cultatē ſr̄ liº phiſicoꝝ ī ꝓemio: quā ad pn̄s reliqͣmꝰ. Sed ꝟba btī tho. relīqͣmꝰ: ⁊ ba magr̄i accipiamꝰ. dic̄ enī ꝙ ſigᵐ ē res. Iſtud vimale dcm̄: qm̄ res ⁊ ſigᵐ maxīe a ſe diſtāt. gͦvnū n̄ dꝫ notificari ꝑ aliud. Itē ſigᵐ duc̄ ī notitiā rei: qūo gͦ ē res. Ꝙ āt ſigᵐ ⁊ res ſint oppoīta p̄ꝫ ⁊ exp̄ſſe cōlligit̉ ex dcīs ꝑ btūm tho.ī pͥº ſn̄iaꝝ. Itē multi efſcūs ſpūales cogͦ ſcūt̉a nob̓: ⁊ oīs effcūs ē figᵐ ſue cāe: qꝛ ꝑ illuꝫ innotitiā cāe deuenimꝰ: vt pͥº pͥoꝝ poſterioruꝫ⁊ pͥº ph̓icoꝝ pꝫ: ⁊ tn̄ illi effectꝰ nullā ſpēꝫ īgerūt ẜſibꝰ: gͦ nō oē ſigᵐ aliquā ſpēꝫ īgerit ẜſibꝰ. Itē locuꝰ ē qddā ſignū cōceptꝰ mētis: pͥºꝑiar me. ſꝫ āgeli loquūt̉ adīuicem: vt oēs theologi determināt ī ẜo ſn̄iaꝝ: ⁊ Dionyſiꝰ de angelica hierarchia: ⁊ tn̄ talis locuꝰ n̄ īge̓it aliqͣꝫſpēꝫ ẜfibꝰ: cū ipſi ſint īcoꝑei: vt theologi tenetgº ⁊cͣ. Iſta tria argum̄ta declaremꝰ: ⁊ ſufficiat. Breuit̓ dico ꝙ res ⁊ ſignū n̄ diſtinguūt̉: l̓n̄ dr̄nt: ſic̄ oppoſite dr̄ntie: qm̄ ſi ſic eēt: ꝗcꝗdcadēt ſub vno n̄ cade̓t ſub reliqͦ: ſic̄ pꝫ de ronali ⁊ irrōnali. Sꝫ diſtīguūt̉ tāqͣꝫ oppoīte rōnes. vn̄ eadē reſ pōt eē ſignuꝫ ⁊ res diue̓ẜ reſpectibꝰ ⁊ rōibꝰ: ſic̄ pꝫ de ſumo ꝗ ē ī ſe qͣdā reſ⁊ ē ſignū ignis. Iſta ē bōa rn̄º. ¶ Ad ẜm dico ꝙ aliud iudiciū ē de rebꝰ ītelligilibibꝰ: ⁊ aliud de ẜſibilibꝰ. In rebꝰ ītelligibilibꝰ ſit ꝓceſſus ab his q̄ ſūt notiora ſimpl̓r .i. qͦ ad noſ: ⁊qͦ ad naͣm: ſic̄ pꝫ ī mathēaticis. Uī tali ꝓceſſuapꝑet ꝙ efſcūs n̄ ſūt ſigª cāꝝ: ſꝫ potiꝰ eꝯͣ cāc ſieffectuū figª: qꝛ ꝑ illas deuēimꝰ ī notitiaꝫ effectuū: ⁊ ſic cā ⁊ ſignū ſūt idē realit̓: vt pꝫ ītuēti:⁊ exꝑto ī ph̓ia. In cognitiōibꝰ āt ẜſibilibꝰ effectus ſūt cārū figª: qꝛ ī pͥmo ꝓceſſu ītelligēdi ꝑeffectꝰ ī cāꝝ ꝯgnitōeꝫ deuēimꝰ. Et hͦ ē gnaͣl̓rveꝝ ī oībꝰ cognitiōibꝰ reꝝ ẜſibiliū. ⁊ hͦ mō ītelligit ph̓s: ꝙ effectꝰ ſūt ſigª cāꝝ. qͣre pꝫ ꝙ illa ꝓpō n̄ ē gnal̓r vera. Accipit gͦ magr̄ figꝰꝓ re ẜſibili ⁊ nō ītelligibili tm̄. ¶ Ad tertiuꝫdico ꝙ nō ē gn̄al̓r veꝝ ꝙ oīs locutio ſit ſignūvn̄ locutio āgeloꝝ ē ꝑ ea q̄ ſūt notiora ſimpl̓r:⁊ nō ꝓcedit ab effectu ad cāꝫ: iō nō oꝫ ꝙ vtāt̉aliqͣ ſpē ẜſibili. vn̄ ea ꝗbꝰ ad inuicē loquūt̉: n̄ꝓpͥe dicunt̉ ſigna: ſꝫ ſolū largoº: vt .ſ. ſignumaccipit ꝓ oī eo qd̓ duc̄ ī alicuiꝰ notitiā ꝓpe. gſignū ē ī re ẜſibili. Et h̓ ſufficiāt ꝓ pͥma ꝟita.