quid anima forte admittat dormiens ¶ Hic nota ꝙ hic excipiūtur aliqͣ no-mina q̄ nō ponūtur intextu. Primo hoc nomē Cicur ꝙ aliqn̄ē ad iectm̄ gn̄isom̄is. ⁊ tūc ẜt illd̓ qd̓ ex fero eſt domitū. ⁊ tūc Cicur idē eſt qd̓ māſuetꝰ. etiaꝫidē eſt qd̓ ſapiēs. Alio mō Cicur accipit̉ ſubſtantiue. ⁊ ſic eſt gꝭ maſculini. etCicur ⁊ fera opponūtur In̄ dr̄ Cicurare id eſt domare. Etiā excipit̉ hic hocnomēlemur qd̓ eſt gꝭ maſculini. Et eſt apparitio fantaſtica tꝑe noctꝭ. ⁊ ideꝫeſt ep̄ialtes. tꝭ. dye nacht maer. Tūc ibi. Sit vl̓ xp̄it. ¶ Hic ponit excoptōꝫtrimembrē. dicens. ꝙ noīa inur termīata hn̄tia tx vl̓ fante ur cū fuerint gētilia vl̓ ſpecifica auiū ſunt gꝭ maſculini. vt Uultur. aſtur. anxur. furfur. Hicnota ꝙ autor notanter d̓t ¶ Dū ſit gētile) ꝓpter iſta noīa Guttur. furfur. q̄ hn̄t tvl̓ fan̄ur. ⁊ tn̄ ſunt gꝭ neutri. qꝛ nō ſunt gētilia neqꝫ ſpecifica auiū. Tūc ibi.Tamē adiectiua notētur. Iſta particula a qͥbuſdā legit̉ proſpeciali ſentētiade noībꝰ ſcd̓e declinato is. vt ſit ſenſus Qd̓ noīa adiectiua in ur termīata dn̄tbene notari qꝛ ſubur ſunt gꝭ maſculini. ſub a gꝭ fœrī. ⁊ ſubum gꝭ neutri. Uthic Satur. hęc a. hoc um. media correpta. Scd̓o legit̉. Cū ꝯtinuatōe ad tex-tū ſeq̄ntē Quę ſexu gemino. ⁊ eſt ſenſus. ꝙ noīa ad iectiua in ur termīata qͦꝝẜcata ꝯueniūt vtriqꝫ ſexui ſunt gꝭ cōis. vt Ligur. augur. ¶ Sciendum provocabulis. Murmur ꝓprie d̓r ſtrepitus ore factus Itē Aſtur eſt auis q̄dā.ꝓprie eēn hauick. Itē Uultur etiā eſt nomen auis. Itē auxur eſt nomē gen-tile. Itē Turtur pͥmo ẜt piſcem. ⁊ ſic eſt gꝭ maſculini. Scd̓o ẜt volucrē. ⁊ ſic ēge dubij. Itē Furfur. vno mō idē eſt qd̓ palea. ⁊ ſic eſt gꝭ fœi. Alio mō ē q̄dāauis comedēs paleas. ⁊ ſic eſt gꝭ maſculini. Tercio eſt purgamē vl̓ craſſitu-do vrinę. ⁊ ſic inuenit̉ in neutro gene̓ Itē Fur expoſitū eſt pͥus. Itē Ligur d̓raliqͥs vel aliqͣ ex liguria. Itē ſub hͦ noīe ligur ꝯp̄hēdit̉ hoc gētile bitur qd̓ ẜcatppl̓m gallię. Bituri em̄ ſunt populi gallię. Itē augur dr̄ aliqͥs vl̓ aliqͣ dicēs.futura ex garritu auiū.Hec dat nomē in as facit hic as vas vadis ⁊ mas.Nomen gentile commune locatur vt arcasQuę ſunt conciſa. velut alpinas ſocianturOmne tenet nugas nec declinabile credaisHic abbas pone boreas primaſqꝫ gigaſqꝫHoc fas atque ne ſas retinēt ſed dicitur hoc vas¶ Poſtqͣꝫ Alexander determīauit de noībꝰ in rtermīatis. hic vult determi-nare de noībꝰ in s termīatis. ⁊ pͥmo de noībꝰ in s a p̄cedente. Et ſic deincepsẜm ordinē vocaliū. vt ptꝫ in ꝓceſſu. Et dicit pͥmo ſic. ꝙ nomē termīatū in as ēgꝭ forī. vt Bonitas. pietas. In̄ autor excipit aliqͣ noīa in as termīata q̄ nō ſtegꝭ forī. vt clare ptꝫ in textu. ¶ Sciendū pͥmo ꝙ hic excipiūtur pl̓a noīa in astermīata q̄ nō ponūtur intextu. Primo noīa lapidū in as. vt Diamas ad a-mas. q̄ ſunt gꝭ maſculini. Scd̓o iſta noīa Galaxias. vl̓ galaxia pro eodē pe-nultima lōga id eſt via lactea q̄ apparet in cœlo tꝑe noctis. Sꝫ apd̓ IoannēCortellij Galatia d̓r. ⁊ ē ꝓuincia hiſpanię ⁊ luſitanię cōtermina quā a meri-die hꝫ. ab occidete ꝟo ⁊ ſeptētrione oce auū. ab oriēte aūt fluuiū ſequanę ⁊ pro-n i
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten