De conceſſione prebendeTi. VII
a ſi contra faciat puniēdus exiſtat) ei tamen poteſtas ſic nōb adimit̉ ꝯferendi: qͥn teneat alteri facta collatio ab eodem.Niſi nos in gr̄a tibi facta:decreuiſſemus irritū et inanec qd̓ fieret ꝯtra ip̄am. ¶ Autexecutor huiuſmodi ordinadrio ſuam inſinuans poteſtatem: ne alteri conferret bene-
ficium de quo tibi ſoli eſt ẜmtenorem huiuſmodi manda.eti apoſtolici ꝓuidendū: interdixiſſet eidem preſertim cuminterpoſitiōe decreti. ¶ Uelniſi tu iuxta dictum mandatū eſſet in canonicū iam recegptus: tūc enī p̄bende collatiohͦ alteri facta firmitatē aliquaꝫnō hr̄et. Idē. Si tres ex
sͣ. de reſcrio. abbatē. sͣ. de p̄ben. ꝓ illoꝝ. de cōceſ. p̄ben.cū nr̄is. a ¶ Puniendus. De p̄ben. dilectus. ij. de off.dele. prudētiā. §. adijcimus. b ¶ Adimit̉. Rōnē dixi.sͣ. c. xxl. c ¶ Contra ip̄am. Et tūc etiam ante pn̄tationem litteraꝝ affecta eſt. in caſu. sͣ. de reſcrip. tibi qui. §qͥnīmo: alias necꝑ pn̄tationē afficit̉ vt h̓ Ioh̓. an.d ¶ Inſinuanssͣ. eo. qꝛ cunctis.§. ex parte.e ¶ Interdixiſſet. No. reprobatā opinio. Ber.no. s. de preben.c. vl. vbi dicebatꝙ executor datꝰad cōpellendumnō poterat interdicere: (idē Hoſti. in decre. ꝓ illorū. Sed Inno. dicit ibi ꝙ interdicere ⁊ reſeruare pōtIo. an.) Cōpoſt. ꝯtra in p̄dicta glo. allegabamus decre.qꝛ cūctis. §. ex ꝑte. ſed in ꝓuiſore loquit̉: ſed illud vicinū eſt mandato. vn̄ ſatis mandatū intelligit̉. sͣ. de elec.is cauſis. ff. iudi. ſol. iam tn̄. §. in hͦ. ſ ¶ Iam receptꝰ.Tunc enī negociū ꝓuiſionis faciēde de p̄bēda poſt receptionē vacante eſt deuolutū ad papā: ⁊ ſic capitulo ademptū. vj. q. ij. dudū. de ap. vt nr̄m. de offi. lega. licet. deprebē. inter cetera. vbi negocio ꝑmutationis p̄bēde adpapā deuoluto nō valuit collatio ordinarij de prebēdaque ꝑmutari debebat. g ¶ Tūc enī .ſ. in his tribus caſibus vel altero eoꝝ .ſ. cū erat decretū cū executor inhibult: vel cū iam facta erat receptio. h ¶ Firmitatem.Ad plenā ⁊ breuē indaginē veritatis huius materie prmo videndū eſt de expectātibus quis alteri preferat̉ ſecūdo que gr̄e prebendas afficiāt. Ad primū diſtingueaut vterqꝫ expectat aucͣte ap. aut alter tm̄: aut neuter.In primo caſu ſic diſtingue: quia aut vtriqꝫ collatꝰ eſtcanonicatꝰ a papa: aut vtriqꝫ mādat̉ cōferri: aut alterieſt collatus alteri ꝯferri mādatur. Si vtriqꝫ collatꝰ eſtcan̄. a papa: ſi apparet qͥs primo impetrauit ille p̄fert̉qͣꝫtūcūqꝫ ſecūdo impetans primo ſuas pn̄tet lr̄as ⁊ primo recipiat̉. de p̄ben. eo. li. eum cui. et ſic debet intelligde reſcrip. capitulum ſancte crucis. hoc fallit in caſibusin quibus prefert̉ ſecūdus impetrās. Primo ſi primusfuit negligens petere p̄bendā debitā. sͣ. e. ll. de preben.