L
fornicationē carnalē poteſt matrimoniuꝫ ſeparariquo ad thorū. vt in. c. plerūqꝫ. jͣ. de do. poſt diuor.reſti. c. ex litteris. cū ſil̓i. ita propt̓ fornicationē ſpūalem. fornicat̉ enī is qui fidem deſerit ⁊ ad infidelesſe cōfert. cōcor. xxviij. q. j. c. idolatria. ⁊. c. nō ſolumEx quo infert̉ ꝙ illud verbū xp̄i. Nō licet dimitterevxorem. excepta cā fornicationis. vt in. c. de infidelibus. de ꝯſangui. ⁊ affi. vendicat ſibi locū nedū infornicatione carnali ſꝫ etiā in ſpūali. qd̓ tamē limitaper id qd̓ le. ⁊ no. in. c. quāto. jͣ. de diuor. An auteꝫhoc caſu maritus ꝑdat donationē ꝓpter nuptias.⁊ mulier dotē ſicut ꝑderēt ſi laberent̉ in carnalemfornicationē. dic ꝙ ſic eadē rōne. ꝓ hoc. l. conſenſuC. de repu. ⁊ ſentiūt hic doc. qd̓ no. ¶ Scd̓o no. caſum in quo pōt vxor marito inuito ⁊ iuuene intrare religionem. qn̄ .ſ. vxor ē abſoluta a cōſortio mariti ob eius delictum. Ex quo infero ꝙ ſeꝑato mr̄imonio ꝓpter adulteriū carnale potis qui non peccauit intrare religionē altero īuito ⁊ iuuene. ꝓ hoctext .xxvij. q. ij. ī. c. agathoſa. ⁊. c. veniēs. sͣ. eo. aliavtilia nō poſſunt colligi tex. ¶ In glo. ij. ibi qn̄ nōfuit ſęꝑata. qd̓ intellige quādo maritus ē cōuerſusre integra ſed ſi vxor ante eius reuerſionē intraſſꝫmonaſteriū nō pōt educi a marito reuerſo licꝫ ſnīaſeꝑationis nō p̄ceſſerit. nā idē videmꝰ in fornicatione carnali. vt ꝓbat̉ ī. c. agathoſa. ⁊ sͣ. e. c. conſtitutus. ⁊. c. veniēs. obſtabat ergo viro repetēti vxorēexceptio fornicatiōis ſpūalis. Et in fi. glo. hec vltīarō verior ⁊ placet magis doc. cōiter. nam p̄cedensrō nō eſt vniuerſalis. nō enī ꝓcedit in bigamo neqꝫin muliere. ⁊ ex p̄dictis in glo. habes aliquos caſusin quibꝰ fornicatio carnalis ⁊ ſpūalis differunt. etplures alios vide hic ꝑ doc. ¶ Sed vltra glo. quero de vtili. q. pone ꝙ vxor ſeꝑata poſt fornicationēſpūalē cōmiſit poſtea adulteriū nūquid marito reuerſo ⁊ inuito poſſit intrare religionē. an vero debeat cōpenſare adulteriū carnale cū ſpūali ſicut fitcōpenſatio qn̄ vterqꝫ lapſus ē in fornicatiōe carnali. vt. jͣ. de adul. c. pe. ⁊ vl. doct. ſunt varij in hac ſententia. ⁊ videt̉ primo ꝙ nō fiat cōpenſatio quia diuerſaꝝ ſpecieꝝ nō admittit̉ cōpenſatio. l. ſi cōuenerit. ff. de pig. ac. no. in. c. ij. sͣ. de depo. ¶ Item vxorſeꝑata nō dicit̉ maculare thorū mariti. in ꝯtrariuꝫfacit qꝛ vtraqꝫ fornicatio eſt ſufficiens ad ſeꝑatiōeꝫmr̄imonij. ergo adinuicē admittit̉ compenſatio. ⁊hāc opi. tenuit Gof. in. c. illa. jͣ. de diuor. Hoſti. hicdiſtinguit. ꝙ aut accuſat̉ qͥs de ſpūali fornicatione⁊ ip̄e excipit de carnali ⁊ nō eſt audiendus. qꝛ ſi cōuincit̉ de ſpūali nō tenet̉ mulier ſecū habitare niſivellet redire ad fidē. aut ecōtra accuſatꝰ de carnaliexcipit de ſpūali ⁊ prius de exceptione cognoſcendū eſt tāqͣꝫ de p̄iudiciali cū nō poſſit hereticꝰ accuſare vxorē de carnali vel de alio delicto. ꝓ hoc. c. exceptionē. de excep. ⁊. c. a nobis. eo. ti. ſi tamē ille vellꝫredire ad fidem ⁊ conſtaret de fornicatiōe vtriuſqꝫſpūali .ſ. ⁊ carnali tūc fiet cōpēſatio ⁊ hͨ opi. ſatꝭ ē eq̄¶ De cōuerſione infidelium. ℟ica.¶ Supra viſū fuit de cōuerſione cōiugatorum ad
religionē nūc ſubijcit de eoꝝ ꝯuerſione ad fidē. hābet̉ de maͣ. xxviij. q. j. ⁊. ij. ⁊. xxxij. q. viij. c. vno.SarraNudabilem. cenus amachinatione chriſtiane mulierisip̄ius maritū occidit ſi cū ea matri¶Amoniū ꝯͣxit ſeꝑat̉ licet per eaꝫ ſit reuerſus ad fide. ſecus ſi ſine machinatione illū occiderit. h. d. vel ſūma generaliꝰ. Nōpōt qͥs illā hr̄e in vxorē cuius maritū occidit machinatione ip̄ius mulieris. ſecꝰ ſi ſine machinatiōe. etē pulcher ⁊ quotidianꝰ caſus. diuidit̉. nā due ſuntꝑtes pͥncipales. ſcd̓a ibi. ad hoc. ⁊ quelibꝫ ſubdiuidit̉ in cōſultationē ⁊ rn̄ſionē vt per ſe ptꝫ. ¶ Notaibi in captiuitate. ꝙ ſaracenus licite tenet̉ a chriſtianis in ſeruū. ē enī licitū bellū ꝯͣ ſaracenos. ⁊ ſic oēscapti in bello efficiunt̉ ſerui. ff. de cap. qͣſi per totūvide plene ꝑ Inno. in. c. ſicut. de iureiur. vbi generaliter dicit ꝙ oēs capti in bello iuſto etiā ſi ſint fideles efficiunt̉ ſerui. hͦ tn̄ dic de iure ꝓcedere ſꝫ hodieex ꝯſuetudine vl̓it̓ chriſtiani non efficiunt̉ ſerui. itano. dicit Bar. in. l. hoſtes. ff. de capti. ⁊ poſtli. re. ⁊ita pluries obſeruatū ē temporibꝰ noſtris. ¶ Scd̓ono. ꝙ licet matrimoniū nō poſſit cōſiſtere īter eosqui ſunt diuerſe fidei. xxviij. q. j. c. caue. tn̄ diſparitas fidei a principio nō habet impedire mr̄imoniūinter vnitos ex poſtfacto in eadē fide niſi aliud impedimētū ſubſit. ¶ Tertio no. qd̓ dixi in ſūmario.vt nō reſtringas diſpōnem huius. c. ad ſaracenosnā eadē ē rō ⁊ fortior inter fideles qꝛ cū iſtud impedimentū ꝓueniat ex delicto atroci maius ē delictūinter fideles qͣꝫ ſi infidelis occidit fidelē. ſed dubitat̉magis de ſaracenis ſeu infidelibꝰ propter lucruminde ꝓueniēs cū eēt reuerſi poſtmodū ad fidē ſednihilominꝰ etiā in eis diſponit̉ ꝯͣrium. ¶ Iteꝫ no.magnā ptātem quā habet eccleſia. pōt enī rōne delicti inducere nouū impedimētū habile ad impediendū ⁊ dirimēdū matrimoniū poſt cōtractū. ſil̓e inc. fi. jͣ. de eo. qui dux. in ma. ¶ Quarto no. ꝙ quisnō debet cōmittere delictū ꝓpter bonū ſpūale qd̓ īde ſequit̉. ꝓ hoc vide bo. gl. tex. cū glo. in. c. qd̓ ait.xiiij. di. ⁊ in. c. nō magno. jͣ. ne cle. vel mo. ¶ No. ī.§. ad hoc. quē poſſe ducere in vxorē illā cuiꝰ maritū interfecit ſine dolo ⁊ fraude ip̄ius mulierꝭ ¶ Inglo. j. ibi. idē ē. hec glo. vſqꝫ ad fi. ponit caſum ſeꝑatū a terminis lr̄e in quo rōne delicti inducit̉ aliudimpedimentū matrimoniale. ⁊ dic clariꝰ vt habet̉in. c. fi. jͣ. de eo qui dux. in ma. ¶ Sed hic queriturꝓ declaratiōe littere nūquid ſufficiat iſta machinatio de qua in lr̄a ſi occiſor nō cognouit illā mulierēdurāte pͥmo mr̄imonio. Hoſti. inſtat. ⁊ tādē concludit ꝙ ſic. hic enī nihil dicit̉ de adulterio. ſed ſoluꝫ demachinationē. ⁊ ꝓ hͦ facit ẜm eū. nā ſi interficio vxorē meā cā habēdi aliā vxorē ego pecco in lege coniugij. merito nō debeo hr̄ę aliqd̓ auxiliū a lege ⁊ ſicnō poſſū ampliꝰ ꝯͣhere matrimoniū. vt in. c. j. de diuor. ⁊. c. interfectores. xxxiij. q. ij. Io. an. h̓ diſtinguit ⁊ melius ꝙ aut interceſſit ī morte machinatiovnius. puta qꝛ maritꝰ interfecit vxorem vt duceretbertā in vxorem ⁊ tūc requiritur adulteriū p̄cedēs