credēs ad te ꝑtine̓ ꝯſenſi vt tu ptāteꝫ explicāesactꝰ ſic explicitꝰ n̄ tꝫ. nō rōe tui. qꝛ n̄ hēbas ptātēnec rōe mei. qꝛ n̄ ītēdebā. nā capitulū nō erat h̓ pͥuatū ptāte īſtituēdi canōicos ⁊ affectauit ſeu cōſenſit īſtōni facte ꝑ archiep̄m. nec tn̄ ex hͦ fuit̉ acꝗſitū ius illis īſtitutis. ſꝫ oportuit ꝙ papa face̓teis gr̄aꝫ. ⁊ bn̄ fac̄ in ar. l. ſi is ad quē. ff. de acꝗrēhere. ¶ In gl. ij. ibi ſupplet h̓ de fcō. dic ꝙ īmode iure. nā ſi iudex ꝑpēdit ꝙ cā ē decidibilis certo iure. lꝫ illd̓ nō alleget̉ ꝑ ꝑtē. nihilominꝰ pōt iudex illd̓ allegare ⁊ ſnīaꝫ ferre. qꝛ boni iudicis eſtdiminue̓ litē ⁊ eā face̓ breuiorē qͣꝫtū pōt. vt in. c.finē de do. ⁊ ꝯtuma. ⁊ ī. c. cū dilectꝰ. de ꝯſue. ⁊ ī. c.cū int̓ vos. e. ti. ⁊ in hͦ noͣ iſtū tex. nā ābe ꝑtes credebāt p̄bēdā h̓ vacare. ſꝫ qꝛ pape ꝯſtitit ꝙ nūerꝰnō erat ibi det̓minatꝰ ꝓnūciauit vacatōi locū nōeē ⁊ facit. l. i. ⁊ qd̓ ibi noͣ. C. vt q̄ deſūt ad. iu. ſuꝑ.¶ In gl. iij. ibi nō dēnt facere portiones noͣ bn̄gio. ꝓ opi. Inno. in. c. dilectꝰ. el. i. sͣ. de p̄bē. vbi dicit ꝙ in eccl̓iis regulariū nō debēt ex redditibꝰfieri certe portiōes. ſꝫ conͣriū det̓mīat Io. an. inr̄gl̓a nō ē obligatoriū de re. iur. li. vi ī mercu. vbiformat qōnē noͣ. nūꝗd valeat ſtatutū abbatꝭ velcapituli vt ꝗlibet mōachoꝝ hēat. x. ꝓ veſtimētis⁊ alijs ſibi neceſſariis. vide etꝭ Inn. ī. c. īſinuāte.jͣ. ꝗ cle. vl̓ vo. Et noͣ ex rōe hꝰ gl. ꝙ ī eccl̓iis r̄gl̓arium nō ē dare vacatiōeꝫ qd̓ ē v̓iſſimū vbi nūerꝰ n̄ē ſtatutꝰ al̓s ſecꝰ ¶ In gl. in. v̓. toᵐ capitulū. in fi.dicit hoſti. ꝙ gl. iſta nō ꝓcedit qͦ ad iſtū tex. qꝛ qͦad ꝑtes papa pͦ det̓minauit negociū. ſꝫ ex officōſuo poſtmodū fec̄ gr̄aꝫ iſtis īſtitutꝭ. motꝰ maxīe.qꝛ capitulū acceptauerat pͥus illoꝝ receptōeꝫ dictn̄ qḋ dcm̄ gl. ē veꝝ ⁊ ꝓbat̉ ex ſuꝑiori ꝑte. c. ī v̓. tādē. vt dixi. sͣ. ī gl. ij. ¶ In gl. in v̓. ſuꝑpetūt ī fi. vr̄hͨ gl. velle ī fi. ſui ꝙ archiep̄o ſeu ep̄o ad quē deuoluit̉ ptās ex negligētia currat tp̄s īmediate atꝑe deuolutiōis. qd̓ tn̄ n̄ ē veꝝ. qꝛ quēadmodū pͦcollatori n̄ currit ſemeſtre niſi a tꝑe noticie vacatiōis. vt ī. c. qꝛ diuerſitatē. sͣ. e. ī fi. ita nec ſcd̓o velvlteriori collatori ad quē ē deuoluta ptāſ vt dixiī. d. c. qꝛ diuerſitatē. ſꝫ forte gl. h̓ ſenſit ꝙ dꝫ p̄ſūinoticia vacatiōis. Sꝫ doc. h̓ īſtāt diſputādo vtꝝarchiep̄s p̄ſumat̉ ſcire vacatōeꝫ bn̄ficii ī dio. ſuiſuffraganei. ⁊ tādē ꝯcludūt attēdēdā eē locoꝝ diſtātiā famā loci qͣlitatē bn̄ficioꝝ ⁊ modū vacatōnis qd̓ noͣ. ⁊ hͦ declara vt dixi. ī. d. c. qꝛ diuerſitatē⁊ ex hͦ īferūt doc. ꝙ ꝯͣ īpetrātē a papa ꝓpt̓ deuolutiōeꝫ aucͣte ꝯcilij lateranen̄. pōt archiep̄s ſe oppone̓ ⁊ allegare ignorātiā. qͦ caſu ptāſ n̄ ē deuoluta ad papā. ⁊ iō ſume bonā cautelā vt adiiciat̉ īgr̄a pape illa clauſula ꝯſueta ſeu qͦcūqꝫ mō vacetvl̓ ꝑ alteriꝰ cuiuſcūqꝫ ꝑſōe. ⁊ ē vtile ſꝑ hāc regl̓aꝫpbone̓ vt euitet̉ diſpō. c. ſuſceptū de r̄ſcrip. li. vi.¶ In gl. fi. ibi ẜᵐ ꝯſuetudinē eccl̓ie noͣgl. ꝙ īpetrans gr̄aꝫ a papa nihilominꝰ tenet̉ ẜuare ꝯſuetudineꝫ eccleſie exquo inferunt doc. ꝙ ſi conſuetudo eſt vt quilibet canonicus iuret ſuare ſtatut aeccl̓e tenet̉ tal̓ īpetrās ſic iurare. ⁊ ꝓ qͦ vide botex. ī. c. fi. de ꝯſue. li. vi. vbi papa vult ẜuare ꝯſuetudinē eccleſie ꝯͣ īpetrātes a papa. ad idē. c. i. de
ꝯſti. e. li. ¶ In ea. glo. ibi ⁊ ita lꝫ. noͣ hāc ꝑticulāvſqꝫ ad fi. Sꝫ q̄ro ꝓ declaratiōe gl. ⁊ tex. ſi certꝰnūerꝰ n̄ ē ī eccleſia ⁊ canōici ſūt negligētes ī īſtituēdo canōicos ẜᵐ facultates ⁊ ꝯſuetudines eccleſie qͣlit̓ ꝓuidebit̉ eccleſie. exqͦ ibi nō fit deuolutō ptātis ad ſuꝑiorē. So. dicūt h̓ cōit̓ doc̄. ꝙ ſuperior īmediatꝰ ſtatuet t̓minū ei ad quē ſpectatinſtō. vt. jͣ. illū ꝓuideat eccleſie ẜm ꝯſuetudinē. ꝗſi nō fecerit ip̄e ſuꝑior ex officio ꝓuidebit. ꝓ hͦc. ſi. caº. ī fi. e. ti. li. vi. facit. c. irrefragabili. §. oēs. deoffi. or. ⁊. c. ceteꝝ. de iudi. qd̓ ſꝑ noͣ. nā ꝑ hūc mod̓poſſet ep̄s ſupple̓ neglīaꝫ abbatꝭ ſi nō īſtituit monachos ī mōaſterio ẜᵐ facultates ⁊ ātiqͣꝫ ꝯſuetudinē. iſte .n. t̓minꝰ hoīs ſuccedet loco t̓mini iurꝭ.iuxͣ noͣ. ꝑ Inn. in. c. ex rōe. de app. ¶ Sꝫ aduerte ꝙ iſtd̓ dcm̄ doc. veꝝ ē vbi recepto ſeu inſtō ꝑtinet ad īferiorē ep̄o. ſꝫ dubiū ē ꝗd ſi inſtō ꝑtinetad ep̄m. nūꝗd archiep̄s poſſit eodē mō ſuppler̄neglīaꝫ ep̄i. hͨ qō ē magis difficilis qͣꝫ qō doc̄. iōqꝛ archiep̄s regularit̓ nō hꝫ iuriſdic. ī dioce. ſuiſuffraganei niſi in caſibꝰ a iure exp̄ſſis. vt