viſibiles a calore. ſꝫ deficiēte corꝑe luīoſo del̓icit ⁊ corrumpit̉ lumē. ⁊ deficiēte colore deficitſpēs. gͦ deficiētibꝰ ſantaſmatibꝰ deficiūt ſpēs ītelligibiles. Fantaſmata āt deficiūt corruptocorꝑe: cū ſint maͣles qͣre ⁊cͣ. Propterea ē notādū ꝙ de hac maͣ ſūt pl̓es mōi dicēdi ¶ Primꝰē Platōnis quē tāgit cōmētor cōmeto allegato ponētis oīuꝫ reꝝ ſpēs ī aīa cōcreatas. Sedꝑꝑ vnionē ad corpꝰ ab ītellectōe illaꝝ ſpēꝝ impedit̉. ⁊ iō ceſſāte īpedimēto .ſ. vniōe cū corꝑeꝑ illas ſpēs aīa ſeꝑata intelligit. ⁊ ꝯn̄t̉ memorat̉ ⁊ reminiſcit̉ eoꝝ q̄ egit in corꝑe. Iſtā opinionē nec theologi nec ph̓i tenēt quo .n. intellectꝰ a ſua oꝑatiōe īpediret̉ ꝑ illd̓ qd̓ ē ſibi naͣlevniri .n. ad corpꝰ ē aīe naͣle. gͦ ꝑ illā nō īpedit̉ab oꝑatiōe ſua. ⁊ ꝑ ꝯn̄s talis vnio cederet aīepotiꝰ in peiꝰ qͣꝫ in meliꝰ ¶ Scd̓a opīo ē Auieenne. 9. methaphice: dicetis ꝙ aīa exuta a corpore intelligit ⁊ reminiſcit̉ eoꝝ q̄ geſſit in vita⁊ letat̉ qn̄ memorat̉ ꝟtutū. ⁊ triſtat̉ memorāsvitioruꝫ. Iſta opinio ſi ſane intelligeret̉ bonaeēt ſꝫ ad intellectū ẜm quē ipſe hāc opinioneꝫpoſuit: ipſa oīno bona nō ē. Uoluit enī Auicēna ꝙ intellectꝰ agens eēt quedā decima intelligētia ſcꝑata que influebat oēs formas inhec inferiora. agētia .n. naͣlia ſolū materiā diſponebāt. Sic dicebat de intellectu poſſibili ꝙſenſus ⁊ ſenſibilia nihil aliud faciebant: niſi ꝙintellectū poſſibilē diſponebāt: vt cōuerteret̉ad intellectū agentē. ⁊ ſic ex ſola illa cōuerſiōeſpēs intelligibilis in aīa influebat̉. Ex quo ſequit̉ ꝙ a aīa a corꝑe exuta ſine ſenſu ⁊ ſenſibilibus poterat ſe cōuertere ad illā intelligētiamdecimā ex qͣ cōuerſiōe poterat ſpēs inteligibiles acꝗrere ⁊ ſic intellige̓ ſic̄ an̄. Si hic modeēt verꝰ: neſcio quō intellectꝰ humanꝰ poſſeintellige̓ magis vnū qͦꝫ aliud: cū intellectꝰ illēagēs ſit naͣlis. ⁊ nō maior ē eſt rō qͣre vnū influere dꝫ qͣꝫ aliud. Sed dimittamꝰ ꝓnūc hec.Tertia opinio ē Alpharabij in traciatu deintellectu ⁊ intellecio dicentis ꝙ aīa a corporeſeꝑata intelligit res ꝑ eēntiā ſuā ſicut alie intelligētie abſtracte mouētes orbes: Sꝫ hec etiaꝫſtare nō pōt qꝛ intelligētie hec inferiora cognoſcunt: ⁊ etiā ſunt cāe ipſoꝝ ẜm auctorē de cāisIntellectus aūt noſter nō eſt cā ipſoꝝ. Itemintelligentie pͥmo intelligūt ſe ⁊ poſtca hec inferiora. intellectꝰ nr̄ ẜm ſuā naͣm pͥmo hec inferiora. deinde