De offi. ordi.
loquit̉ iſte tex. al̓s aūt dꝫ in pͥncipio abſolui nec al̓s dꝫaudiri. vt.c. ꝑ tuas de ſen. ex. ⁊ī. c. cū ꝯtingat. Ni. ab.Ordinarius ſupplet negligen¶ L O. tiā abbatis nō reuocātis monachū vagabūdū. coīs diuiſio. ſcd̓a ibi mandamus. ¶ Nota pͥmo ꝙ regulares nō debēt diſcurrere ꝑcurias pͥncipū ⁊ hodie accedentes ad curiā pͥncipis ſinelicētia ſuꝑioris ſunt excoīcati. de qͦ dic vt habet ī cle. nein agro. §. qꝛ ꝟo de ſta. regu. Dicit tn̄ Hoſti. ꝙ ꝑ hͦ nōtollit̉ qͥn religioſus de licētia abbatis poſſit deputari obſequio alicuiꝰ pͥncipis vel ep̄i lꝫ de facili ꝓpter ꝑicula q̄inde ſeqͥ pn̄t abbas ꝯſentire nō dꝫ. ⁊ hoc tenēt dex reſcpͥto. jͣ. de iureiu. ¶ Pro hͦ adducō bo. tex. ij. q.cū paſtoriſ. vbi dicit̉ ꝙ religioſi pn̄t eſſe cubicularijeīmo ep̄s ibi inducit vt potiꝰ religioilios habeafacit qd̓ no. Inno. in. c. cū i. ⁊ a. de revbi tenet ꝙamico monaſterij pōt abbas ꝯcede̓ vt monachꝰ ſit illitꝓcurator. ¶ Nota ſcd̓o ꝙ pecunia ꝯgregata ex prioratibꝰ ſeu alijs domibꝰ religioſis nō cedit ip̄is prioribusſeu p̄latis ſed dꝫ ꝯuerti in vtilitatē monaſterij. ⁊ idē dicvndecūqꝫ religioſus pecuniā q̄ſiuerit ſiue ex ſucceſſione cognatoꝝ ſiue alioꝝ. vt in. l. deo nob̓. C. de ep̄i. ⁊ c̄⁊ .xviij. q. j. c. vnico. ſiue ex ꝯtractu. nā ſcias ꝙ licet ſuplex monachꝰ nō poſſit ꝯtrahe̓ ad vtilitatē ſuā tamvtilitatē eccl̓ie ſeu monaſterij tenet ꝯtractꝰ. vnde īter dixit Inno. in. c. cuꝫ olim el. ij. de pͥuil̓. ꝙ ſiue monachus ſtipulet̉ ſibi ſiue monaſterio ſiue imꝑſonalit̓ ſemper acqͥrit monaſterio ad inſtar ſerui. ad hͦ. ff. de ſtipu. ſuo. l. ſi coīs ſeruꝰ. ⁊ ibi ꝑ Bart. Et collige ex notatis ilper Bar. ⁊ in. d. c. cū olim. ꝑ Inno. ꝙ in acqͥrēdo monſterio monachus eqͥparat̉ ſeruo ita ꝙ iura loquētia deacqͥſitione ſeruoꝝ p̄nt trahi ad acꝗſitionē religioſorū.Et notabis ex p̄dictis ꝙ religioſus pōt ſtipulari monaſterio ſuo ſine aliquo mandato. Dicit tn̄ h̓ Inno. ꝙ exdelicto monachi nō obligat̉ monaſteriū. ¶ Item notibi ſi p̄lati eoꝝ ⁊cͣ. ꝙ ordinariꝰ loci nō corrigit pͥmo locreligioſos ſed dꝫ monere p̄latos eoꝝ vt corrigant qd̓ ſineglexerint pōt ip̄e ſupplere. ⁊ hoc notabile colligit exponēdo verbuꝫ p̄lati .i. abbates ſeu pͥores. Sed ſi capit̉pro ep̄is tunc notabile nō colligeret̉ ſed diceremꝰ ꝙ archiep̄s nō exerce̓t iuriſditōeꝫ in religioſos ſubiectos epiſcopis niſi pͥus ep̄os moneat vt ip̄i corrigāt. ſed pͥmꝰ intellectꝰ coīter tenet̉ ¶ Sed h̓ q̄rit̉ duo religioſi hēbātſingulos pͥoratꝰ qͦs ꝯmutauerūt adinuicē de licētia abbatis ⁊ alter aſſumpſit onꝰ ſoluēdi debita pͥoris pͥoratus⁊ ſic habebat ſolue̓ ex redditibꝰ ſcd̓i pͥoratꝰ. nūqͣd iſte incidit in aliquā penā? qͥdā dicūt ꝙ ſic .ſ. in penā. c. ij. de ſolu. qꝛ ꝓ alienis debitis obligat eccl̓iaꝫ ſuā. Io. an̄. ⁊ hoſti. tenēt oppoſitū. nā pecunia h̓ ꝯgregata ex prioratibꝰꝯuertit̉ in vtilitatibꝰ monaſterij ex ꝯſenſu abbatis ergoeodē modo pecunia vniꝰ prioratꝰ pōt deputari in vtilitatem alteriꝰ de licētia abbatis. Et cum hͦ trāſeūt coīterdoc. hic. hͦ dictū tenerē vbi iſti pͥoratꝰ eēt de mēſa abbatis vel bona monaſterij ⁊ pͥoratuū nō eēt diuiſa ſꝫ coīaSi aūt quilibet locꝰ recognoſcit ſua bona licet pͥoratusſubijciant̉ abbatie nō tn̄ puto ꝙ pecunia vniꝰ loci debeat ꝯuerti in vtilitatē alteriꝰ etiā de licētia abbatis quinīmo pͥoratibꝰ vacātibꝰ nihil dꝫ abbas capere ex illorumredditibꝰ. h̓ ꝓbant̉ in. c. pn̄ti. jͣ. eo. li. vj. ⁊ in cle. vnica in.⁊. ij. rn̄ſo de ſup. neg. p̄la. facit. c. ad aures. jͣ. de exceſſ. p̄.la. ⁊ qd̓ notāt doc. in. c. fi. de religi. domi. ⁊ ad iſtū tex. pōdici ꝙ nō facit ꝓ opi. doct. nam dicit ꝙ dꝫ ꝯuerti pecunia ad vtilitatē domꝰ. pōt em̄ intelligi .ſ. illius ex cuiꝰ redditibꝰ pecunia fuit cōgregata vel qn̄ ille obedientie ſeuprioratꝰ erāt de mēſa abbatis. ¶ In glo. in ꝟbo ſed p̄lati. nota bn̄ iſtam glo. que qͦtidie allegat̉ cū q̄rit̉ de ptāteabbatis in monachos. Hug. fuit ī opinione ꝙ ſi agit̉ infigura iudicij ep̄us cognoſcet. ſecꝰ ſi agit̉ correctionalit̓ẜm regulā clauſtralē. hāc opi. ſenſit glo. in. c. j. xviij. q. ij.licet dubitauerit ī. c. de ꝑſona. xj. q. j. Alia opi. quā ſeꝗͥ t̉
h̓ glo. eſt vt indiſtincte pͥmo ꝯͣ monachos debeat adiriabbas lꝫ agat̉ ī figura iudicij. ⁊ hāc opi. tenuerūt Lau.Uincē. Phi. Goff. Inno. h̓ refert qͦſdā dice̓ ꝙ aūt abbas recepit bn̄dictioneꝫ ⁊ tūc cohertio primo loco ſpectat ad ip̄m. qꝛ an̄ bn̄dictionē nō habet plenitudine officij neqꝫ pōt monachos bn̄dice̓ ſeu baculū paſtoralemportare. ad hͦ qd̓ le. ⁊ noͣ. in. c. cū ꝯtingat de eta. ⁊ qͣlitꝭ. ⁊in. c. j. de ſuꝑ. neg. p̄la. ⁊. lxx. di. in. c. j. ⁊ ſic an̄ bn̄dictionēdebet adiri ep̄s. hāc opi. reprobat. h̓ Hoſti. ꝑ. c. tranſmiſſaꝫ de ele. vbi pꝫ ꝙ ep̄s an̄ ꝯſecratōeꝫ exqͦ recepit cōfirmatiorquit̉ ea q̄ ſunt iuriſditōis lꝫ nō ea q̄ ſuntdē dicēdū in abbate ꝯfirmato nōdū beordinis. ēagis oꝑat̉ ꝯſecratio in ep̄o qͣꝫ benedicto. ꝓ h̓ fxcitq.nedictio inio. glo. in cle. ij. de ſta. regū. Hīceſt ꝙ electꝰ nō pōt apari ep̄s an̄ ꝯſecratōeꝫ. vt in. c.le. ij. de cele. miſſa. ſed abbas apniſi de vſu pꝰōeꝫ. vt no. Hoſt. in. c. inter de re iudi. ⁊pellat̉ an̄ bn̄ꝓ hoc videt̉ tex. ī. d. c. j. de ſup. neg. p̄la. hāc opi .ſ. ꝙ abn̄dictōneꝫ exercet iuriſditionalia tenuit Inno. ⁊ Ioan̄. poſt eū in. c. venerabilē de elect. Alia opi. ꝙ in leuilcohertio monachi pͥmo ſpectat ad abbatē in grauibusꝟo ad ep̄m. Inno. ꝟo h̓ tenet ꝙ aut monachꝰ accuſat̉crimīalit̓ ⁊ dꝫ inſtitui accuſatio coraꝫ ep̄o qꝛ inferioresnō cognoſcūt de cauſis crimīalibꝰ. vt no. in. c. trāſmiſſaꝫde ele. ⁊. xvj. q. ij. c. viſis. ⁊ ſic pōt intelligi. c. monaſteria.xviij. q. ij. vbi dicit̉ ꝙ monaſteria ſunt ſub correctōe ep̄ſed ſi agit̉ ad correctōeꝫ ẜm regulā labbas p̄fert̉ ein illis tenet̉ magis obedire abbati qͣꝫ ep̄o. vt etiarglo. xj. q. iij. qui reſiſtit. ⁊. xxxiij. q. v. noluit. vn̄ poteſt abbas monachū correre punire ⁊ de monaſterio expelliẜm regularia inſtituta. qꝛ exquo papa approbauit regilam voluit vt deberēt obſeruare ea q̄ in ea ꝯtinent̉. ⁊ea dat̉ ptās abbati puniēdi ⁊ expellēdi monachū ſi opeſt. In ciuilibꝰ ꝟo dicit Inno. ꝙ in monacho.naſterij nō pōt cadere q̄ſtio qꝛ monachus nō ꝑobligari ciuilit̓. ſed p̄ſuppoſito ꝙ ſit in ſtudio vel alibide licētia abbatis ⁊ ibi ꝯtrahit dubitat̉ corā quo ſit cōo. ꝙ ſi eſt ibi ſine licētia abbatꝭ imueniēdūraxit. hoc dictū intelligerē qn̄ velī detrimētū monaſterij. ſed ſi hꝫ rem ſecū ꝯtrahleffectꝰ ē ditior ex ꝯtractu credo ꝙ poſſet ibi ꝯueniri corā ordīario loci ſi multū diſtat a monaſterio. vn̄ dixit. Archi. in. d. c. cū paſtoris. ꝙ tūc qn̄ ſutellit̉ alteri rn̄dere ſed ip̄e agere nō pōt. qd̓ d̓mō p̄dicto. ⁊ facit. xvj. q. j. qͥdā. ſed ſi ē cuꝫt ꝯtrahēdo mutuū obligare monaſteta neceſſitatē. ar. in. l. ad re mobilē. ⁊ ī. l.p̄cu. ⁊. c. p̄terea. sͣ. de offi. dele. qꝛ exqͦ abā eūdi ad ſtudiū videt̉ ſibi oīa ꝯceſī ſtudio eſſe nō pōtbuſdā de fideiuſſo. ⁊ no. hoc dictū. Idē tenet archi. ī. ⁊c. cum paſtoris. ⁊ Io. an. in. c. ij. ne cle. vel mo. li. vj. ſciastamē ꝙ licet ſit in ſtudio cū licētia abbatis nō tn̄ pōt fipeiubere ꝓ ſcholari vel alio quēadmodū nec ſeruus fideiubere pōt extra caſuꝫ peculij. vt in. l. ſeruꝰ. ff. de fideiuſſo. necōt libros nec alia bona obligare extra cauſaꝫſue neceſſitatis ſicut nec filiuſfa. vel ſeruus lꝫ habeat adminiſtrationē peculij. l. j. §. j. ff. que res pig. obli. nō po.qd̓ no. ⁊ idem tenet. Archi. in. d. c. cum paſtoris. ⁊ noͣ. ind. c. ij. Hoc aūt caſu quo licite contraxit dubitat̉ aquem debeat ꝯueniri. dicit Inno. ꝙ cum abbas ſeunaſterium obliget̉ nō poteſt abbas eſſe iudex quia eſſetiudex in facto ꝓprio ſed ꝯueniret̉ ipſe abbas corā ordinario vel ẜm Hoſti. ꝯueniet̉ ipſe monachus coram ordinario loci exquo eſt abſens ⁊ hoc mihi placet. ſicut dicimus in filiofami. exiſtēte in ſtudio vt poſſit agere ⁊ cōueniri in loco ſtudij. vt in. l. ſi longius. ff. de iudi. ⁊ ſentitArchidi. in. d. c. cuꝫ paſtoris. Sed ſi cauſa nō ꝑtinet admonaſteriū puta qꝛ eſſet monachus vel clericus alteriꝰmonaſterij vel eccl̓ie ſubiectꝰ abbati. dicit Inno. ꝙ pōt