decimas recipere. Quia ſic̄ qui ſemīat in benedictione de benedictiōe mētet. Ita qui ſeminat in maledictionibꝰ maledictione meret. tn̄ dd̓. eſt: ꝙ ⁊ ip̄e vſurariꝰ tenet̉ dare: ⁊eccleſia licite poteſt recipere Quia ip̄e pronētus fructuū. nō ꝓuenit ex actione vſurariſed ex diuina largitate. ⁊ oꝑe quo ml̓tiplicatur ſemē. Pretea hoc eſt debitu rōe p̄dii. nōrone perſone.Deinde queriturᵍme ꝑſonales ſint in p̄cepto. ꝙ non vr̄. Namin lege dn̄i nō vident̉ p̄cipi niſi decime prediales ſiue de armetis. Leui. vltꝭ. Oēs d̓cimeterre ſiue de frugibꝰ ſeu de pomīs arboꝝdn̄i ſūt. ⁊ iteꝝ. Omniū decimaꝝ ouis ⁊ bouis ⁊ capre que ſub paſtoris v̓ga trāſeūt qͥdquid decimū venerit ſacrificabitur dn̄o.Itē dic̄ decretal̓ Innocētii .3. ꝯcilii Lateranen̄. Ille decime neceſſario ſūt ſoluēde: q̄debēt̉ ex lege diuina: vel loci ꝯſuetudine approbata. Si gͦ ex lege diuina nō p̄cipiunturd̓cime ꝑſonales: nec etiā in locis aliquibusniſi raro .ſ. vbi eſt ꝯſuetudo. gͦ nō tenet̉ quiſad decimas ꝑſonales. Itē vis ꝯſuetudīstāta eſt. vt nō videat̉ ẜm Innocl. a culpa liberare nō ſoluētes d̓cimas etiā p̄diales. Ergomulto magis nō ſoluētes d̓cimas ꝑſonalesContͣ. Gene. 14º. Habraā de his que īuſteacquiſierat in bello dedit d̓cimas ¶elchiſedech de oībus. Si ergo exēplo Habrae. in qͦpͥmo inſtitutio fcā eſt de ſolutiōe d̓cimaꝝſoluēde ſunt decime. ergo ꝑſonales decimedebent̉. Itē Augꝰ iuxͣ hoc dicit. de milicia de artificio de negocio redde decimasItē Celeſtinꝰ ꝫ. exͣ de deci ⁊ pͥmi. Reuera ſic̄ſcī patres in ſuis tradūt ſcriptis. de vino gͣnō ⁊ fructibꝰ arboꝝ. pecoribꝰ ortis. de ipſanegociatione. ⁊ de oībus bonis d̓cime ſuntminiſtris eccleſie tribuēde. It ē idē ibideꝫfidelis hō de oībus que licite pōt acquirered̓cimas erogare tenet̉. ℟º dd̓. ꝙ d̓cimetam ꝑſonales ꝙͣ p̄diales ſunt in p̄cepto.Eſt aūt drīa int̓ p̄ceptū affirmatiuū ⁊ nogatiuū ſic̄ pꝫ ex aliis alibi dictis. quia preceptū negatiuū ſēꝑ obligat ⁊ ad ſꝑ. Preceptuꝟo affirmatiuū: ⁊ ſi obligat ſꝑ: n̄ tn̄ ad ſemꝑſed ꝓ tꝑe ⁊ loco. Un̄ illud p̄ceptū. honora patre in quo p̄cipit̉ ſuſtentatio patris: obligatquelꝫ filium ſꝑ. nō tn̄ ad ſꝑ. niſi cū tꝑs ⁊ locus ſe offerant. vt ſi pr̄ indigeat: vel a filio d̓bitu obſequiū requirat. ita dd̓m cū p̄ceptūde d̓cimis ſit affirmatiuū ſꝑ obligat. nō tn̄ad ſemꝑ. Dico ergo iuxͣ d̓cretalē Innocetꝭ. qvbi ꝯſuetudo eſt tenēt̉ ſoluere d̓cimas ꝑſonales ſicut ⁊ p̄diales. Itē ſi ꝯſuetudo noeſt: ⁊ indigeret miniſter .ſ. ſacerdos a quo recipiūt ſacramēta. ⁊ peteret ꝓpter indigētiāſeu ſuſtentatione. dico ꝙ tūc tenerent̉ nonſolum ad d̓cimas p̄diales: ſed etiā ad ꝑſonales. Eunt enī alique ciuitates in quibꝰ habitāt hōies qui nō hn̄t p̄dia: vt ī īſulis marisin quibꝰ ſi nō ſoluerent̉ dcime ꝑſonales cōgerent̉ mīſtri dei ex defectu mendicare. Etꝑ hoc minus vacare diuinis. qd̓ eſt ꝯtra illd̓pſal. Sūmite pſalmū ⁊ date tympanū dicit̉laycis hoc eſt. Sumite ſpiritualia a mīſtrisd̓i: ⁊ date tꝑalia vnde ſuſtentēt̉. Ad illd̓ꝟo quod obicit ꝙ in lege diuina nō eſt preceptū. Reſpondendū ꝑ interēptionē. quia ⁊ſi in illa ꝑte. Leui. vltīo. nō ſit p̄ceptū. tn̄ alibidr̄ vl̓r d̓cimas ⁊ pͥmicias nō tardabis offerre. Exo. 22º. ⁊ Eccle. 35º. Sanctifica d̓cimastuas. ⁊ poſt. Da altiſſimo ẜm donatum eiusSi ergo ex dono d̓i poſſident̉ oīa que acqͥrunt̉ iuſto negocio vel arte de illis decimedande erunt. Ad alia ꝟo pꝫ rn̄ſio ex iā dictisPoſt ea queritur mninūvtruꝫte d̓cime ſint ī p̄cepto. Ad qd̓ ſic. Preceptūeſt vt d̓ oībus que ꝑtinēt ad victū humanūhōies dent d̓cimas. ꝯliº Leui. O ēs d̓cimasterre ⁊cͣ. vt de frumēto ⁊ vino ⁊ hiꝰ. Si ergoeadē eſt rō in vno ⁊ in oībus. ergo de oībꝰtenēt̉ dare d̓cimas. ergo d̓ oleribꝰ ⁊ graniſItē Math̓. 23º. Poſtqͣꝫ dr̄ de d̓cimationemēte ⁊ aneti ſubdit dn̄s. oportuit iſta face⁊ illa nō omittere. Ergo de oībꝰ iſtis ⁊ ꝯſimilibꝰ minutis dāda eſt d̓cima. Itē mal̓.3ꝰ. dr̄. Inferte oēm decimā in orreū meū. qͥoēm dicit. nullā oīo excipit. Itē nos tenemur dare d̓cimā de tꝑe d̓o. Un dicit beatꝰGregꝰ. ꝙ quadrageſima ſūma obſeruatōe ēobſeruanda. ꝗa ip̄i dies d̓cima ſunt āni. Sigͦ de diebꝰ d̓cima dada eſt. multo fortius ⁊d̓ quibuſtibꝫ alijs. Conͣ. Dicit Inno.3. ꝙ ille d̓cime neceſſario ſunt ſoluēde que debēt̉ex lege diuina vel ꝯſuetudine approbataSi ergo ſol̓o decimaꝝ minutaꝝ nō p̄cipit̉in lege diuina quia in veteri teſto nihil det̉minat̉ niſi tm̄ d̓ frugibꝰ ⁊ pomis arborumLeui. vltᵇ. nec in plurimis locis ꝯſuetudo eſtErgo ad ſolutione minutaꝝ decimaꝝ nō tenentur homines vbi nō eſt conſuetudo.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten