IRante
It Ber. in li. de ꝯſide. Appellaſſe iniqͣ iniquū⁊ īpune iniqͣrum appellationū fomēsIniqͣ aūt oīs appellatio ad quā iuſticie inoia nō coegit appellare nō vt gͣues ſꝫ ſi gͣuerisIopello lis. appuli. a. t. i. ad portū ve licꝫnire vel īpelle̓. ⁊ appellare .i. applicare. Un̄ Terentiꝰ. Poſtqͣꝫ poeta aīm ſuū ad ſcribēdū appulit .i. applicuit. Pōt etiaꝫ ſcribi ꝑ ſimplex p.⁊ ſic cōponit̉ ab a ⁊ pello is ere. ⁊ ē apellere abaliqͦ pellere vel āmouere. Un̄ apulſus ab vbere .i. amotꝰ. Un̄ Iſa. xxviij. Ablactatos a lacte apulſos ab vberibꝰ .i. amotosAppēdo is ere. a. t. i. ſuſpēdere liberare vl̓ pōderare. In̄ h̓ appēſor ſorꝭ. ⁊ appēſoriꝰ a ū.Appeto is ere tiui titū. a. t. i. deſiderare acqͥrereApplaudo is ſi ſū. n. t. i. alicui plauſū) reqͥrēfacere. ¶ Appodio as aui. a. ꝑ. i. īnitor. abAppono is ſui ſitū. a. t. i.ad ⁊ podioadiūgere addere. In̄ appoſitꝰ a ū. ⁊ ꝑ ſyncopāApp̄cior arꝭ app̄ciatꝰ ſū. d. p. i. appoſtꝰ a n̄.eſtīare p̄ciū det̓mīare. ⁊ dr̄ ab ad ⁊ p̄cior. Antiqͥ tn̄ p̄cio as. ⁊ app̄cio as ī actīo gene̓ declīabātApp̄hēdo dis diſū. a. t. i. arripioAppͥmo appreſſi ſū .i. ad aliqͥd pͥmere vel iuxͣAppropiol as are .n. p. i. approxiare. ⁊ dr̄ ab ad⁊ ꝓpio. Un̄ Lu. x. Appropiās alligauit vulApto as are. a. p. i. humilitare ad nera eiꝰiūge̓. Et cōpoīt̉ cū ad cō ⁊ pe. In̄ ꝑ cōpoſitiōeꝫīepto as .i. infatuare ineptu facereAqͦr arꝭ. d. p. i. ad aquā ducē vel potare aīalia.Et ꝯpoīt̉ cū ad. vt adaqͦr in eodē ſigͣto. Inuenit̉ tn̄ actiuū adaqͦ as. vide ſupra adaquoR¶ anteAragapo as are. a. p. i. effodere vel ſculpeArbitror aris deponētale .i. exiſtīare vel eſtīare ſꝫ differūt. qꝛ exiſtīare vl̓ eſtīare ē apud aīuꝫnr̄m. arbitrari ꝟo iudiciū aī ꝓferreArceo es ere. arcui arcitū ꝑ ſyncopā. a. s. i. conſtringere remouere ꝓhibere cogere. Et cōponit̉cū ex. vt exerceo. Itē cuꝫ cō. vt coerceo es ere. i.Arcerſo ⁊ arceſſo: vides in accio) ꝯſtringereArchitector arꝭ .i. tecta pͥncipalit̓ ꝯſtruereArcuo as are. a. p. i. curuare. ab arcꝰ dr̄. In̄ arArdeo des arſi arſū .n. s. pl̓a) cuatꝰ .i. curuat̉ſigͣt: Un̄. Ardet mēs. ardet clypeꝰ focꝰ ardet etedes. Hec amat h̓ ſplēdet hec vrit ⁊ vrit̉ illa.Et cōpoīt̉ cū ex. vt exardeo des. ⁊ cū in. vt īardeo des. Itē ab ardeo inchoatiuū ardeſco ſcis.qd̓ cōpoīt̉ cū re. vt redardeſco īterpoſita d ¶ Etardeo cū oībꝰ ſuis cōpoſitis ē neu. ⁊ abſolutipreterqꝫ qn̄ poīt̉ ꝓ cōburere tūc eſt trāſitiuū ⁊eget obliqͦ. Un̄ Ioh̓. xv. Colligēt eū ⁊ in ignēmittēt ⁊ ardet
Arefacio cis ere. n. t. i. aridū facere. ⁊ dr̄ ab arere infinitiuo de areo es ⁊ facioArefio fis arefactus ſū .i. eſſe vel fieri aridum.Areo ares arui .n. s. ⁊ caret ſup̄ .i. eē vl̓ fieri ſiccū. Et cōponit̉ cū in. vt inareo es. ⁊ cum ex. vtexareo res. ⁊ ꝓdu. a. Un̄ Aurora. Sic ſine doctrina marcidꝰ aret amor. ſꝫ aro as ea cor. Un̄qͥdā. Terrā nullꝰ aret ī qͣ vis ſemīs aretArgumētor arꝭ. d. p. i. diſputare vel arguereArguo guis gui gutū. a. t. i. cōuincere accuſareꝯſtringere. Et cōpoīt̉ cū cō. vt coarguo gͣuis. ⁊re. vt redarguo guis. In̄ argutꝰ .i. callidꝰ ſtrennuus acutꝰ in loquēdo. In̄ hec argutia .i. verſutia vel caliditas. In̄ arguto as .i. v̓bis impugnare vel diſerte ſe defendere rep̄hendereArieto as are. a. p. i. cū ariete tali īſtr̄o ꝑcutereAriolor aris latꝰ ſū. d. p. i. diuinareAriſtor ſtaris. d. p. i. colligere ariſtasArmo as are. a. p. i. armā induere. In̄ verbaliaAro as are. .n. p. i. terrā ſcin armator trixtiodere vel ſulcos cū aratro face̓. In̄ arator trix. ethec aratura re. In̄ ꝑ cōpoſitionē exaro as .i. deſcribere vl̓ valde arare. ⁊ ꝑaro .i. ꝑfecte aro. ⁊ obaro .i. circū vel vndiqꝫ aro. Et aro ē neu. cū cōpoſitꝭ excepto exaro ꝓ deſcribē. Et aro ē trāſitm̄⁊ hꝫ i̓tias ꝑſonas paſſiui. vt aro t̓rā ⁊ t̓ra arat̉Aromatizozas .i. redolere. ⁊ dr̄ ab a mearoma ⁊ poīt̉ qn̄qꝫ trāſitīe. vt Ego aromatizohūc .i. aromate vngo vl̓ aromate redolētē faAreſtare c̄ aliquē vel bona ſua ꝑ man ciodatū iudicis impedire ne remoueāt̉ a loco donec conquerēti rn̄deat. vt. c. ij. de cri. fal. ⁊. l. legatoꝝ. ff. de interdic. ⁊ rele.Arrideo des di ſū .n. s. i. ad aliqͥd ridere vl̓ cūridente ridere Etiā idē eſt qd̓ faueoArrigo gͦ xi ctū. pe. cor. a. t. i. ſurſū vl̓ valde vl̓ad aliqͥd regere. ⁊ dr̄ ab ad ⁊ rego mutata d̓ ini. Un̄ Terentiꝰ. Arrige aures PamphileArripio pis pui ptū. a. t. i. inuadere ad aliqͥdagendū raꝑe vel aggrediArrogo gas. pe. cor. a. p. i. ſuꝑbire. Itē arrogare ē ꝑ ſuꝑbiā ⁊ arrogāt̉ acqͥrere. In arrogās .i.ſuꝑbꝰ ſe extollēs. Itē arrogare ē aliquē qͥ ſui iuris ē ī filiū reciꝑe. In̄ arrogatꝰ filiꝰ dr̄ ille qͥ ſicaſſumit̉ in filiū. ⁊ arrogator ē pr̄ qͥ accipit aliquē hͦ mō in filiū. Et differūt arrogare ⁊ adoptare. qꝛ ille adoptat̉ qͥ nō eſt ſui iurꝭ. ſꝫ alterius ptāti ſubiectꝰ. Sed arrogat̉ ille q̄ primoſui iuris eſt. ⁊ ꝑ arrogatiōeꝫ traſit ī ptātē pr̄is.ſ. arrogatorꝭ. Un̄. Arrogo qͥ ſuꝰ ē ſed hꝫ meuseſſe ncc̄ę. Pr̄is adopto ſuū ſed patris ꝑmanetidē. De hoc de cog. le. c. vnico. in glo.Arſeuſe ꝟbū ē defectm̄ īꝑati mōi ſcd̓e ꝑſone .i.au̓te ignē. ⁊ dr̄ ab ardeo. vl̓ arſeu̓ſe dr̄ ꝓuerbiū
.iiij.