreꝫ expēẜ pr̄is. idē ſi pr̄ de fcō reliq̄ret vxorē.¶ De voto ⁊ voti redēptōne. ℟ica¶ Uiſū ē. sͣ. de quodā voto in ſpē qd̓ .ſ. emittit̉ꝑ igreſſū religionis vl̓ ꝑ ſuſceptōeꝫ fidei. Nūcſb̓ijcit de voto ī gnͣe ⁊ ipſius voti redēptōeꝫ. demaͣ habet̉. xxvij. q. i. ꝑ to. ⁊. xxxij. q. i. c. fi. repetitur in. vi. ⁊ in cle. ⁊ de ſi. inſtru. c. qd̓ ſuper.