ctionis XXXVI
DiſtinctiVIviſa. ⁊ illud futurū ꝟe dr̄ deſideratū. ita exiſtēte cognitiōe diuina ꝟe lapis ītelligit̉. ⁊ tn̄ ni.hil reale acqͥrit̉ lapidi. nec eē diminutū nec eēꝑfectū. ſic̄ ꝑ hͦ ꝙ creatura hꝫ eē nihil deo acqͥrit̉. nec hꝫ aliqd̓ eē de nouo nec diminutū necꝑfectū. ⁊ tn̄ ꝟe dr̄ ⁊ ē mō creās. ⁊ prius nō fuitcreās. Ad aliud dico ꝙ ītellectꝰ agēs nō ꝓducit eē ītelligibile obiecti nec obiectū ī eē ītelligibili. ⁊ eodē mō dico ꝙ deꝰ nō ꝓducit abct̓no creās in eē ītelligibili. nec in eē cognito.nec eē ītelligibile eoꝝ ꝓducit̉ a deo ab et̓no.Et ſi dicat̉ ꝙ ẜm comē. ītellectꝰ agēs facitd̓ ītelligibili ī potētia ītelligibile actu. gͦ ꝓducit eē ītelligibile obiecti. Dicēdū ꝙ comē.n̄ dic̄ talia ꝟba: ſꝫ dic̄ ꝙ fac̄ ite lectū ī actu qd̓erat ītellectū ī potētia tn̄ illd̓ nō ē multū ad ꝓpoſitū. qꝛ idē argumētū eſt ſiue dicat vnū ſiuereliquū. Ideo dico ꝙ cōmē. ī ꝓpōe ſua ſubitelligit hͦ ꝟbū īfinitiui modi eē vt ſit ſenſus. ītellectꝰ fac̄ ilid̓ eē ītellectū ī actu qd̓ pͥus erat intellectū ī potētia. ⁊ hͦ nō eſt facere obiectū cognitū. ſꝫ hͦ ē facere cognitionē qͣ cognoſcit̉. qͥaꝓpt̓ hͦͨ ꝙ ip̄a cognitio mō ſit ī actu ⁊ pͥus eratīpotētia. iō dr̄ obiectū actual̓r mō ītelligi qd̓pͥus potuit ītelligi ⁊ nō intelligebat̉. ⁊ ita cognitōnē qͣ cognoſcit ītellectꝰ fac̄. ſꝫ nec ip̄ꝫ obiectuꝫ. nec aliqd̓ eē obiecti fac̄. niſi vel̓ dicereꝙ ip̄a cognitio ē eē ipſiꝰ obiecti ⁊ tūc fieret n̄tm̄ eē diminutū obiecti ſꝫ etiā eē perfectū. eſſeexiſtere qd̓ ē abſurdū. Ideo dico ī ꝓpoſito ꝙſi cognitio dīna poſſet fieri. bn̄ dicetet̉ ꝙ creatura fieret cognita. nō ꝑ hͦ ꝙ creatura fit ẜꝫ ꝑ hͦꝙ cognitio dina fit īmo nō plꝰ fit eē ītelligibile creature ꝙͣ eē ītelligibile eſſētie dīne ab et̓no. Et ſi dicat̉ ꝙ eē ītelligibile nō cōuenitcreature ex ſe. gͦ cōuenit ſibi ab alio ſꝫ qd̓ cōuenit alicui ab alio. aliquo mō fuit ab illo ſub tali eē. gͦ creatura ꝓducit̉ a deo ſub eē ītelligibili. Ad iſtud ꝙ qn̄ aliqͥd cōuenit alicui real̓rſic̄ res ꝯuenit rei. ſic̄ accidēs ſubiecto ⁊ formamaterie. ⁊ ꝑs toti. tūc ſibi cōuenit ꝑ cām ꝓducētē. ſꝫ qn̄ aliqͥd cōuenit tm̄ ſic̄ p̄dicabile cōuenit ſubiecto de quo p̄dicat̉. tūc nō oꝑꝫ ꝙ cōpetat ſibi niſi ꝑ ītellectū ꝯponētē ⁊ tūc ſi ip̄a cōpoſitio ītellectꝰ ꝓducit̉ cōuenit ſibi ꝑ cām ꝓductā. ſi no. nō. Sic ē ī ꝓpoſito ꝙ eē ītelligibile nō ē aliqͥd cōueniēs ip̄i lapidi a ꝑte rei. ſꝫ ē p̄dicabile qd̓ ꝑ ītellectu cōponētē ꝟe p̄t p̄dicari d̓ illo. ⁊ iō nō ē ad ꝓpoſitū. Et qn̄ dr̄. aut cōpetit ſibi a ſe aūt ab alio Dico ꝙ a ſe cōpetit ſibi. nō tn̄ ſine alio. qꝛ excluſa ītellectōe dina nōcōpetit ſibi. ita etiā excluſa creatura ꝙ ip̄a nōītelligat̉ nō cōpetit deo ītelligere creaturā. ⁊tn ītelligere creaturā cōpetit deo ex ſe ⁊ nō niſi ītellecta creatura. Ad alid̓ dico ꝯcedēdo