¶ Ꝙtū ad ſcd̓aꝫ ꝟi. ē noͣndū ẜm magr̄ꝫ ſn̄iarū ī. iiij. di. i. ī dco. c. ſigᵐ: ꝙ ſigꝰꝝ aliqͣ ſt̓ nalia: aliqͣ ad placitū. Nalia vt fumꝰ ꝗ naͣl̓r ē ſignū ignīs. ad placitū .i. ꝙ ita placuit īſtituēti.H Rvt res talis talit̓ ſignificaret. qͣꝫuis hͦ a naͣ nōhr̄et: vt circulꝰ ātē tabernā. Et hoc mō ſacr̄adicūt̉ ſigª. vn̄ nō oīa ſigq ſūt ſacr̄a: ſꝫ ī plꝰ ſe hꝫſigᵐ qͣꝫ ſacr̄m. nec ēt oīa ſigna ad placitū ſuntſacr̄a ſꝫ ſolū illa que ſil̓itudinē reꝝ hēnt: qͣruꝫſūt ſigna. vn̄ dicit ſic magr̄ ibidē. Si eniꝫ ſācramēta nō hr̄entſil̓itudinē reꝝ qͦꝝ ſūt ſacr̄a:n̄ ꝓpͥe ſacr̄a dice̓nt̉. vn̄ p̄t eē aliqd̓ ſigᵐ ad placitū: qd̓ tn̄ ſil̓iudinē nō hēbit cū eo qd̓ ſignificat vel ſignat: ſic̄ pꝫ de circulo āte tabernā. nālꝫ vinūſignet: n̄ tn̄ ſil̓itudinē vini gerit. Sacramētū āt nō ſolū ſignat: ſꝫ ēt ex ſil̓itudīe repn̄tat. Sē ꝑ enī ad hͦ vt aliqd̓ ſigᵐ dicat̉ ſacͣmētū: oꝫ vt ſil̓itudīnē rei hēat cuiꝰ ē ſacr̄ꝫ hecoīa colligūt̉ ex ſnīa magr̄i. His ſic noͣtis vtitelligat̉ quo ſacr̄a ſignaſint. vnā mō diſtīctōeꝫſignoꝝ magiſgnalē ſubiūgamꝰ. ⁊ hͨ magꝭ adp̄dicationē ꝑtīet. Dicamʳ gͦ ſic. Signa aliqͣdicūt̉ miraculoſa. aliqͣ tīoroſa: aliqͣ vitioſa. aliqua gl̓ioſa. Sigª miraculoſa ſūt alique res qͣꝓpes naͣm fiūt: vt tꝑe mōiſi ad pharaonem.exo. iiij. c. Uirgaꝫ qͦꝫ hāc ſūe ī māu tua in qͣfacturꝰ es ſigª. Itē ⁊ tꝑe xp̄i ⁊ diſcipuloꝝ miracula dcā ſūt ſigª. Io. 3. Nēo pōt hec ſigª facete que tu facis: niſi fue̓it deꝰ cū eo: ait Nicodemꝰ ad icſū. Et Mar. vl. Sigª āt eos ꝗ crediderīt h̓ ſequēt̉: ī noīe meo demōia eiicient.⁊c̄. Sigͣ tīoroſa ſūt ſigͣ iudicij extrēi: de ꝗbꝰ diximꝰ feria ẜa pͥᵉ dn̄ice. lu. ⁊ 1. Erūt figͣ in ſole ⁊lūa ⁊ ſtellis ⁊c̄. Et gen̄. 9. Hº ē ſigᵐ federisqd̓ do īter me ⁊ vos. Arcū meū ponā ī nubib celi: ⁊ erit ſigᵐ federis īter me ⁊ terrā. Dearcu hoc diue̓ſe ſūt opīones. ꝗdā ad lr̄am dicūt arcū refulgētie ſolaris ī nubibꝰ gnatū: dediſſe dcū ꝓ ſigº diluuij vēturi. Aut .n. ꝙ an̄diluuiū nō fuerūt nubes nec pluuie. ⁊ ꝑ ꝯn̄snec talis arcꝰ. Qn̄cūqꝫ āt arcꝰ appꝫ ſigᵐ eſt ī̄magne ſꝫ ꝑue irroratiōis: qꝛ arcꝰ iſte nō gnāt̉ī nube: niſi qn̄ ex ea emanat ſubtile ⁊ ꝑuū ſtillicidiū: qd̓ fieri nō pōt qn̄ totꝰ aer ē nubibꝰ dēſis ⁊ pluuijs magnis oꝑtꝰ. Et dicūt ēt ꝙ arcꝰh̓ ſigᵐ ē nō cito vēturi iudicij ꝑ vl̓cꝫ ꝯflagͣtionē igniū fiēdi. Ꝙꝛ diſpō oīum ignitaꝝ imp̄ſſionū ⁊ maͣ ē exaltatio cal̓a ⁊ ficca: cuiꝰ oppoſitū arcꝰ iſte d̓ſigͣt: qꝛ nō fit ī nube ſicca: nec̄ ī tꝑeficco: ſꝫ ī nubc̓ aqͦ ſa: ⁊ in tꝑe aliqͣꝫtulū pluuioſo. Sꝫ lꝫ iſta apꝑeāt ph̓ice bn̄ dcā: arguo tam̄ꝯͣ eos ſic. Nō enī certū nec ꝟiſil̓e ē ꝙ ante diluuiū nō fuerūt nubes nec pluuia: nec taliſ arcus. Nunꝗd terra ꝓmiſſiōis: ⁊ multē alie tuiij
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten