Druckschrift 
4 (1482) In hac quarta pte summe Alexandri
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

QueſtioAug. de pnīa arbiter ſue volūtatis pt̄ inchoare nouāvitā niſi peniteat vite veteris. qūo ad nouitatis īdulgentiā ꝑueniet odij vetuſtatē depoſuit. ex videt̉is efficaciꝰ et eēntialiꝰ oꝑet̉ ad remiſſ pct̄i ꝙͣ baptiſmꝰ. Si igit̉ hn̄s copiā eoꝝ reꝗrunt̉ adſacr̄m baptiſmi ncc̄e hꝫ ſuſcipe ſacr̄m baptiſmi ꝙͣtuꝫ adea ſūt eēntialia ip̄i ſacr̄o. cōſil̓r vel fortiori rōne videt̉v adultꝰ poſſit ſaluari niſi ſuſcipiat ſacr̄m pnīe ꝙͣtuꝫdeēntialia pnīe ſi hꝫ copiā eoꝝ reqͥrūt̉ ad ip̄aꝫ. eēntialia aūt pnīe ſūt ꝯtritio ꝯfeſſio ſatiſfactio: hec tria reꝗrunt̉ neceſſario ad ſalutē ſi facultas hoꝝ ſe offerat. ⁊c̄Itē idē videt̉ cōfefeſſionē. dauid dixit. tibi ſoli pecui et malū corā te feci. et pꝰ. Ecce ī iniꝗtatibꝰ ꝯceptꝰſū ⁊cͣ. ex vidr̄ cōfeſſio faciēda ē de origīali. Cōtra.penitētia ē ſolūmmaloꝝ cōtractoꝝ. vigreg. Penitētiāpetrata malaigere plagēda ꝑpetrare. origīale aūt ē ꝑpetratū ſꝫ ꝯtractū:nulla debet pnīa de origīali. ita neccōcedimꝰ ſcꝫ tenet̉nihilominus dolere diat̄ali iuſticielōgatꝰ ē a deo origīoleſtimulatjrat remediū. Un̄ Aug. de corrgr̄a. Corripiat̉ origolūtas regeneratōnisnabilis. vt exoriat̉. nec dico correptio deloquit̉ aug. dicēs. corripiat̉ ī ſingulis qd̓ ē oīm. ſit correptio ē pnīa: ſͦ ē correptio rep̄hēſioī ſolēt ſuꝑiores corriperec eos ſtimularēt ad bonū. vn̄mīores ſeu iſentit correptōis aculeūj. vt deo miſerāte īcremēexcitatiorię or̄orpudēda et dolēda et agatlaudāda atꝫ gratāda. Adgit̉ qd̓ dicit̉ aug. origdānabilis corripiat̉. ītelligit̉ de correptōe eoꝝ debebāt īformare ſiue īſtrue̓ illos erāt baptizādi. ſcꝫ correptōe excitarēt ad deſideriū baptiſmi. Ad alid̓ quodobr̄. diſplice̓ ſibi ē idē qd̓ cōfiteri. dd̓m diſplice̓ ſibiio ſacramētalis. ſcꝫ ſit homī: ſꝫ potiꝰ cōfeſſioiuterior. ſcꝫ recordatio ꝓprie miſerie fit deo. vn̄ dicitfiteri tibi ē diſplice̓ mihi. Ad aliud qd̓ obijcit̉. accedens ad baptiſmū accedit ī fide et ī dolore ſiue cōiritōe.⁊cͣ. dd̓m ꝯfeſſio fidei ē de ncc̄itate ſacr̄i. īmo potiusē iudiciū fidei baptizādi. Un̄ cōfeſſio fidei exigit̉ ī cathecizatōe in īmerſiōe ſiue ī baptizatōe. Un̄ pt̄ dici. inaccedētibꝰ ad baptiſmū ſufficit fides ſine ꝯfeſſiōe exteriori. niſi ī caſu vt ſi īmineret ꝑiculū fidei ꝯtritio ſinefeſſione ſacr̄ali. Ad illd̓ qd̓ obijcit̉. dānificat̉ eccl̓ia origīale ⁊cͣ. dd̓m licet dānificet̉ ſūpta damnificatōecoīter ꝓut dicit̉ aliqd̓ dānificari. ſolū ex ſubtractōnerei poſſeſſe. ſꝫ poſſidēde: non tn̄ dānificat̉ culpa ꝑpetrata habētis origīale ſꝫ potiꝰ aliūde cōtracta. illoꝝ aut ſolūmō ē culpā ꝯfiteri culpā ꝯmiſerūt. Ad aliud quoobijcit̉. adultꝰ hn̄s origīale pt̄ ſaluari ſine pm̄a ⁊cͣdd̓m hoc verū ē ſumpta pnīa noīe extēſo. ꝓut pnīa dr̄iſplicētia culpe cōtracte. niſi em̄ diſpliceret adulto ſtatꝰ ſuus ē carētia debite iuſticie auerſioīs a deo: ficteaccede̓t ad baptiſmū. Ad qd̓ obijcit̉. ſi ſe offeratfacultas ad ſalutē hn̄tis origīale reqrūt̉ ea ſūt eſſertialia baptiſmo. dd̓m ꝙͣtū ad ē ſil̓e. ſic̄ purgatōniab origīali reꝗrūt̉ eēntialia baptiſmatis ſi facl̓tas ſe offerat: ſic purgatōi ab actuali eēntialia penitētie. ſcꝫ ꝯtritio cōfeſſio et ſatiſfactio. Ad qd̓ obijcit̉. adultꝰ hn̄sorigiale pt̄ in caſu purgari ſine baptiſmo non ſine pnīa.dd̓m bn̄ pt̄ ſine pnīa ſacr̄i. dūmo ſuꝑadderit aliqꝛactuale. liꝫ ſine pnīa cōiter ſūpta: eo pnīa dicit̉diſplicētia ſtatꝰ ſui. Ad illud qd̓ obijcit̉ cōfeſſiōe dauid. dd̓m illa ꝯfeſſio fuit ſacr̄alis neqꝫ facta ſac̄dotꝭ fuit cōfeſſio facta deo. publica tn̄ et ī cōſpectu hoīmgnouit miſeriā ſuā actā et cōtractā. vt ſic hūiliando ſeuocaret deū ad miſericordiā. Alit̓ canon videt̉ velle.cꝫ pct̄m origīale reuiuiſcit actuale mortale. ꝓpt̓ qd̓llud cōfitebat̉ dauid. dicit̉ em̄ de pnīa diſ. v. ꝙͣuis fideacro circūciſioīs ab origīali pct̄o ſe mūdatū cognoſcet.ILXVII.tn̄ adulterio et homicidio qd̓ cōmiſerat illd̓ reuixiſſe intelligēs. ſine int̓ cetera ip̄ꝫ cōfitet̉. et dīc. Ecce em̄ īiniꝗtatibꝰ conceptꝰ ſum. qd̓ melius hꝫ de termīari ī queſtione de reditu peccatoꝝ.Articulus ſecundusOOnſequēter q̄rit̉. vtꝝ pct̄ꝫ maīfeſtū ſit cōfitē. an̄ ſolū occultū. ſolū occultū: vr̄. Au.Cōfeſſio ē quā morbꝰ latēs ſpe venie aꝑit̉. igr̄ ē coieſſio niſi de rebꝰ latētibꝰ. It̄ Gregg. ī omel̓. diuite epulōe. Luc̄. xvj. Quid ē pct̄crū cōfeſtſio. niſidam vulnerū ruptio. qꝛ pct̄i virꝰ ſalubrit̉ aꝑit̉ ī cōfeſſione qd̓ peſtifere latebat ī mēte. vulnera etem̄ cutis ī ſuꝑficiē trahūt humorē putredis. cōfitēdo pct̄a ꝗd alid̓ agimꝰ: niſi malū qd̓ ī nobis erat aꝑimꝰ. It̄ Gen̄. iiij. Sanguis fr̄is tui clamat ⁊cͣ. glo. Euidētia patrati ſcelerisindiget clamore accuſatōis. igr̄ iuſtꝰ ī prīcipio ſit accuſator ſui Prouerb̓. xviij. qd̓ ītelligi dꝫ ī cōfeſſiōe. vbi ēſcelꝰ euidēs reqͥrit̉ confeſſio: vt ſciatur qͣntitas cula ſac̄dote. vt ẜm quātitatē culpe iniūgat quātitatē penIuxͣ illd̓ deutro. xxv. Pro mēſura pct̄i erit plagarummodꝰ. Si igr̄ euidēs maīfeſta ſit culpa qͣntitas illiꝰ erit nccͣia hmōi pct̄i cōfeſſio. Cōtra. cōfeſſio fit ſacerdoti vt recōciliet̉ penitēs eccl̓ie ī quā peccauerat ſꝫ vel plꝰ ledit̉ eccl̓ia pct̄o maīfeſto ꝙͣ latēte: igr̄ ncc̄e hcōfiteri ſic̄ illd̓. It̄ oīa pct̄a dꝫ fidelis cōfiteri vt hēt̉ī decre. de pe. re. Rn̄ſio. pct̄ꝫ mortale ē cōfitē ſiue ſit occultū ſiue maīfeſtū. Aꝑtū ē cōfitēdū duplicide. Una ē ex ꝑte audiētis. ſcꝫ vt audiat ſiuepct̄m. vt: ſꝫ vt dei vicariꝰ. ſcꝫ teſtīoniū ꝯſcīe accuſantis ē teſtis dīnꝰ: qͦuſqꝫ em̄ ſic nouerit ē eiꝰ ſoluēzae̓. et oportꝫ cōfiteri pct̄m quātūcūqꝫ fuerit publicū. Alia ē ex ꝑiꝯfitētis vt iuſtificet̉. quātūcūqꝫ em̄pt̄ iuſtꝰ iudicat̉: ſꝫ magis īiuſtꝰ. qn̄ en̄nꝰ accuſatōe accuſat. tūc exerpuerb̓ .xviij. Iuſtꝰ ī prīcipio accuſator ē ſui. vt ꝗs iuſtificet̉ et dignꝰ ſit eccl̓ie recōciliatiatōe nccͣia ēpria accuſatio quātucūqꝫ pct̄m eius ſit publicū. Sil̓r pct̄ꝫ occultū cōfitēdū ē duplici de. Una ēex ꝑte audiētis. ſcꝫ obligatio ad penā et abſolutō a culpa. qꝛ em̄ pct̄o mortali meret̉ ꝗs penā eternā. immutāda iniugēda ē ſatiſfactō tꝑalis arbitrio ſacerdotiset ſic ncc̄e ē fiat illi cōfeſſio pct̄i occulti. Ex ꝑte ꝯfitentis ē vt erubuit ī occulto ī ꝯſpectu dīne maieſlatiserubeſcat ī ꝯſpectu ſac̄dotis. carnalis plꝰ erubeſcitoculis hoīs ꝙͣ dei. He aūt rōes lꝫ ſic poſſent appropriari: cōueniūt tn̄ ꝯfeſſiōi pct̄i publici et occulti. Ad pͥmūſcꝫ morbꝰ latēs aꝑit̉ ⁊cͣ. ſic̄ ī foro iudiciali iudexhꝫ ꝓcede̓ ī dānatōꝫ delinquentis niſi vt iudex cognoſcatdelictū: licꝫ illi al̓s vt hōī inꝗteſcat. Sil̓r ī foro pnīe aliqd̓ pct̄m pt̄ notū iudici ſpūali .i. ſacerdoti vt ē:vt ē iudex. nihilomīꝰ dꝫ ſibi aꝑiri vt iudici. ſcꝫ accuſatōꝫ ꝓpriā vt ſupͣ tactū ē. hec aūt accuſatio fit ī ꝯfeſſiōe tollit̉ latētia hmōi. igr̄ dr̄ morbꝰ latēs oꝑit̉ ī ꝯfeſſione. ītelligēdū ē de latētia latet ſacerdotē inquātū ēmedicꝰ vel iudex: inquātū ē. Sil̓r dd̓m ē ad illd̓eg. loꝗt̉ de latētia latet hoīeꝫ ſꝫ iudicē ſpūalē vl̓dicū. Uel pt̄ dici ītelligr̄ de latētia ꝙͣtū ad reatū vl̓debitū pene. tūc dr̄ latēs ꝙͣtū ad ip̄ꝫ ꝯfitētē. q. d. confeſſio dꝫ pct̄i de ignorat̉ an̄ remiſſū fuerit ꝙͣtū ad rea vel ſaltē an iniūcta ſit pnīa ſufficiēs. Ad illd̓ quodobr̄. ſi euidētia pct̄i ſeu patrati ſceleris patuit indiget clamore accuſatōis. dd̓m ītelligr̄ de crimīe notorio ī foro iudiciali. vt qn̄ ſcelꝰ ita ē maīfeſtū īdigetinquiſitione neqꝫ teſtionij ꝑhibitione. non de accuſatōe.qua penitēs accuſat ſe ī foro penitentie. In foro em̄ iudiciali ſufficit euidētia ſceleris ad ꝯuincēdū reū et ad ꝯdēnādū. In foro v̓o in ꝓcedit̉ ad ꝯdēnādū ſꝫ ad r̄cōciliandū: reꝗrit̉ volūtaria ꝯfeſſio. dicit em̄ hugo. voluit xp̄ovt a temetip̄o ſurgēs vt em̄ qͣi extorta vel coacta vidrcōfeſſio tua. Ad id qd̓ obijcitur. ſacerdoti fit ꝯfeſſio