PſalmusX.
dis occulto ꝑauerūt: Ut ſagittent ī obſcura luna rectos corde: vt cū ſenſerint eccl̓ielumīe ꝓpter multitudinē imperitoꝝ ⁊ carnaliū obſcurato: nō ſe poſſe ꝯuinci: corrūpunt bonos mores colloquijs maliſ. Sedꝯtra oēs iſtos terrores dicēdū eſt: In dn̄oconfido. Luna v̓o qͣꝫ congruēter ſignificeteccleſiaꝫ: memini me ꝓmiſiſſe in hͦ pſalmocōſideraturū. Due ſunt de luna opinionesꝓbabiles. Haꝝ aūt q̄ vera ſit aūt nō: oīnoaut difficillime arbitror poſſe hoīem ſcire.Cū em̄ q̄rit̉ vn̄ lumē habeat: alij dicūt ſuūhr̄e: ſꝫ globū eiꝰ dimidiū lucere: dimidiū ātobſcuꝝ eſſe: Dū aūt mouet̉ in circulo ſuo:eandē partē qͣ lucet: paulatim ad terraſ cōuerti: vt videri a nobis poſſit: et iō pͥus qͣſicorniculatā apparere. Nā ⁊ ſi facias pilamex dimidia ꝑte candidā: et ex dimidia obſcurā: ſi eā partē qͣ obſcura ē: an̄ oculos habeas: nihil candoris vides. Et cū ceperisillā candidā partē ante oculos ꝯuertere: ſipaulatim facias: pͥmo cornua cādoris videbis: deinde paulatim creſcit: donec totaꝑs candēs opponat̉ oculis: ⁊ nihil obſcure alteriꝰ ꝑtis videat̉. Qd̓ ſi ꝑſeuereo adhuc paulatim ꝯuertere: incipit obſcuritasapparere ⁊ cādor minui: donec interim adcornui redeat: et poſtremo totꝰ ab oculisauertil̓: ac rurſus obſcura illa ꝑs ſola poſſit videri. Qd̓ fieri dicūt: cū lumē lune vldet̉ creſcere vſqꝫ ad qͥntā decimā lunā: Etrurſus vſqꝫ ad triceſimā minui ⁊ redire adcornua: donec penitꝰ nihil ī ea lucis appareat. Scd̓m hac opinionē luna ī allegoriaſigͣt eccleſiā. Qd̓ ex ꝑte ſpūali lucet eccl̓ia:ex ꝑte aūt carnali obſcura ē. Et aliqn̄ ſpiritualis ꝑs ī bonis oꝑbꝰ apparet hoībꝰ: aliqn̄ aūt in ꝯſcīa latet ac deo tm̄mō nota ē:cū ſolo corꝑe apparet homībꝰ: Sicut ꝯtingit: cū oramꝰ ī corde: ⁊ qͣſi nihil agere videmur: dū nō ad terrā: ſꝫ ſurſum cor hr̄e iubemur ad dn̄m. Alij aūt dicūt nō hr̄e lunā lumen ꝓpriū: ſed a ſole illuſtrari: Sꝫ qn̄ cumillo eſt: eā partē ad nos hr̄e qͣ nō illuſtrat̉: ⁊ideo nihil ī ea lucis videri. Cū aūt incipitab illo r̄cedere: illuſtrari ab ea etiā ꝑte quāhabet ad terrā: ⁊ neceſſario inciꝑe a cornibuſ: donec fiat qͥntadecima ꝯtra ſolē. Tūcem̄ ſole occidēte orit̉: vt quiſqͥs occidentēſolē obſeruauerit: cū eū ceperit nō videre:cōuerſus ad orientē lunā ſurgere videat:Atqꝫ inde ex alia ꝑte cū ei ceꝑit ꝓpinquare: illā ꝑtē ad nos cōuertere qͣ nō illuſtrat̉:donec ad cornua redeat: atqꝫ inde oīno n̄
appareat: qꝛ tūc illa ꝑs q̄ illuſtrat̉: ſurſū eſtad celum: ad terrā aūt illa quā radiare ſolnō pōt. Ergo ⁊ ẜm hāc opinionē luna ītelligit̉ eccl̓ia: ꝙ ſuū lumē nō habeat: ſed abvnigenito dei filio: qͥ multis locis ī ſanctisſcripturis allegorice ſol appellatus eſt: illuſtrat̉. Quē neſciētes et cernere nō valētesheretici quidā: ad iſtū ſolē corporeū ⁊ viſibilē: qd̓ cōmune lumē eſt carnis hoīm atqꝫmuſcarū: ſenſus ſimpliciū conant̉ auertere: ⁊ nōnulloꝝ auertūt: Qui qͣꝫdiu nō pn̄tinteriorē lucē veritatis mēte ꝯtueri: ſimplici fide catholica ꝯtenti eē nolūt: Que vnaꝑuulis ſalus ē: quo vno lacte ad firmitatēſolidioris cibi certo robore ꝑuenit̉. Quelibet gͦ duaꝝ iſtaꝝ opinionū vera ſit: ꝯgrueter accipit̉ allegorice luna: eccl̓ia. Aut ſi iniſtis obſcuritatibꝰ magis negocioſis qͣꝫ fructuoſis: exercere animū: aut nō libet: aut n̄vacat: aut animꝰ ip̄e nō valet. ſatio ē lunapopularibꝰ ꝯaliueri: ⁊ nō q̄rere obſcuras cas: ſꝫ cū omībꝰ ⁊ incremēta eiꝰ ⁊ ꝯplementa et detrimēta ſentire. Que ſi ꝓptereadeficit vt renouet̉: eciā ip̄i imꝑite multitudini demōſ ac eccl̓ie figurā: in qͣ credit̉ reſurreco mortuoꝝ. Deinde q̄rendū eſt: qͥdin hͦ pſalmo accipiat̉ obſcura luna: in quapctōres ſagittare ꝑauerunt rectos corde.Nō em̄ vno mō dici obſcura luna pōt: Nā⁊ cū finit̉ mēſtruis curſibꝰ: ⁊ cū eius fulgornubilo interpolat̉: ⁊ cuꝫ plena deficit: dicipōt obſcura luna. Pōt gͦ ⁊ de ꝑſecutoribꝰmartyrū intelligi: qd̓ ſagittare voluerit inobſcura luna rectos corde: Siue adhuc ineccl̓ie nouitate: qꝛ nōdū terrꝭ maior effulſerat ⁊ gentiliū ſuꝑſtitionū tenebraſ vicerat:Siue līguis blaſphemoꝝ ⁊ chriſtianoꝝ nomē male diffamātiū: qͣſi nebulis cum terraobtegeret̉: videri ꝑſpicua luna nō poterat:id eſt eccl̓ia: Siue ip̄oꝝ martyꝝ cedibus ⁊tāta effuſiōe ſanguīs: tanqͣꝫ illo defectu etobſcuratōe qͣ cruentā faciē luna videt̉ oſtēdere: a noīe chriſtiano deterrebant̉ infirmi.In qͦ terrore v̓ba doloſa ⁊ ſacrilega iaculabant̉ pctōres: vt etiā rectos corde ꝑuerterent. Poteſt et de his peccatoribus intelligi quos eccleſia continet: quod tūc inuēta occaſione huius lune obſcure: multa cōmiſerunt: que nobis opprobria nunc obijciunt̉ ab hereticis: cum eoruꝫ auctores eafeciſſe dicūtur. Sed quoquo modo ſe habeat quod in obſcura luna factū eſt: nunccatholico nomīe toto orbe diffuſo atqꝫ celebrato: quid mihi eſt in cognitis pertur-