De ꝯuer. īſide 33
teriū nunꝗd marito r̄uerſo ⁊ īuito poſſit ītrarer̄ligionē. an̄ vero debeat ꝯpēſare adulteriū carnale cū ſp̄uali ſicut ſit compenſatio qn̄ vterqꝫ lapſus ē ī fornicatione carnali. vt. jͣ. de adul. c. penul. ⁊ vl. doct. ſūt varij in hac ſn̄ia. ⁊ vr̄ pͥº ꝙ nonfiat cōpēſatio. qꝛ diuerſaꝝ ſp̄eꝝ n̄ admittit̉ ꝯpēſatio. l. ſi cōuenerit. ff. de pig. acti. noͣ. in. c. ij. sͣ. depo. Itē vxor ſeꝑata n̄ dr̄ maculare torum mariti. ī ꝯͣriū facit. qꝛ vtraqꝫ fornicatō ē ſufficiēs adſeꝑatōꝫ mr̄imōij gͦ adīuicē admittit̉ cōpenſatio⁊ hāc opi. tenuit Aof. ī. c. illa. jͣ. de diuor. Hoſti.hic diſtinguit ꝙ aūt accuſat̉ ꝗs de ſp̄uali fornicatione ⁊ ip̄e excipit de carnali ⁊ n̄ ē audiēdꝰ qꝛſi ꝯuīcit̉ de ſp̄uali non tenet̉ mulier ſecū hītareniſi vellet redire ad fidē. aut eꝯͣ accuſatꝰ de carnali excipit de ſpūali ⁊ priꝰ d̓ exceptōe ꝯgnoſcēdū ē tāqͣꝫ de p̄iudiciali cū n̄ poſſit he̓ticꝰ accuſare vxorē de carnali vl̓ de alio delicto ꝓ hͦ. c. exceptionē de excep. ⁊. c. a nobili. e. ti. ſi tn̄ ille vellet r̄dire ad fidē ⁊ ꝯſtaret d̓ fornicatōe vtriuſqꝫſpūali .ſ. ⁊ cānali tc̄ fiet ꝯpēſatō ⁊ hͨ opi. ſatꝭ ē eqͣ¶ De conuerſione inſidelium. Aca¶ Supra viſū fuit de cōuerſiōe ꝯiugatoꝝ adfligionē. Nūc ſubijcit d̓ eoꝝ ꝯuerſiōe ad fideꝫhēt̉. d̓ maͣ. xxviij. q. i. ⁊. ij. ⁊. xxxij. q. viij. c. vno.Audabile cenus qSarramachinatione chriſtiane mulierisipſius maritum occidit ſi cum eamatrimonium contraxit ſeparatur licet poſteaſit reuerſus ad fidē. ſecꝰ ſi ſine machinatōe illuꝫocciderit. h. d̓. vel ſūma gnͣaliꝰ. Nō pōt ꝗs illaꝫhr̄e ī vxorē cuius maritū occidit machīationeip̄iꝰ ml̓ieris. ſecꝰ ſi ſine machīatōe ⁊ ē pulcher ⁊qͦtidianꝰ caſus. dīdit̉. nā due ſūt ꝑtes p̓ncipales2ª ibi ad hͦ. ⁊ q̄libet ſubdiuidit̉ in cōſultatiōem⁊ rn̄ſiōꝫ vt ꝑ ſe pꝫ. Noͣ ibi ī captiuitate. ꝙ ſarracenꝰ licite tenet̉ a chriſtianis ī ẜuū. ē .n. licituꝫbellū ꝯͣ ſarracenos ⁊ ſic oēs capti in bello efficiūt̉ ẜui. ff. de cap. qͣſi ꝑ totū. vide plene ꝑ Inno.c. ſic̄. de iur̄iū. vbi gn̓alit̓ dicit ꝙ oēs capti ī bello iuſto ēt ſi ſint fideles efficiūt̉ ẜui. hͦ tn̄ dic deiure ꝓcede̓. ſꝫ hodie ex cōſuetudīe vl̓i chriſtiāinō efficiūt̉ ẜui ita noͣ. dic̄ Bar. ī. l. hoſtes. ff. decapti. ⁊ poſtli. re. ⁊ ita pluries obẜuatū ē tꝑibꝰnr̄is. 2º. noͣ ꝙ lꝫ matrimoniuꝫ non poſſit conſiſte̓ īt̓ eos ꝗ ſūt diuerſe fid̓i. xxviij. q. i. c. caue.tn̄ diſparitas fidei a pͥnº. n̄ hꝫ īpedie̓ mr̄imoniūīter vnitos ex poſtfacto ī eadē fide niſi alid̓ impedimētū ſb̓ſit. ¶ Tertio noͣ qd̓ dixi ī ſūmariovt n̄ r̄ſtrīgas diſpōneꝫ huiꝰ hꝰ. c. ad ſarracenosnā eadē ē rō ⁊ foͣtior int̓ fideles. qꝛ cū iſtud īpedimētū ꝓuēiat ex delicto atroci maiꝰ ē delictūīter fideles qͣꝫ ſi īfidelis occidit fidelē. ſꝫ dubitat̉ magꝭ de farracenis ſeu īfidelibꝰ ꝓpt̓ lucꝝ inde ꝓueniēſcū eēt r̄uerſi poſtmodū ad fidē. ſꝫnihilomīus ēt ī eis diſpōit̉ ꝯͣriuꝫ. Item noͣ magnā ptātē quā hꝫ eccl̓ia. pōt .n. rōe delicti īduce̓
nouū īpedimētū habile ad īpediēdū ⁊ dirimēdū mr̄imōiū pꝰ ꝯͣctum. ſil̓e ī. c. fi. jͣ. de eo ꝗ dux.ī ma. Quarto noͣ ꝙ ꝗs non dꝫ ꝯmitte̓ delictuꝫꝓpt̓ bonū ip̄ale qd̓ īde ſeꝗt̉ ꝓ hoc vide bo. tex.cū gl. ī. c. quod ait. xiiij. di. ⁊ ī. c. nō magno. jͣ. necle. vl̓ mo. Noͣ ī. §. ad hoc. queꝫ poſſe ducere īvxorē illā cuiꝰ maritū int̓fec̄ ſine dolo ⁊ fraudeip̄iꝰ ml̓ieris. In glo. i. ibi idē ē. hͨ glo. vſqꝫ ad fi.pōit cāuꝫ ſeꝑatū a termīs lr̄e ī qͦ rōe delicti īducit̉ alid̓ īpedimētū mr̄imōiale ⁊ dic clariꝰ vt hētur ī. c. fi. jͣ. d̓ eo ꝗ dux. ī ma. ſꝫ h̓ r̄ꝗrit ꝓ declaratōe lr̄e nūꝗd ſufficiat iſta machīatō de qͣ ī lr̄a ſiocciſor n̄ cognouit illā ml̓ierē durāte pͥº. mr̄imonio. Hoſti. īſtat ⁊ tādē cōcludit ꝙ ſic. h̓ .n. nihildr̄ de adult̓io. ſꝫ ſolū de machīatōe ⁊ ꝓ hͦ facitẜꝫ eū. nā ſi īterficio vxorē meā cā hn̄di aliā vxorē ego pecco ī. l. cōiugij. me̓ito n̄ dēo hr̄e aliqd̓auxiliū a lege ⁊ ſic n̄ poſſū āpliꝰ ꝯͣhere mr̄imo/niū. vt ī. c. i. de diuor. ⁊. c. īt̓fectores. xxxiij. q. ij.Io. an. h̓ diſtīguit ⁊ meliꝰ ꝙ aūt īt̓ceſſit ī mortemachīatō vniꝰ puta qꝛ maritꝰ īterfecit vxorē vtduceret bertā ī vxorē ⁊ tc̄ r̄ꝗrit̉ adulteriuꝫ p̄cedēs ad īpediēdū ⁊ dirimēdū mr̄imōiū ꝯͣctū cūbe̓ta ⁊ ſic vr̄ loꝗ tex. ī. c. is ꝗ viuente. xxxi. q. i.aūt īt̓ceſſit ī moͣte machīatō vtriuſqꝫ ⁊ tc̄ n̄ r̄ꝗritur adult̓iuꝫ. vt ī iſta lr̄a. Si autē n̄ īt̓ceſſit priꝰadult̓iuꝫ lꝫ īpediat̉ mr̄imōiuꝫ. vt ī. d. c. int̓fectores nō tn̄ ꝓbat̉ iure ꝙ ꝯͣctū dirimat̉ ꝓ hͦ quodnoͣ. Hoſti. ī. c. ij. de ꝯgna. ſpi. In gl. iij. ibi pugnātes ꝓ pr̄ia. noͣ gl. ⁊ lꝫ gl. accumulet fidē ⁊ patriān̄ tn̄ ē neceſſe vt ſil̓ ꝯcurrāt. nā licite ꝗs pugnatꝓ pr̄ia. xxiij. q. viij. ī. c. ſi nll̓a. ⁊ hoc cāu pōt īſurgere filiꝰ ꝯͣ parētē. ⁊ ſic ꝗs magꝭ obligat̉ patrieqͣꝫ parētibꝰ. ⁊ fc̄it ad ſtatutuꝫ qͦ cauet̉ ꝙ bānitꝰpoſſit impūe occidi. nunꝗd filiꝰ poſſit occiderepatrē bānituꝫ ⁊ dic̄ ꝙ ſic. qꝛ bānitꝰ ē hoſtis ciuitatꝭ ⁊ hoſtē ciuitatꝭ etiā patrē poſſet occidere īpune. l. mīme. ff. de reli. ⁊ ſūp. fu. ⁊ ibi bar. ēt pereūdē ī. l. amiſſiōe. ff. de capi. di. In gl. ſi. ī fi. noͣgl. ex qua hēs caſuꝫ ī qͦ ceſſat ratihabitio ⁊ idētenuit Io. ī. c. is ꝗ viuēte. xxxi. q. i. ⁊ idē Uin.⁊ Hoſti. h̓ ⁊ tn̄ poſtea Hoſti. diſtīguit vtꝝ noīeml̓ieris fuerit maritꝰ int̓fectꝰ vl̓ ne. vt pͥº. cāu ſufficiat ratihītio. 2º. nō. ar. ī. c. cuꝫ ꝗs. de ſen. ex. li.vi. Io. an. dicit hāc diſtīctōeꝫ nō ꝓcede̓ cuꝫ hicreꝗͥrat̉ machinatio ⁊ nihil aliud dicit. vult dice̓ꝙ vbi ī actu reꝗͥrit̉ machinatio ſciēter nō ſufficit ratihītio cū n̄ poſſit machīatio īteruēire pꝰſc̄ꝫ. ſꝫ dic clariꝰ ponēdo verā rōeꝫ deciſionis gl.ratihabitō r̄trotͣhit̉ ex fictōe iuris ſꝫ ad hͦ vt fictio ꝓcedat r̄ꝗrit̉ ꝙ duo extrema ſit hilia ad illū actū ꝑpetrādū .ſ. tp̄s ī qͦ actꝰ fuit geſtꝰ ⁊ tp̄ſ ratihītōis. ſi .n. alteꝝ iſtoꝝ deficit n̄ ꝓcedit ratihītio. qꝛ fictio n̄ cāt̉ ſuꝑ īpoſſibili. de qͦ pl̓e ꝑ bar.ī. l. ſi iſꝗ ꝓ ēptore. ff. d̓ vſuca. exēplū ꝗdā īt̓fecitnoīe īfātꝭ hoīeꝫ d̓mū īfās maior ſc̄s hꝫ ratū certe hͨ ratihītō n̄ t̓hit̉ r̄tro qꝛ īpoſſibl̓e erat illū ī fātē tc̄ tꝑis mādare delictū n̄ gͦ pōt trahi r̄tro cuꝫn̄i dēat plꝰ poſſe fictio qͣꝫ veritas. ⁊ iſtud appellat̉ extremuꝫ ad qd̓ pone exēplum in extremo