ſi clericus. §. verū. de reſcrip. tibi qui. in fi. Secundo qn̄debet̉ dignitas ſecūdo que habet p̄bendā annexā. sͣ. depreben. quia ſepe. Tertio qn̄ ſecundus ex ſe habet prerogatiuā. sͣ. de preben. c. pe. Quarto qn̄ ſecūdus nō ex perſona ſua: ſed ex ꝑſona tertij impetrantis ſuꝑ primū prerogatiuā habet. jͣ. c. ꝓxi. Quinto ſi vacauit ſacerdotalisprebenda ⁊ ſecundus eſt in etate ⁊ nō primus. sͣ. de preben. ei cui. qd̓ tn̄ ſane intelligas ꝓut ibi dixi. Idē putātquidam in caſu decre. eo. ti. ſi pauper. ſed dic vt ibi dixi:hoc cū apparet quis primo impetrauit. Si aūt nō apparet ex data vel alio modo quis pͥmo īpetrauerit. autalter p̄uenit in pn̄tādo: aut ambo ꝯcurrūt: ſi alt̓ p̄uenitille p̄fert̉: Si aūt ambo ꝯcurrūt ille vl̓ illi vel ip̄oꝝ malor pars ad qͦs collatio ⁊ receptio ſpectat: alterū eligeretenent̉e ⁊ ille ſolus admittet̉ vel alteri p̄feret̉: niſi papavtriqꝫ voluerit ꝓuidere: vt. sͣ. de reſcri. duobus. ij. rn̄ſo.ſi aut neutri collatus ſit canonicatus: ſed vtriqꝫ cōferrimādat̉: aut ꝯſtat qͥs primo impetrauit aut nō. Si nonꝯſtat: tūc dic vt. sͣ. ꝓxi. dixi: qn̄ vtriqꝫ collatus erat perpecre. de reſcrip. duobꝰ. ij. rn̄. Si ꝯſtat aūt mādat̉ vtriqꝫ
pure ꝯferri: aut alteri ſub ꝯditiōe: alteri pure: aut vtriqꝫ ſub ꝯdltione. Si ꝯſtat qͥs primo: ⁊ mādat̉ vtriqꝫ pure ꝯferri: datis executoribꝰ ad ꝓuidēdū: ſi pͥmus primepn̄tauit ⁊ primꝰ receptꝰ fuit: hic nulla eſt qo. ſi ꝟo ſcd̓sprimo pn̄tauit: ⁊ primo fuit receptꝰ adhuc indiſtincte p̄bēda vacāte poſtreceptionē pͥmi:vel etiā an̄ ſi adhuc nō erat collata ſcd̓o: p̄fert̉ primus impetras:de reſcpͥ. tibi qͥ. j.rūſo. ſi aūt tꝑe receptionis primiiā erat prebendacollata ſcd̓o: autī lr̄is pͥmi erat decretū: ⁊ tūc indiſtīcte p̄bēda illapͥmo debet̉. sͣ. e.li. de reſcpͥ. tibi qͥ..§. qͥnimo: aut nō erat decretū in lr̄is. ⁊ tūc aut executorīſinuauit reẜuault ⁊ inhibuit maxīe cū decreto aut nō.In pͥmo caſu p̄bēda vacās poſt reẜuationē ⁊ īſinuationē collata ſcd̓o pͥmo ⁊ nō ſcd̓o impetranti debet̉: vt. e. c..