De arbitris. 20 6
pell̓ que dicebātur exempte. So. pōt dici ꝙ iſte tex. ꝓcedit qn̄ capelle erāt exēpte ⁊ īmediate pape ſb̓iecte ſic̄ipſuꝫ monaſterū. iō nō valuit laudū ꝯͣ exēptiōeꝫ monal capellaꝝ. ſꝫ in. c. cū olim. capelle erant exēiōe ep̄i ſꝫ ſb̓iecte abbati. vn̄ abbas potuitn̄ agebat̉ ibi d̓ iure rōani pōtificꝭ. ⁊ hͨ ſol̓o fuitdoc. h̓ lꝫ clare n̄ exprimāt. dicūt etiā doc. ꝙ ſupēdētibꝰ a libertate pōt ꝯpromitti. puta ſi ade electōe cuiꝰ validitas depedet a priuilegio liberatis. exēplū in. c. ij. de in inte. reſti. nam ſuꝑ electōe poromitti. qꝛ ꝑ hͦ nō p̄iudicat̉ exēptioni. Ideꝫ dit̓ duas eccl̓ias ē ꝯtētio ſuꝑ alia eccl̓ia cui ipſaꝝcta. nā tūc pōt fieri ꝯpromiſſuꝫ vt ī. d. c. cū olim.imo pōdera glo. iſtā in fi. in eo ꝙ dic̄ ꝙ priuilelibertatꝭ pōt exeptꝰ renūciare qͣntū ad ſe ſꝫ nō qͣntūiorē. ſꝫ ego nō video aliquē effectū huiꝰ renuciationis qͣntū ad ſe. qꝛ ius libertatꝭ eſt ita ꝯiūctū int̓ eū etſuꝑiore vt cōmode ſeꝑatio fieri nō poſſit. ⁊ facit qd̓. sͣ.dixi de exēpto volēte litigare corā ordinario loci. ⁊ qͣtenꝰ glo. dic̄ ꝙ alijs priuilegijs pōt qͥs renūciare nō intelligas hͦ indiſtīcte in eccl̓ia ſꝫ reſtringe ẜm no. ꝑ Inn.in. c. accedētibꝰ. de priuil̓. ⁊ vide qd̓ dixi in. c. venies. dep̄ſcrip. vbi aliquid per eundem Inno. ¶ Abbas.Coram arbitro nonOm dile Et hꝫ locū reconuentiobel alio mō ⁊ ſic. Arbit̓ nō hꝫ ptātem iudicādivltra ꝯp̄henſa in ꝯpromiſſo ideo corā eo nō fit reconuētio cois diuiſio. ſcd̓a ibi nos igit̉. ¶ Noͣ pͦ vnū caſumin qͦ iudicia ⁊ arbitria differ̄t. nā corā eodē iudice hꝫ locū recōuētio ſiue ſit ordinariꝰ ſiue delegatꝰ. vt in. c. j. etij. jͣ. de mu. pe. ⁊. iij. q. viij. cuiꝰ in agēdo. ⁊ in. l. papinianus. cū aucͣ. ⁊ ꝯſeq̄nter. C. de ſen. ⁊ in. c. diſpēdia. §. reꝰqͦꝫ. de reſcrip. li. vj. ſꝫ corā arbitro recōuētio ceſſat. vt h̓ꝙ gͦ dr̄ ꝙ arbitria ſūt redacta ad inſtar iudicioꝝ. vt inl. j. ff. d̓ arbi. nō ꝓcedit qͦ ad oīa. ſꝫ in prīcipio medio ⁊ fine cāe in ml̓tꝭ differ̄t ⁊ in ml̓tꝭ ꝯueniūt q̄ pn̄t bn̄ ꝑſcrutari ex noͣ. h̓ in glo. ⁊ ſuꝑ ea. ⁊ plene ꝑ ſpe. e. ti. in. §. differt ꝑ totū. aliqͥd ꝑ bal. l. j. in fi. C. e. ¶ Nō ſcd̓o ibi cūarbit̓ iudicare. ꝙ arbit̓ dr̄ iudicare ⁊ ꝑ ꝯn̄s ſnīaꝫ ferre.vt in. c. dilectꝰ .s. e. dic tn̄ ꝙ corā arbitro nō ē ꝓprie iudiciū. qꝛ iudiciū dr̄ qͣſi iuriſditio .i. ditio iurꝭ. ſꝫ arbit̓ n̄hꝫ iuriſditōeꝫ ſꝫ qͣndā notionē. vt in. l. p̄tor. ff. de re iudi. nec ꝓprie fert ſnīaꝫ. vt in. l. qͥd gͦ. §. ex cōpromiſſo. ff.de his q̄ no. infa. dixi ī. c. j. sͣ. e. ſꝫ īpropͥe. vn̄ ꝓprie dr̄ iudex ferre ſnīaꝫ. arbit̓ āt dr̄ ferre arbitriū ſiue laudū. adhͦ. s. c. ꝓx. ⁊ ī. c. ij. sͣ. e. cū ſi. tria .n. reqͥrūt̉ ad hͦ vt ꝓpͥe dicat̉ ſnīa vt ſētit h̓ hoſti. pͦ ꝙ infamet ſi cā talis eſt. ſcd̓oꝙ ex ea det̓ actio. t̓cio ꝙ poſſit age̓ de euictiōe is qͥ ſuccubuit ꝑ ſnīaꝫ q̄ oīa ceſſāt in ſnīa arbitri. Prīo iſta nōinfamat. vt in. d. §. ex ꝯpromiſſo. Itē nō ꝯpetit regreſſus de euictōe. vt i. l. ſi dcm̄. §. ſi ꝯpromiſero. ff. de euic.⁊ no. in. c. fi. de emp. ⁊ vē. nec ex ſnīa ſua dat̉ actio. vt inl. j. C. e. merito ꝯcludit̉ ꝙ arbit̓ nō fert ꝓprie ſnīaꝫ neccorā eo ē verū iudiciū ſꝫ qͣſi. Ex p̄dictꝭ tn̄ ⁊ ex tex. duꝫdicit iudicare ⁊cͣ. collige ꝙ arbit̓ dꝫ ꝓcede̓ in forma iudicij ſic̄ iudex. vn̄ corā eo dꝫ dari libellꝰ. vt no. h̓ doc. ⁊ſpe. e. ti. in. §. reſtat. fac̄. l. pe. C. e. Itē corā eo fit litꝭ ꝯtꝭ.vt in. d. l. pe. ⁊ ꝑ iſtā ꝯteſtatōeꝫ int̓rūpit̉ p̄ſcriptio ac ſifuiſſꝫ fcā corā iudice. vt in. d. l. pe. iurat̉ de calu. vt no.glo. h̓ in fi. Itē dꝫ ferre ſnīaꝫ in ſcriptis. ad hͦ. l. j. ⁊ qd̓ibi no. C. de ſen. ex ꝑi. reci. ⁊ tenēt etiā hͦ doc. Itē n̄ pōtꝓcede̓ diebꝰ feriatꝭ in honorē dei ⁊ ſi ꝓcederet nō valeret ꝓceſſus. vt in. l. oēs. C. de fer̄. qꝛ lꝫ corā arbitro nōſit verū iudiciū eſt tn̄ qͣſi iudiciū vt p̄dixi ⁊ iudicial̓ ſtrez ꝯqͥeſce̓ diebꝰ feriatꝭ. vt in. c. fi. de fer̄. vn̄ cū illetex. emanauerit in honorē dei dꝫ late intelligi vt extendat̉ ad qͣſi iudiciū maxīe qꝛ lex ciuil̓ exp̄ſſe ꝓhibet arbitroꝝ ꝓceſſuꝫ his diebꝰ feriatꝭ. vt in. d. l. oēs. ⁊ hͦ intellige in ferijs introductꝭ ad honorē dei. vt dixi. naꝫ in ferijs introductꝭ ꝯtēplatōe hoīm lꝫ regularit̓ nō dēat ꝓ
cedere nec debeat cogi ad ꝓcedenduꝫ tn̄ ex cauſa putaqꝛ finit̉ ꝯpromiſſuꝫ pōt iudex eū ꝯpelle̓ ad ꝓnūciāduꝫin iſtis ferijs. vt in. l. ſi feriatꝭ. ⁊ in. l. ſi de meis. §. fi. ff. e. ⁊ſic limita dcā doc. h̓. Arbitrator aūt pōt ꝓcede̓ in oībꝰferijs ēt introductꝭ in honorē dei. qꝛ corā eo nō eſt iudiciū nec qͥcꝙͣ ſꝫ potius eſt q̄dā trāſactio ſeu ꝯpoſitio. vtaucͣ. ſi ꝟo. C. de iudi. no. Inn. in. c. qͥntauall̓. de iureiur̄.vn̄ dixit har. in. d. §. fi. ꝙ etiā die dn̄ico pōt arbitratorferre arbitramētū ſuū. Et idē ſpe. e. ti. §. fi. ꝟ. ſꝫ nunqͥdꝯpoſitor. fac̄ glo. noͣ. in cle. vnica. de of. dele. ⁊. c. j. de ferijs. vbi dr̄ ꝙ pax pōt fieri die feriata. ⁊ ſic licite hoīeintēdūt his diebꝰ ad ꝓceſſuꝫ pacꝭ. Sꝫ arbitrator ꝓcedit ad pacē ponēdaꝫ int̓ ꝑtes q̄ eſt q̄dā cōpoſitio. vt. sͣdixi. Itē dcā teſtiū recepta ꝑ arbitrū faciūt fidē coraꝫiudice ſic̄ ſi eſſent recepta ab alio iudice. qd̓ tn̄ intelligvt le. ⁊ noͣ. in. c. pn̄tata. de teſti. In his gͦ ꝯueniunt arbtria ⁊ iudicia. ⁊ in multꝭ vt dixi differt qͥ longū eſſet ꝑſingula enarrare. ſꝫ ex varijs iurꝭ ꝑtibꝰ p̄n̄t ꝯueniētie ⁊dr̄ie colligi. ¶ Opp. ꝯͣ tex. nam vr̄ ꝙ rō lr̄e nccͣrio nō cōcludat. naꝫ delegatꝰ nō pōt ꝯgͦſcere niſi de rebꝰ exp̄ſſisin reſcripto. vt in. c. cū olim. ⁊ in. c. p. ⁊. g. ⁊ in. c. de cauẜde of. dele. ⁊ nihilominꝰ corā eo hꝫ locū recōuētdixi. gͦ idē eſſꝫ dicēdū in arbitro ꝙ lꝫ nō poſſitſeu iudicare niſi de exp̄ſſis in ꝯpromiſſo tn̄ recordꝫ hr̄e locū. qꝛ recōuētio ꝓcedit ex iuris diſpoſitōe. vn̄ampliat̉ ⁊ extēdit̉ ptās in actu recōuentōis nō ex fcō ꝑtiuꝫ ſꝫ ex diſne iuris fundati ſuꝑ rōne naͣli. qꝛ exoin cā ſua ⁊ dic̄ illū idoneū: nō dꝫ ⁊iri hr̄e eū ꝯͣ ſe in cā aduerſarij. vt ī. d. l. papinianin. d. c. cuiꝰ in agēdo. al̓s eſt. §. Solū. ꝯͣriū eſt difficile ⁊nō tactū h̓ ꝑ doc. ſꝫ pōt rn̄deri ſaluādo pͦ iſtam lr̄am ꝙrō finalis qͣre nō hꝫ locū recōuētio corā arbitro eſt iſtaq̄ exprimit̉ in tex .ſ. ꝙ nō hꝫ locū reconuētio corā arbitro ſic̄ ingato. qꝛ iuriſditio delegata ē de iure merito ſuccedit iurꝭ diſpoſitio edita in maͣ recōuentōis. vn̄dat̉ ibi ptās in cā recōuētiōis bn̄ficio iurꝭ. ſꝫ arbitriūcedit ex mero fcō ⁊ ſola volūtate ꝯpromittētiū id̓oibi nō ſupplenec āpliat ptāteꝫ arbitroꝝ qꝛ cū ꝓcedāttiū ideo nō dꝫ extēdi vlt ea q̄ ꝑtes exp̄ſſe voluer̄t. Exqͦ .n. ꝑtes receſſerūt a direlinq̄ndo iudicē adeūdo arbitrū receſſea iuris diſpōne ideo ius in ꝯpromiſſū nō ſupi. l. fi. C. de pac. ꝯuē. tam ſuꝑ dote. ¶ Itē pōtioͣbilior ⁊ magis ꝯcludēs qͣꝫ rō lr̄e. iudexī actor eligit iudicē ordinariuꝫſūt neceſſitat̉ ad ꝯparēdū. qꝛ iudicitinuitū. l. int̓ ſtipulantē. §. ſi ſtichū. ff. de ꝟ. ob.vn̄ fuit merito ſb̓ueniēdū ip̄i reo ꝯͣctu inito. vn̄ exqͦ aleo aliqͥd petit̉ audiat̉ volēs pete̓ ab ip̄o actore. Hincdixit noͣbil̓r bar. in aucͣ. ⁊ ꝯſeq̄nt̓. C. de ſen. ꝙ corā delegato impetͣto cōi ꝯſenſu ꝑtiū n̄ hꝫ locū recōuētio. qꝛꝗd īputet̉ reo qͣre cāꝫ recōuentōis n̄ fec̄ expͥmi in r̄ptoꝯpromiſſuꝫ aūt fit cōi ꝯſenſu ꝑtiū. iō nō dꝫ hr̄e locū recōuētio. qꝛ ē qͥd īputet̉ reo qͣre cāꝫ ſuā nō fec̄ expͥmi inꝯpromiſſo. nā hͦ caſu ceſſat rō ſuꝑ qͣ fundat̉ recōuētionō .n. h̓ actor eligit iudicē ſeu arbitrū ſꝫ actor ⁊ reus ſil̓.⁊ noͣ bn̄ has rōnes. Sꝫ q̄ro nunqͥd iſte tex. hēat locū inoībꝰ arbitrꝭ. So. aut ſunt arbitri iurꝭ aut arbitri volūtarij. in volūtarijs hꝫ locū iſte tex. ꝑ rōnes p̄all̓. in arbitris ꝟo iurꝭ dic̄ ſpe. in ti. de recuſa. i. §. fi. ꝟ. ſꝫ nūqͥd eoꝝarbitrio. ꝙ etiā nō ꝓcedit recōuētio ⁊ ſequūt̉ doc. h̓. rōeſt qꝛ iſti arbitri iurꝭ aſſumūt̉ ſuꝑ certo articl̓o .ſ. an iudex ſit ſuſpectꝰ iō eiꝰ iuriſditio n̄ dꝫ extēdi. Itē qꝛ iuravolūt vt celerit̓ iſte articulꝰ recuſatōis expediat̉. vt inc. ltīma. de ap. li. vj. ſi aūt admitteret̉ recōuētio iſte articulꝰ plus debito ꝓrogaret̉. Adu̓te hͦ dictū ſpe. intelligo in termīs ſuis .ſ. in arbitro iurꝭ electo ſuꝑ certo artiulo. ſecꝰ in artibitrꝭ iuris electis ſuꝑ certo caſu. qꝛ iſtehn̄s iuriſditōeꝫ n̄ eſt deputatꝰ ſuꝑ articl̓o cāe ſꝫ ſuꝑ tota cā ſic̄ delegatꝰ. Itē neceſſitat̉ reꝰ ad ꝯpromittēdū ex