ſeipſū cognoſcit ẜm verā ph̓iam¶ Quarta opinio eſt ph̓i ⁊ Auerrōis: quamſupra poſuimus. ¶ Quinta opinio eſt cōiteroīuꝫ modernoꝝ dicētiū ꝙ aīa intelligit ⁊. reminiſcit̉ poſt mortē per habitꝰ reportatos qͦs accfiuit in corpore mediātibus fantaſmaribꝰ omſi ſenſus interior retinet ſpēs in abſentia ſenſibiliū a fortiori ītellectꝰ in abn̄tia ſantaſmatum.Inde ī ꝑabola de diuite Epulone. Luc̄. 16. diRecordare qꝛ recepiſti bōa ī vita tua. ⁊cͣ. Exꝗbꝰ pꝫ ꝙ nō eodē mō ītelligit aīa ī vita ⁊ poſſmortē corꝑ s. qm̄ ī vita corꝑis ītelligit ꝑ ꝯuerſionē ad ſantaſmata pꝰ mortē nō: ſed mō alioꝯueniēti aīe ſeꝑate: ⁊ ꝑ ꝯn̄s cōcludit ꝙ diuerſus modꝰ ītelligēdi nō ꝓuenit ex diuerſa ꝟmte ſpēꝝ: ſꝫ ex diuerſo ſtatu aīc ītelligētis: vt dicit ēt b. Tho. ī pͥma ꝑte. q. 87. ar. 6. Et ibidēdoctor: vt. sͣ. arti. i. in fine ponit verū modū q̄aīe reminiſcūt̉ pꝰ mortē dicēs ſic. Aīa ſeꝑatanō intelligit̉ per ſpēs innatas. nec per ſpēs qͣsyibuſma ī virūtunc aſtrahit: nec ſolū per ſpēs ex influētia diuini luminis participatas: qͣꝝ aīa ſit ꝑticeps ficut ⁊ alie ſubſtātie ſeꝑate: qͣuis inferiori modovn̄ ceſſante ꝯuerſiōe ad corpꝰ: ad ſuꝑiora conuertit̉. nec tn̄ ꝑꝑ hoc cognitio hec nō ē naͣlis ꝙdeꝰ nō ſolū ē auctor gͣtuiti luīs ſꝫ ēt naͣlis. iſtaſūt ꝟba eiꝰ. Et hec ſufficiāt ꝓ pn̄ti ꝟi. ¶ Ꝙͣiad tertiā ꝟi. dico ꝙ ꝟgo glorioſa non obliui.ſcebat̉. ⁊ ſi hͦ ꝗs ꝓbaret intelligat̉ talis obliuioꝓ quadā inaduertentia. ⁊ hoc ponimꝰ ꝓpterLi. a.i. foēm plenitudinē gratuitoꝝ ⁊ naͣliū donoꝝ inipſa repertam. quare ⁊c̄.Dauid.¶ De ſplendore ꝟginis qͣꝫtum ad corpus.Iſic. Ex carConſideratio ſcd̓a.genuit̉ MeUnc qualiter maluxdi fuerit qͣꝫtum ad corpus videamus. Ubi tres cōcluſiones ſubiungamꝰ. vꝫ ¶ Prima cōcl̓o eſtiſta ſic̄ pͥma mulier fuit creata ſpecioſiſſima itaꝟgo glorioſa fuit gnata nobiliſſima ¶ Secūda ꝯcl̓o eſt iſta. ſic̄ pͥma mulier fuit creata fineculpa originali: ita ꝟgo gl̓ioſa fuit in ſua gnātiōe p̄ſeruata a pena tali ¶ Tertia ꝯcluſio ē iſtaſicut ꝟgo gl̓ioſa fuit in ſua gnaͣtione p̄ſeruataa culpa originali ſic eiꝰ bn̄dicta caro ab omnicontagione ⁊ corruptione carnali¶ De nobilitate virginis ẜm carnem.Concluſio prima.Ccipe pͥmā ꝯcl̓onē. vꝫ. Sicut primamulier fuit creata ſpecioſiſſima ita vigo glorioſa fuit generata nobiliſſima
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten