ritate: ꝙ ꝯfeſſio debeat eē ex caritate. nec ē veꝝ ꝙ pnīa ſitvnū totū vniforme total̓r: qꝛ ꝯfeſſio qd̓ammō exit ab ordīe ꝯtritōis ⁊ ſatiſfactōis inquātū ſit ad aliū: ꝯtritio etſatiſfactō ſiſtūt ī ip̄o penitēte. ¶ Ad aliud qd̓ obijcit̉. ꝙſacr̄m noue legis efficit qd̓ figurat. dd̓m ꝙ effice̓ dic̄ ibiaptitudinē ad efficiēdū nō neceſſitatē. vn̄ quātū ē de ipſoſacr̄o noue legis efficit qd̓ figurat nō tn̄ ſꝑ. vt qn̄ inuenitimpedimētū ab extrinſeco. ſic̄ baptiſmꝰ nō ſct̄ificat ficteaccedētē ad baptiſmū. Sil̓r impedimētū qn̄qꝫ ē ī ip̄o cōfitēte ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉. ꝙ ꝯfeſſio ē validꝰ clamor addn̄m ⁊cͣ. dd̓m ꝙ hoc intelligit̉ de ꝯfeſſiōe ẜm ſuū eē potiſſimū. ẜm qd̓ dic̄ Amb̓. ꝙ ꝯfeſſio a morte liberat aīam⁊ aꝑit ꝑadiſū ⁊ ſpē ſaluādi tribuit. ¶ Ad illud qd̓ obijcitur ꝙ ꝯfeſſio ad quā tenet̉ fidel̓ eſt meritoria ⁊cͣ. Rn̄ſio.ꝙ fidelis tenet̉ ad cōfeſſionē rōe inſtitutōis eccl̓ie. ⁊ hecnō ſꝑ ē meritoria remiſſiōis pct̄i: ſꝫ qn̄qꝫ ſolūmō cauet̉ea a trāſgreſſiōe p̄cepti eccīe. tenet̉ etiā qn̄qꝫ ad cōfeſſionē neceſſitate euādēdi diuinā offēſā ⁊ obtinēdū veniampct̄i mortal̓. ⁊ hec digne facta ē meritoria remiſſiōis peccati. ⁊ hec dꝫ fieri ī caritate. ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉. ꝙ cōfeſſio pct̄oꝝ ē ex fide ⁊ ita ex caritate. dd̓m ꝙ hͦ nō ſeꝗt̉.multa fiūt ex fide informi q̄ n̄ fiūt ex caritate ſic̄ acciditqn̄qꝫ ī ꝓpoſito. Un̄ qn̄ ꝯfitet̉ quis pct̄a ſua ex fide .ſ. īfor.mi nec tn̄ ex caritate. Nō eī oē qd̓ eſt ex fide qͦcūqꝫ mō ſūpta ē ex caritate: ſꝫ qd̓ ē ex fide formata. ¶ Ad illud Grego. nihil ht̄ viriditatis ramꝰ boni oꝑis ⁊cͣ. dd̓m ꝙ nihilhꝫ viriditatis .i. fructuoſitatis. nec ꝯfeſſio ē fructuoſa niſi noīe extēſo niſi fiat ex caritate vl̓ ī caritate. ¶ Ad illd̓qd̓ obijcit̉ ꝙ nō tenemur niſi ad opꝰ vnū ⁊cͣ. dd̓m ꝙ ē tentio ſimplex: ⁊ ex ꝯditōe. ꝙͣtū ad tētōꝫ ex cōditōe tenemuad opꝰ vnū ⁊ ad ꝯfeſſiōeꝫ ex caritate .i. ad hͦ ꝙ ſit nob̓ meritoriū vl̓ ſatiſfactoriū. Un̄ ad hͦ ꝙ ꝯfeſſio ſit ſatiſfactoria: dꝫ eē ex auctoritate ⁊ ita ſub ꝯditōe. nō at̄ ſimplicit̓.¶ Ad illud qd̓ obijcit̉. ꝙ ꝯfeſſio ꝓut ē p̄ceptū noue legihꝫ amorē motiuū ⁊cͣ. dd̓m ꝙ ⁊ ſi motiuū generale legiseuāgelice ſit amor nihilominꝰ expedit ꝙ ꝓfeſſores le. no.aliqͣ faciāt ex timore nec obligant̉ ad hͦ ꝙ oīa faciant examore. vn̄ ⁊ ſi ſūme expediret ꝙ ꝯfeſſio fieret ex caritate.qꝛ tūc fie̓t fructuoſiſſime: bn̄ tn̄ licꝫ qn̄qꝫ ⁊ expedit ꝙ fiat ex tīore ⁊ ſi nō ex caritate. ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉. ꝙ fidel̓ tenet̉ ad ꝯfeſſiōꝫ vtilē ⁊cͣ. dd̓m ꝙ ꝯfeſſio extͣ caritateꝫfacta vtil̓ ē: qꝛ ſic cauet̉ trāſgreſſio p̄cepti eccīe. ⁊ et̄ qn̄qꝫdat̉ gr̄a ī cōfeſſiōe. ¶ Ad illd̓ qd̓ obijcit̉. ꝙ ꝗ ficte acceditpeccat mortal̓r. dd̓ꝫ ꝙ r̄fet qͣ d̓ cā aliꝗs accedit fictꝰ. .i. n̄ꝯtritꝰ. Si eī accedat vt videat̉ iuſtꝰ vl̓ ꝓpt̓ vanā gl̓iaꝫ vl̓cāꝫ minꝰ rectā peccat. Si at̄ vt īpleat p̄ceptū eccl̓ie: neqͣꝙͣ. ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉ ꝙ p̄ceptū de cōfeſſiōe ē vt fiat recōciliatō ⁊cͣ. dd̓m ꝙ p̄ceptū obligat ad executōꝫ actꝰ ip̄iꝰp̄cepti: n̄ ad executōꝫ intētōis ip̄iꝰ p̄cipiētis. ꝓpt̓ hͦ ꝙͣtumad obligatōꝫ p̄cepti ſufficit face̓ qd̓ p̄ceptū ē. ⁊ maxīe ī p̄ceptis q̄ ordināt ad ꝓximuꝫ. ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉ ꝙ cōfeſſio exiſtēs ī caritate ē ſignū mēdax ⁊cͣ. dd̓ꝫ ꝙ ſic̄ cōfeſſio nō ſꝑ ē in ſua potiſſima eſaͣcia: nihilominꝰ cōfeſſioē expediēs: ſic nō ſꝑ ē ī ſua ſignificatōe cōpletiſſima. necpter hͦ cadūt a v̓itate ſigni: qꝛ potiꝰ ſigna ſacramētaliaſūt ſignaītualia ꝙͣ actualia. Qn̄ eī attritꝰ cōfitet̉ ⁊ credit ſe eē cōtritū. illa cōfeſſio nō ē dicēda ſignū mēdax. qꝛ⁊ ſi ſignū non ſit actu erprimēs abſolutōeꝫ a culpa: ē tn̄ſignū hītuale ⁊ hītualē hmōi ſignificāſ abſolutōꝫ ſn̄ p̄iudicio gͦ ītelligēdū ē. ⁊ ſi nō cōtritꝰ accedat ad cōfeſſiōꝫ vtobediat eccīe ⁊ vt gr̄aꝫ inueniat ꝑ abſolutōꝫ ſacerdotiscū volūtatē adimplēdi pnīaꝫ iniūctā nō peccat. Si aūtaccedat cū volūtate ꝑmanēdi in pct̄o: nihilominꝰ ſuſcipitabſolutōes a ſacerdote ⁊ iniūctōꝫ ſatiſfactōni peccat. qꝛirritat ex certo ꝓpoſito abſolutiōeꝫ ſacerdotis: ⁊ illd̓ adqd̓ ſe obligat adīplere nō intēdit. vn̄ tal̓ cōfeſſio ē fictō ſiue ſignū mēdax. ¶ Si aūt q̄reret̉ vtꝝ nō cōtritꝰ cōfiteat̉..ſ. in mortali vt obediat eccl̓ie ⁊ vt gr̄aꝫ inueīat ⁊cͣ. omittat ſic cōfitēdo. dd̓m ꝙ nō ſic̄ dicūt mgr̄i: ſꝫ abſolutꝰ ē a p̄cepto eccīe. vn̄ licꝫ ſecuriꝰ eēt iteꝝ cōfiteri: tn̄ nō ē neceſſenec oꝑtet ꝙ ſacerdos iteꝝ iniūgat pnīaꝫ: qꝛ ex ꝑte ſacerdotis nō errauit clauio. licꝫ ex ꝑte ꝯfitētis defuit diſpoſitio ꝯueniēs abſolutōi. Un̄ explet̉ ſic ẜm ꝙ ē in p̄cepto ſꝫẜm ꝙ eſt ſacr̄al̓ ſatiſfactoria nō implet̉. qꝛ cū ſacr̄m dicatur dupl̓r. Uno mō ſacri rei ſignū tm̄. alio mō ẜm ꝙ eſtfignū ⁊ res .ſ. ẜm ꝙ ē ſignū interiꝰ ⁊ exteriꝰ: relaxās aliqd̓ d̓ pnīa v̓tute clauiū. prīo mō ſuſcipit ſacr̄m: ſcd̓o mōnō. ¶ Qm̄ aūt quedā ſūt obiecta quibꝰ videt̉ ꝙ ꝯfitēs nōtenet̉ ꝯfiteri ex caritate vl̓ in caritate: oꝑtet illis rn̄dereAd illud gͦ qd̓ prīo obijcit̉. ꝙ ſꝑ eēt ꝯfeſſio iterāda. qꝛ hōnō pt̄ ſcire vtꝝ ſit ī caritate ⁊cͣ. dd̓m ꝙ ſi accedat ꝗs att̄tꝰ vl̓ ꝯtritꝰ ad ꝯfeſſionē dūmō nō hēat pct̄m mortale ī ꝯſcient ia: nō dꝫ iterato ꝯfiteri. Si aūt dictat ei cōſcīa ꝙ nōfuit ꝯtritꝰ dꝫ iterato ꝯfiteri ⁊ ſuſciꝑe abſolutōeꝫ ſi ſacerdos velit eū audire. vt ſi forte tradidit obliuiōi q̄ dixeraſibi. Nec ē neceſſe ꝙ ſꝑ iteret̉ ꝯfeſſio qͦuſqꝫ ꝯſtiterit ꝙ cōfeſſus fuerit. ī caritate: ſꝫ ſufficit ꝙ poſſet p̄ſumere aliꝗbꝰꝓbabilibꝰ indicijs ꝙ ſic. ¶ Ad illud qd̓ obijcit̉. ꝙ nō eſtī pt̄ate nr̄a hr̄e caritatē. dd̓m ꝙ duplex ē pt̄as. Eſt eī quedā pt̄as q̄ eſt poſſibilitas material̓: ⁊ ē q̄dā pt̄as actiuaSi ſumat̉ pt̄as ꝓ poſſibilitate materiali: tūc ī pt̄ate nr̄aē hr̄e caritatē. poſſumꝰ eī p̄parare nos ⁊ face̓ tale ꝙ ꝗ facto habebimꝰ caritatē dāte deo. ſic̄ ī pt̄ate iſtiꝰ ē illuīardomū: qꝛ pt̄ aꝑire feneſtras ꝗbꝰ aꝑtis ītrabit lux ⁊ illūinabit domū. Si v̓o ſumat̉ ptās ꝓ ptāte actiua: ſic nō eſtin pt̄ate nr̄a hr̄e caritatē. ſed in ſolo deo.Articulus octauusOnſequent̉ q̄rit̉. An magis ꝯueniat ꝯfiteripct̄a ſua ī publico an ī occulto. Ꝙ ī publicovidet̉ ꝑ hͦ. ꝙ erubeſcētia ē magna rō qͣꝛe pct̄ꝫꝯfitēdū ē homī. dicit em̄ Aug. li. de pnīa. qm̄ verecundismagͣ pena ē. ꝗ erubeſcit ꝓ xp̄o fit dignꝰ miſcd̓ia. Ex qͦ videt̉ ꝙ quāto maior ē erubeſcētia: tāto magis dignꝰ ē miſcd̓ia. ⁊ ita dimīuta erubeſcētia dimīuit̉ de veniā. ¶ Itēin le. ve. fiebat ꝯfeſſio pct̄oꝝ eo mō qͦ fiebat ī publico. gͦcū in no. le. tenent̉ pct̄ores ad grauiorē emēda ꝙͣ ī veteriꝓpt̓ maiorē eoꝝ ingͣtitudīeꝫ: videt̉ ꝙ ip̄i fortiori rōe debēt ꝯfiteri pct̄a ſua ī publico. ¶ Itē hͦ videt̉ ꝑ ſil̓e ſūptuꝫꝯfeſſiōe achor. Ioſue. vij. q̄ ꝯpellēte Ioſue fiebat ī publico. ¶ Itē in aliqͦ caſu ꝯgruit publicā fieri pnīaꝫ ſiue ſolēnē: ſil̓r videt̉ ꝙ ī aliqͦ cau ꝯgruit ꝙ fiat ꝯfeſſio publica vl̓qͣre n̄. ¶ Cōtra. Bern̄. qd̓ ꝓpt̓ caritatē inſtitutū ē ꝯͣ caritatē n̄ dꝫ obẜuari. ſꝫ īſtituto ꝯfeſſiōis ē ꝓpt̓ caritatē qꝛ vtpct̄or recōciliet̉ deo ⁊ eccl̓ie. qd̓ nō fit niſi mediāte caritate. gͦ nō debet obſeruari ꝯͣ caritatē. ſꝫ ſi fieret ī publico īter multos ꝗ ſeſe diligūt generaret̉ odiū: gͦ ꝯfeſſio nō dꝫfieri ſic. ¶ Rn̄ſio. dd̓m ꝙ ml̓tiplici rōne magis ꝯueītꝯfeſſio fiat ī occl̓to ꝙͣ ī publico Una rō ſūpta ē ex ꝑte ppl̓iAlia ex ꝑte fori. tercia ex ꝑte mediatoris. Prīa ē ml̓tiplicis ſcādali vitatō .ſ. ꝯtēptꝰ odij ⁊ gͣuis diſpedij. Si eī fieret publica ꝯfeſſio pct̄oꝝ frequent̓ īcurrerēt ꝯfitētes ꝯtēptū ſil̓r ⁊ odiū. ⁊ qn̄ꝫ capitale diſpēdiū. Si eī ꝯfiterent̉de adulterio vl̓ de furto vl̓ de homicidio ⁊ d̓ hmōi pct̄isflagicioſis ꝯtēnerent̉ ab alijs ⁊ ml̓toꝝ odiū īcurrerent. ⁊freq̄nt̓ īterficerēt̉. ¶ Ad primū gͦ qd̓ obijcit̉. dd̓m ꝙ licetverecūdia ſit maxīa cā venie ⁊ remiſſiōis pct̄oꝝ tn̄ īfirmi nullo diſcreto iudicio ſūt exponēdi verecūdie vix velnullo modo tolerāde. vt habet̉ a ph̓o. idē facit plꝰ quodminꝰ .ſ. viciū. publice em̄ crimīa magͣ ⁊ enormia flagiciahūana īfirmitas vix vl̓ nullo mō ꝯfiteret̉. īmo n̄ ſine magna violētia ſolēt hmōi viri ꝯfiteri. ¶ Ad aliud dd̓m. ꝙle. ve. nō offerebāt ī publico ꝓ gͣuibꝰ pct̄is: ſꝫ ꝓ ꝗbuſdāuibꝰ ⁊ coībꝰ ⁊ hͦ ſine exp̄ſſiōe circūſtatiaꝝ vt ſuꝑ tactū ēqͦ lōge maiꝰ gͣue ē pct̄a q̄cūqꝫ gͣuia vni hoī ꝯfiteri. ¶ Adilld̓ qd̓ obijcit̉ d̓ ꝯfeſſiōe achor. dd̓ꝫ ꝙ illa ꝯfeſſio fuit ī foro iudicij qd̓ ē foꝝ dānatōis. ꝯfeſſio at̄ ſacr̄al̓ fit ī foro miſcd̓ie qd̓ ē foꝝ r̄cōciliatōis. Un̄ vt appareat cā dānatōisiuſta īducūt̉ dānādi ad publicā ꝯfeſſiōꝫ. ecōuerſo ī formiſcd̓ie ne appareat n̄ r̄cōciliādi: īdultū ē ill̓ pͥuatā facdebe̓ ꝯfeſſiōeꝫ. ¶ Ad vltimū dd̓ꝫ. ꝙ qꝛ ꝯfeſſio ſacr̄al̓ fit vicario xp̄i ꝗ̄ ſolꝰ ē mediator tāꝙͣ mediatori recōciliatiōis
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten