De arbitris.
iſtū tex. ⁊ illū ¶ No. ibi extra ꝓuinciā exulās. argumentum optimū ꝙ exulās extra locū bn̄ficij: ⁊ ſic nfacere in bn̄ficio reſidentiā nō dꝫ pͥuari bn̄fioditibꝰ ip̄ius bn̄ficij. ⁊ hoc ſatis ſentit Inno. hic. ⁊ ītelligo qn̄ ſine culpa ſua exulat. ad qd̓ vide bo. tex. in. c. qͣnto. lxiij. di. ⁊ qd̓ le. ⁊ no. in. c. bone. el. ij. de poſtu. p̄lat̓.Inno. in. c. ij. de no. ope. nūci. facit. c. vnicū. de cle. nō ī̄ſi. li. vj. ꝓpe finē. Ad idē qḋ no. bar. d̓ ciuibꝰ exulātibusromittenin. l. oēs ppl̓i. ff. de iuſti. ⁊ iur̄ ¶ No. qͣrtꝭtes pn̄t ſe iuramēto aſtringere ad obſeruantiaꝫ arbitrijcōcor. in. c. cū tꝑe. jͣ. e. an hoc ꝓcedat indiſtincte p̄ſertimde iure ciuili: dicā. jͣ. cū glo ¶ Quinto nota ⁊ tene menti ꝙ ꝯpromiſſuꝫ factū ab exulāte ⁊ inopiā ſuā ſuſtinerenō tenet valēte mero iure dūmō arbitriū nō poſſit notari aliqͣ extrinſeca iniqͥtate. ⁊ plus videt̉ ꝓbiā valeat ꝯpromiſſuꝫ de rebꝰ q̄ ſunt in loco vbi tuorari nō pōt ¶ Sexto no. ẜm vnū intellectū ꝙ clericus bn̄ficio ſpoliatꝰ pōt ſuꝑ illo bn̄ficio cōpromittere.Hoſti. tn̄ hic videt̉ velle ꝙ d̓ rigore iuris tale ꝯpromiſ.ſpo. ſꝫ de eqͥtate taſum nō valet. ar. in. c. ſollile arbitriū ſuſtinet̉ vt hichi dictū ſuū nō placꝫ. vn̄tracta pōt fieri cōproindiſtincte tenerē ꝙ de talmiſſuꝫ tam ī arbitros qͣꝫ in ares. et reſpectu arbitroꝝ ꝓbo hac rōne quēuꝫ de re ſubtracta pōtſpoliatꝰ in iudicio litigare. vt in. c. ſuꝑ hoc. de renūci. cūſi. ita ⁊ in arbitros ꝯpromittere cū arbitria ſint redactaadinſtar iudicioꝝ. vt in. l. j. ff. de arbi. reſpectu ꝟo arbiſic: ſuꝑhibet̉ qͥs ꝯpoſitiop̄all̓. ergo pōt cōem̄ facereixta no. ꝑ Irpromittere in aliqͦs tanqͣꝫ in arbitras: cū arbitramētum ſit q̄dā ꝯpoſitio. vt in aut̓. ſi ꝟo. C. de iudi. ⁊ ī corpore vn̄ ſumit̉ .ſ. in aut̓. vt diffe. iudi. no. Inn. in. c. qͥntauallis. de iureiur̄. n̄ ob. c. ſollicite. qꝛ loquit̉ ī ſpoliatorenūciante. ⁊ dic vt ibi ¶ Septimo no. ex hoc ⁊ ex tex.ꝙ ſuꝑ bn̄ficio ſpūali pōt fieri ꝯpromiſſum. concor. c. exte. jͣ. e. ⁊. c. niſi. de p̄ben. debꝫ tn̄ fieri ꝯpromiſſuꝫ in cleris ⁊ nō in laicos. vt in. c. ꝯtingit. jͣ. eo. ¶ Io. gl. j.neliꝰ diceret ẜm doc. approbauit. ⁊ forte hoc diī̄firmat dꝫ eſſe ſuꝑior. ⁊ poſſꝫ inint̓ ex eo. qꝛ ille quizi iſte tex. ꝓprie vt loquat̉ ꝙ iſte ſucceſſor orꝝ illū .i. de nouo ad cautelā inſtituit eū in capellaum. ⁊ intellige ꝙ iſte rectorebat ad hoc pi. de quo tn̄ vide qd̓ general̓r dicā in. c.vulterana. de elec. vbi tractabo ad quē ſpecteliter bn̄ficioꝝ collatio. ¶ In gl. ij. ibi nō tenuidixerūt quidā ꝙ dolus fuit hic cā infringēdiſed lꝫ hoc dictū ſit veꝝ in ſe. qꝛ ꝓbato ꝙ dolus dedit cāꝫꝯpromiſſo dꝫ cōpromiſſuꝫ ⁊ qͥcqͥd ex eo ſecutīgi tn̄ nō ꝓbat̉ hīc. nec iſte dolꝰ fuit hic cā infringendi arbitriū. nā papa in deoiōe cāe nō fundat ſe ſuꝑ illo doloſꝫ ſolū ſuꝑ neqͥcia aroꝝ in ꝓnūciādo. Aduerte tn̄ ꝙlꝫ dolꝰ det cāmpromiſſo: nō tn̄ ꝑ hoc ꝯpromiſſuꝫ eſtnullū ip̄o iure. qꝛ ẜm oēs dolus dans cāꝫ ꝯͣctui ſtricti iuris nō inducit nullitatē ipſo iure: ſꝫ ꝯpetit exceptio dolivt in. l. dolo. C. de inuti. ſtipu. ⁊ no. glo. in. in. c. cum dilecti. de emp. ⁊ ven. ſꝫ ꝯpromiſſuꝫ eſt ꝯͣctꝰ ſtricti iurꝭ. vt inſti. de acti. §. actionū. ⁊ colligit̉ ex no. in. c. cū venerabilisde excep. vbi enumerat̉ ꝑ gl. q̄ ſunt actiōes bone fidei etq̄ ſunt ſtricti iuris. ¶ In glo. in ꝟbo ſacrebitrio ꝓhibet̉. no. glo. ꝓ ītellectu aut̓. decernimꝰ: h̓ all̓.vult em̄ ꝙ illa aut̓. debeat intelligi etiā in iurarum. ⁊ ob hoc dixerūt qͥdā ꝙ iſtud ꝯpromiſſuꝫ hic nontenuit. qꝛ interuenit iuramētū ꝯͣ legis ꝓhibitiōem. Aliintelligūt illā aut̓. de iuramēto arbitroꝝ ⁊ nōtiuꝫ. ⁊ hͦſentit Inno. hic. ſꝫ cōiter glo. ⁊ doc. iuris ciuilis ītelligūtillā aut̓. general̓r tam in iuramēto arbitrorū qͣꝫ ꝑtiū: vtneqꝫ arbitri neqꝫ ꝑtes debeāt iurare ſuꝑ ꝯpromiſſo. dicit tn̄ iſta glo. ꝙ ſi fuit iuratū: nihilominꝰ ſeruandū ē iuramentū dūmodo arbitriū ſit licitū. ⁊ no. bn̄ hoc dictūꝓ limitatōe illiꝰ ant̓. Sꝫ bar. ibi dicit ꝙ etiaꝫ de iure ca-
nonico niſi aliud foret expreſſuꝫ tale iuramētū nō ligatqꝛ cū lex inhibeat iuramētū in ꝯpromiſſo iurās in ꝯͣriuꝫpeccat mortal̓r. qꝛ venit ꝯͣ p̄ceptū legis. vt in. c. ij. d̓ ma.⁊ obe. gͦ iuramentū nō eſt obẜuandū. qꝛ nō ligat ad peccatū. vt in. c. qͣnto. de iureiur̄. Sꝫ ꝓfecto bar. dixit ꝯtraiſtū tex. ⁊ ꝯͣ. c. cū tꝑe. jͣ. e. vbi papa mādat ꝑtes cōpelli adobſeruantiā huiꝰ iuramēti ſi arbitriū ſuū al̓s eſt licituꝫ.nec argumētū ſuū militat. Primo qꝛ lex ciuilis nō pōtimpedire obligatōem iuramēti cū iuramentū dirigat̉ īdeū. vt in. c. debitores. de iureiurā. Secūdo ⁊ fortiꝰ firmo tibi iſtā regulā ꝓ veriſſima qͣntūcūqꝫ iuramentū ꝓhibeat̉ a qͣcūqꝫ lege etiā canōica vel diuīa. tn̄ ſi illd̓ qd̓iurat̉ nō ꝯtinet in ſe peccatū tenet̉ iurās obſeruare iuramentū lꝫ peccauerit in iurando. ⁊ hoc ꝓbo tibi ꝑ tex.aꝑtū. in. c. ⁊ ſi xp̄us. de iureiurā. ⁊ in. c. mouet. xxij.xi plene ī qͣdā diſputatiōe q̄ īcipit ſtāte ſtatuto. vꝙ qͦ ad prirecte fuit locutꝰ in. d. aut̓. decernidū eſt hodie iuuilegiū actōis vt non naſcat̉ acri ciuili. ſꝫ quo ad hoc vt iurās cōpellat̉ ad obſeruantiācenſurā eccl̓iaſticā ſtandū eſt iuri canōico. Rō diuerſitatis ẜm eū eſt. qꝛ cēſura eccl̓iaſtica eſt d̓ iure canōico.