ī. c. paſtoralis. de offi. or. ſꝫ iſte caꝰ n̄ ē exp̄ſſus ī iure. vn̄fatēdū eēt ꝙ archiep̄s poſſet ꝯpelle̓ ep̄ꝫ negligētē vt īſtituat. ar. c. nullꝰ. de iurepa. Sꝫ dubiū eſtnūꝗd illo volēte ip̄e ſuccedat. ⁊ ſi tenemꝰ opi. ꝙarchiep̄s ſuppleat neglīaꝫ ep̄i iſte caꝰ ē clarꝰ. ſꝫ tenēdo ꝯͣriā opi. quā plene exaīaui ī. d. c. paſtoral̓.⁊ ī repetitōe. c. ſ. ꝗs ꝯͣ clericū. de fo. ꝯpe. ē magnadubitatō. ſꝫ nihilominꝰ teneo ꝙ archiep̄s pōt qꝛt̓minꝰ hoīs ſuccedit loco t̓mini iurꝭ. vt p̄dixi. ſꝫ ſieēt t̓minꝰ iuriſ hͨ deuolutō fie̓t ad archiep̄ꝫ c. ij. sͣ.e. gͦ ī caſu iſto cū t̓miꝰ fuit p̄fixꝰ ep̄o ab archiep̄o⁊ hͦ noͣ. Sꝫ ē qō noͣ. vtꝝ ī iſta eccleſia nō nūeratapoſſit ꝓuideri īpetrāti vt ꝓuideat̉ ſibi de vacātevel pͦ de vacaturo maxīe ſi adiicit̉ clauſula n̄ ob.nūero. de hac qōe vide plene ꝑ gl. noͣ. ī. c. fi. jͣ. eoti. li. vi. q̄ ꝯcludit ꝙ ſic. qꝛ illa v̓ba de vacāte ⁊cͣ. fucrūt appoſita fauore īpetrātꝭ. Sꝫ ꝯͣhͦ ⁊ ꝯͣ tex. op.nā exqͦ ep̄s poterat ꝓuide̓ mō p̄dcō debuit tene̓inſtō ſua. qꝛ ſi nō valet qd̓ ago ⁊cͣ. in. c. i. de deſpōipu. li. vi. Ao. hoſti. ⁊ cōit̓ doct. vidēt̉ velle ꝙ vbiꝗs certo iure pōt actū explicare ſi mouet̉ alio iure qͦ n̄ pōt actꝰ corruit. ⁊ ex hͦ colligūt h̓ doc. cōit̓ar. ꝙ ſi iudex fert ſnīaꝫ expͥmēdo cām n̄ ꝯcludētē illa ſnīa ē nulla. lꝫ ex cā nō exp̄ſſa poſſit iuſtificari. ꝓ hͦ vide Bar. in. l. ſi is ad quē. ff. de acꝗ. he.⁊ bn̄ facit ibi tex. in ar. ⁊ ꝑ eūdē in ſimili in. l. ij. ff.de iudi. ⁊ iō cautū ē nō expͥme̓ cāꝫ in ſnīa. ⁊ ſi visexpͥme̓ ad decorē tuū ꝯẜuādū ſaltiꝫ adiicias dictionē maxīe vt ex pluribꝰ cāis ⁊cͣ. nā tūc videris motꝰ nō ſolū ex cāis exp̄ſſis. ſꝫ ex alijs tacitꝭ.nā cū ꝗs expͥmit plures cās in ſnīa qͣrū vna facitalia n̄ ſnīa ſuſtinet̉ ꝓpt̓ cām vrgētē exp̄ſſā. vt eſttex. no. in. c. ꝑ tuas. jͣ. ꝗ fi. ſint le. ⁊ vide ſing. dcm̄Inn. ī. c. ī pn̄tia. de renū. vbi dicit ꝙ li iudox exp̄ſſit duas cās vnā ꝯͣ ius cōe aliā ꝯͣ ius litigatoris tꝫ ſnīa rōe iſtiꝰ vltīe cāe. qd̓ ſꝑ noͣbis. fortiusergo ſuſtinenda eſt ſnīa. ſi alia cauſa eſt iuſta. ⁊licet dictum Hoſtiē. ⁊ doc. ſit verum in ſe. tn̄ nōꝓbatur ꝑ iſtū tex. etiam per viaꝫ ar. iudicō meoqꝛ ep̄us non habebat hic tꝑe inſtitutionis aliꝗd