§. idē qͦqꝫ. In ſcd̓o caſu potiet̉ p̄bēda ſibi collata ſcd̓oīpetrans pͥmo pn̄tās: vt. e. ti. tibi qͥ. j. rn̄ſo. in fi. Qd̓ aūtdixi pͥmo impetrāte p̄terqͣꝫ hͦ vltīo caſu p̄ferri: ītelligasſane: vt etiā p̄ferat̉ ſcd̓s ī caſibꝰ qͦs. sͣ. c. ꝓx. ꝑte notaui.Si ꝟo mādat̉ alteri ſub ꝯditōe alteri pure ꝯferri: ſi prima eſt pura ſcd̓a ꝯditiōalis: idē qd̓ sͣ. ſi ꝟo pͥma gr̄a eſtꝯditiōalis: puta vt ꝓuideat̉ ſi acceſſerit ꝯſenſus capl̓iſi ſecūdus pure īpetrās pͥuſqͣꝫ cōſenſus accedat a papavel executore ſuo obtineat canonicatū p̄fert̉ primo al̓sp̄feret̉ pͥmus. sͣ. de reſcrip. ſi ꝓ te. Si ꝟo vtriqꝫ mādat̉ſub ꝯditiōe ꝯferri: puto in hͦ caſu ꝙ qͥ pͥmo ad ꝓuiſionē⁊ ꝯditionē ꝑuenerit ille p̄ferat̉ in aſſecutiōe p̄bende tūcvel poſt vacātis. ar. p̄dicte decre. ſi ꝓ te. iā enī dies datead diē ꝯditionis refert̉. ad hͦ. sͣ. de ap. p̄terea. de voto. lꝫde ꝯdi. ap. ſuꝑ eo. Si ꝟo nō appareat qͥs pͥmo ad ꝯdition ꝑuenerit: ſatis eēt ẜuandū qd̓ dicit̉ sͣ. d̓ reſcpͥ. c. pe.Si aūt canonicatꝰ alteri collatꝰ eſt: alteri ꝯferri mādatur: aut pͥmo impetrāti collatus eſt: ſcd̓o ꝟo ꝯferri mādat̉ aut ecōuerſo: aut igͦrat̉ qͥs pͥmo impetrauit. In primō aūt caſu dubiū nō eſt pͥmo īpetrantē p̄ferri. de p̄bē.eū cui. In ſcd̓o adhuc pͥmus īpetrās p̄fert̉ ſcd̓o .sͣ. de reſcpͥ. tibi qͥ. de p̄bē. ſi apl̓ice. ad fi. qd̓ verū puto niſi in caſu qͦ. sͣ. dixi ex duobꝰ qͥbꝰ mādat̉ ꝯferri ſcd̓m pͥmo p̄ferri. de reſcpͥ. tibi qͥ. j. rn̄ſo ī fi. Si aūt nec ex data nec aliomō apparet qͥs pͥmo impetrauerit: indiſtincte tūc p̄fertur cui collatꝰ eſt canonicatꝰ. sͣ. de reſcpͥ. duobꝰ .j. rn̄ſo.Si ꝟo alt̓ tm̄ ap. auc. expectat: iſte ſiue ſit pͥmꝰ ſiue ſecūdus p̄fert̉ inferioꝝ legatoꝝ vel qͦrūcūqꝫ aucͣte receptisvel expectātibus .sͣ. e. li. de p̄bē. hi qͥ. Si aūt aliqͥs eſſetreceptꝰ aucͣte legati hn̄tis ſpāle mādatū a papa aucͣtepape receptꝰ intelligit̉: vt ibi. ij. rn̄ſo. Interdū etiā recepti ꝑ lr̄as facultatis: intelligūt̉ recepti aucͣte ap. qd̓ dicvt. s. e. li. de reſcpͥ. cū aliquibus. Si aūt aliqͥs expectetaucͣte legati: ſcd̓s ꝟo aucͣte pape: demū impetret pͥmusꝯfirmationē ⁊ executores a papa: adhuc p̄fert̉ ſcd̓s: ſedille pͥmꝰ p̄fert̉ oībꝰ poſt ſuā ꝯfirmationē impetrātibꝰ apapa. sͣ. de p̄ben. ſi apl̓ice. ⁊. c. ſi eū. Si ꝟo neuter expectet aucͣte apl̓ica: aut vt̓qꝫ ex reẜuatōe legati: aut vt̓qͣꝫex receptiōe capituli: aut vnꝰ ex receptiōe capl̓i: alter exreẜuatiōe legati. pͥma dubit: tio hodie nō ꝓcedit: qꝛ autvnus ⁊ idem legatus fecit, reſeruationē: ⁊ tunc non valet ſecunda nec eius ꝓceſſus ⁊ decre. vt. sͣ. de offi. lega.
Idditio
ls iltep̄ferat̉pictāti
eęp iiij