ſꝫ actio ꝓducit̉ a iure ciuili. qͣſi velit dice̓ ꝙ cū d̓ iure ciuijctio ex ꝯpromiſſo iurato. vt in. l. ne in artuit idē ius ciuile īpedire natiuitatē actiocut: qd̓ videt̉ feciſſe in aut̓. decerninpedire cenſurā eccl̓iaſticā nec validitatenctu ad ius ciuilemēti. Mihi placet ꝙ habito reſiramēto vallaicat̉ actio ex cōpromiſſicū ⁊ ad dial. ſꝫ hīto reſpectu ad inionicū ⁊ dinū dicerer iuramtit actio. vt in. l. vnica. ff. de ꝯdi.plene dixi in. c. cū veniſſent. de inan ex iuramēto oriat̉ actio. Cōcludeius ciuildum eſt inqͣntū aliquid ꝓducit ſeu aufert ſine p⁊ ſic crederē ꝙ ſiiter inique fuitalitē ſuā exquo interuenit iuramē. aut̓. decernitex. ſinęiudicādo. vtter doc. lꝫ al̓s arar. ī. l. fi. ff. de va. ⁊ extraorl. fi. ff. ſi meſ. fal. jcog. ſed qͣtenꝰ ex nō obſeruātia iuramēti īminet peccadꝫ ꝯpellere ad obſeruātitum ſuccedit ius canonicūc. ⁊ in. c. cū tꝑe. jͣ. e. Item dic ꝙ etiā deam iuramēti: vtiure ciuili cōproaut̓. illa nō infrīſſuꝫ iuratū tenet.actio prius ſic̄ etdiſponit vt nō degit cōpromnde nō poſſumꝰꝙ arbiter non ſiiaceat alicuici capite ꝙ hic arbitriū infringat̉ ꝓdicere ex multipnō cōualidat̉ ſi al̓s eſt equū: vt hic inter iuramentū:entes in fi. nota glo. ꝙ ꝯͣ ſententiāfi ¶ In glo. ingr̄aꝫ ſeu ſordes cōpetit exceptio doarbitri iudicantiū in. l. arbitroꝝ: queli. glo. nō allegatſed tu vide aꝑeſt. l. iij. C. e. Et occurrit notabilis queſtio: nūquid ſufficiat ſolus dolus arbitri: an requirat̉ ꝙ cōcurrat etiamdolus aduerſe ꝑtis. nam videt̉ ꝙ ſolus dolus arbitri nōſufficit vt poſſit excipi de dolo ꝯtra ꝑtem petentē executōem. qꝛ dolus vnius nō debet nocere alteri. facit rezula nemo. de reg. iu. li. vj. ⁊ hāc opi. tenuerūt quidā vtrefert glo. in. d. l. iij. Sed gloſator tenet in contrarium.etendo executōem arbitrij doloſi ſalteꝫ tūclo facit. ideo poteſt excipi cōtra eā. hec opi. mihi platex. iudicio meo apertū in. l. non diſtīguemus. in. §. cum quidam. ff. eo. vbi ex ſolo facto arbitrorum. quia voluerunt iudicare licet fuerint allegati ſuſpecti cōmpetit exceptio doli contra partem petentemexceptōeꝫ talis arbitrij. ⁊ eſt ille tex. ſingularis in alio ꝙſententia lata ab arbitro recuſato tenet: licꝫ cōpetat exceptio doli contra illam. ⁊ hoc ex eo qꝛ agit̉ nō ex ſentētia: ſed ex ſtipulatu. ſecus autem eſt in ſententia iudicisqꝛ exquo eſt legitime recuſatus eſt ſuſpenſa ſua iuriſditio. ideo nō valet qd̓ poſtea facit. naꝫ ibi agit̉ ex ſnīa etnō ex ꝓmiſſiōe. de hͦ vltimo vide qd̓ dixi ī. c. cū ſpāli. de