maiorē ſicut eā accipiūt ph̓s ⁊ ꝯmē. ſꝫ ad mīorē dico ꝙ poſſibile eſt ꝙ cognitio ſit: ꝙͣuis eſſecognitū qd̓ cognoſcit̉ illa cognitōe nō ſit. Etiō dico ꝙ iſta duo ſtāt ſil̓. cognitio creature eſt⁊ eē cognitū creature nō ē. qꝛ an̄ mūdi creationē eē cognitū creature nō fuit. Et ſi dicat̉. ꝙqn̄ aliqͣ ſūt ſil̓ generatiōe ⁊ corruptiōe. illa ſūtvnū real̓r. ſꝫ ſi deꝰ cognoſcit creaturā: creaturacognoſcit̉. ⁊ ecōuerſo: ſi creatura cogͦſcit̉. deꝰcognoſcit creaturā. gͦ deꝰ ⁊ eē cognitu creature ſūt idē real̓r. Dico ꝙ h̓ nulla ē forma arguedi. nec p̄t reduci ad modū vel figurā. Si ꝓt̓uiat̉ ſic. ſequit̉ creatura cognoſcit̉ a deo. gͦ creatura eſt ẜm eē cognitū. ⁊ vltra. gͦ eē cognituꝫcreature ē. Dico ꝙ iſta ꝯn̄a nō valꝫ. creaturacognoſcit̉ a deo. gͦ eē cognitū creature ē. ſicutnec iſta. creatura cognoſcit̉ a deo. gͦ creaturacognita ē. qꝛ arguit̉ ab eē qn̄ p̄dicat̉ t̓tiū adiacēs ad ip̄m qn̄ p̄dicat̉ ſcd̓m adiacēs ī āpliatiuis. Et ſi dicat̉ ꝙ h̓. creatura eſt ẜm eē cognitū: nō p̄dicat̉ ſcd̓m adiacēs ſꝫ t̓tiū. qꝛ aliqͥd ſeqͥtur copulā Dico ꝙ nō oē ſequēs eē īpedit ip̄ꝫp̄dicari ſcd̓m adiacēs. ſꝫ tm̄ illud qd̓ p̄t eē ſubiectū vel p̄dicatū ꝓpōnis. Verbi gra. h̓ ponit̉ſcd̓m adiacēs. ſortes ē ſꝑ. ſor. fuit heri. ſortes ēꝑ ꝑtes. ⁊ tn̄ aliqͥd ſequit̉ copulā. ẜ nō tale qd̓ īdifferent̓ poſſꝫ eē ſubiectu vel p̄dicatū ꝓpōisꝙͣuis ꝑs illiꝰ poſſit īdifferent̉ eē ſubiectu ⁊ p̄dicatu ꝓpōis. Sil̓r ꝑ illud argumētū poſſꝫ ꝓbari ꝙ eē creabile ē idē real̓r cū deo. Nā accipioeandē maiorē quā ip̄e accipit. ⁊ accipio ſub eaſic. īpoſſibile ē deū creatiuū eē niſi ſit eē creabile ⁊ īfero. gͦ creature eē creabile ē idē real̓r cuꝫd̓o. Si neges mīorē meā. negabo tuā eadē rōeAd aliud p̄t dici ꝙ ꝓbat eē creabile creature eē idē real̓r cū deo. ſic̄ pꝫ manifeſte reducētiIdeo dico ꝙ eē cognitū creature nō ē entitaspͥma nec ē alia entitas poſitīa ab et̓no nō plꝰꝙͣ lapis ē entitas poſitīa ab et̓no. Et ſi q̄rat̉.aut ē neceſſe eē aūt poſſibile eē. Dico ꝙ ē poſſibile eē: ⁊ qn̄ ꝓducit̉ a deo ꝑ creationē exͣ. tūc ē⁊ an̄ n̄ fuit. ⁊ ita p̄t eē ⁊ nō eē: ſic̄ a̓gelꝰ ⁊ lapis.Et ſi dicas ꝙ eē cognitū creature fuit ab et̓nō Dico. ꝙ iſta ē ſimpl̓r fl̓a. nec ſequit̉ creatu ⁊ra fuit cognita ab et̓no. gͦ eē cognitū creaturefuit ab et̓no. ſꝫ ē fallacia ẜm qͥd ⁊ ſimpl̓r. ſic̄ h̓ ēfallacia ẜm qͥd ⁊ ſimpl̓r ceſar ē opinabil̓. gͦ ceſar opinabil̓ ē. qꝛ ſi ſeqͥt̉ ceſar opinabil̓ eſt. gͦ ceſar e. eodē mō ſeqͥt̉ lapis cognitꝰ ē. gͦ lapis eſt.Et ſi dicat̉ ꝙ n̄ ſeqͥt̉ ceſar opinabil̓ ē. gͦ ceſar Iē ſil̓iter n̄ ſequit̉. lapis cognitꝰ ē. gͦ lapis ē. qꝛ eēī cognitōe ⁊ eē ī opiniōe ſūt det̓minatōes diſtrahētes ⁊ n̄ īferūt ſuū det̓minabile abſolute.Rn̄deo ꝙ n̄ ſūt det̓minatōes diſtrahētes. qꝛſic̄ dcm̄ ē diſ. ij. nūqͣ ē det̓mīatio diſtrahēs niſi
gg iij
tim
Ad quartū
Obūjcitur
Obūcitur ſcd̓o
Id tertium
Reſpondetnut
OhijciturReſpōdetur.
Replicatur
Obijcitur tertio.
Reſpondetur
Reſpondetur
QAd quintū
Reſpondet̉
Ohiijc iar
ReſpōdeturReplicatur