De cauſa poſ. ⁊ propri.
nequiuerītª ꝓcedātᵇ nihilominꝰ ꝓut ſuꝑiꝰ ē exp̄ſſuꝫ. ¶ Sāeſi p̄dcī ep̄i aſſeruerīt ſe n̄ fuiſſeauſos p̄fatos expulſores ꝯſiliarios l̓ fautores ꝑſoāl̓r l̓ ad domū aūt pb̓lice vt p̄mittit̉ ī eorū eccl̓a cathedrali citare l̓ ip̄oſmalicioſe p̄ſtitiſſe īpedimētuꝫne ꝑ eos potuerīt ſic citari: autꝙ ī ſuis dyo. iuriſdictōeꝫ ꝑ ſe l̓ꝑ aliū ꝯͣº ip̄os exercere neq̄untl̓ nō audēt: ſtaxi ſuꝑᵉ his volumꝰ aſſertōibꝰ eorūdē: iſtis diſtrictiꝰ iniūgētes ſub int̓mīatōe diuī iudicij ne circa p̄miſſaꝯͣ ꝯſcīaꝫᵍ qͥcqͣꝫ mēdacit̉ aut dololoſe aſſerāt l̓ ꝯfingāt ¶¶ Eorūde āt ep̄oꝝ ſnīas ⁊ ꝓceſſus qͦs īp̄miſſisʰ caſibꝰ in alijs dyoceſibus duxerint faciendos. de-
nūciēt ſeu denūciari faciant ꝑſuas dyo. conuicini ep̄i: cū abeisⁱ fuerīt reqͥſitiᵏ. ¶ Per premiſſa qͦꝫ nullum ex trāſcurſutꝑis qͣꝫticūqꝫˡ vel al̓s qͦqͦ mō locoꝝ dyo. vel alijs quibuſcunqꝫiuriſdictōꝫ hn̄tibꝰᵐ in locis p̄miſſis in quibꝰ p̄dcī ep̄i ſic expulſi iuriſdictōꝫ vt p̄dicit̉ⁿ exercebūt preiudiciū generet̉ᵇ.¶Clemēs. v. in concil̓. vienen.¶ De cā poſſeſſiōis ⁊ ꝓprietatis.Auſaᵖ bn̄ficialiq perappell̓onemʳ adᵍ ſe.ap. legitime deuolūtaᵗ tam appellāti qͣꝫappellatoᵛ licere decernimusnedum petitoriū ſed ⁊ poſſeſſorium intentare: ⁊ in ſpoliantisˣ odiū an̄ cauſe cōcluſionēʸ
a ¶ Neqͥuerint. ꝯcor. jͣ. de ſepul. dudū. ꝟ. ſi ꝟo. sͣ. d̓ reg. lꝫ⁊ ſatꝭ ē ꝑ hāc lr̄aꝫ ꝙ neqͥt hr̄e lnīaꝫ ſiue qꝛ denegat̉ ſiu qꝛpetita ⁊ expectata nō dat. facit deap. ab eo li. vi.b ¶ Procędāt. ꝟtute hꝰ ꝯſtōis ⁊ ꝑ hͦ pꝫ ꝙ ſi ſubditi de ꝓceſſu iiqͣ ep̄i vellēt ꝯqͥri corā dyo. loci nō poſſent cuꝫ ꝓpt̓neceſſitatē expulſionis hec ꝯſtō cōicet ſibi locū ⁊ parin parē ⁊c. de elec. īnotuit. ſi tn̄ al̓s p̄ter caſuꝫ q̄ ſedere.al̓s cedere p̄t ſibiꝑ hāc ꝯſtōꝫ ibi delinq̄ret bn̄ cogͦ ſceret dyo. iij. q. vi. c.i. de rap. c. i. Quidd̓ mīore p̄lato hn̄te iuriſdictōeꝫ ī locō ſcripſi pꝰ ino. ⁊ho. de ma. ⁊ obe. cūinferior.c¶ Sane. Sūmefuit necariᵈ iſte. §vt aliqͥs fructꝰ exſuꝑioribꝰ hī̄et̉.d ¶ Contra ip̄os.noͣ. qꝛ dato ꝙ epiexpulſi ꝯͣ alios velcirca alia poſſentꝑ ſe vel ꝑ alios iuriſdictōꝫ ī ſuis dyoce. exerce̓. ſatꝭ eſtꝙ ꝯͣ illos n̄ poſſintvt locum hēat ꝯſtō.e¶ Suꝑ his. ſuꝑ alijs gͦ ip̄oꝝ aſſertōi nōſtabit̉ vn̄ ſi dicāt loca ad qͣ citāt illos eis fore ſecura ī hoc eis nō credit̉cū hoc nō ſit de hic exp̄ſſis. Eadē rōe nō credit̉ ſi dicāt loca in qͥbus ꝓcedūt eſſe viciniora in qͥbꝰ poſſint tute manere ⁊ ꝓceſſus facere ⁊ citati veīre. Itē neccredit̉ eis ineo ꝙ dicāt aliquē expulſorē ꝯſiliariū vel fautorē. ille tn̄cui hͦ īpīgit̉ hꝫ ſe ſuꝑ eo defende̓. ⁊ ſic ītelligas ſupͣdicta.f ¶ Aſſertōibꝰ. hic multa ſpālia ꝙ credit̉ aſſertōi iudicꝭItē ꝙ credit̉ ſine iuramēto ⁊ ꝙ vni ſoli ⁊ in cā ꝓpria. regulariter ꝯͣ. de ꝓba. qm̄. de teſti. veniēs. ⁊. c. lꝫ. ⁊. c. nuꝑ. vbide hoc. ⁊ de cō. di. iij. ꝑuulos. iiij. q. i. nullus cū ſi.g¶ Conſcīam. ꝯcor. de renū. niſi in fi. de vo. c. fi. de reſcpͥſtatutū. §. affeſſorem lib. vi.h¶ Premiſſis cāibꝰ. gͦ alios ꝓceſſus vicini nūciare n̄ tenent. ꝯ. xi. q. iij. cure. de tre. ⁊ pa. c. i. So. pꝫ ꝑ lrāꝫ ſequētēNā factos ī alienis dyo. exͣ p̄dictos caſus exeqͦ non tenetur factus in ꝓprijs ſic vt in ꝯͣrijs.i ¶ Ab eis. nō vr̄ gͦ ſufficere ꝙ req̄rat̉ a tertio etiam cuiꝰCinterſit.k¶ Reqͥſiti. ſi. de fo. ꝯpe. poſtulaſti. e. ti.romana. ꝟ. fi. li. vi. ep̄s reqͥrens illos nō faciētes punirenō poſſet. aget tn̄ corā illiꝰ ſuꝑiore vt illū cogat ⁊ puniatde iurepa. nullus. niſi iuſtā hr̄et cām nō ꝑendi vt qꝛ notorie ſunt īiuſti. de of. deleg. ſi qn̄. de of. le. ſſtuduiſti.l ¶ Quāticūqꝫ. etiā cꝰ īitij vel ꝯrij ſit mēoria qd̓ al̓s releuat ab onere ꝓbādi titulum de p̄ſcrip. c. i. lib. vi.m ¶ Hn̄tibus. hn̄t .n. qͥnqꝫ inferiores in loca vel in ꝑſonas ep̄alem iuriſdictionem vel qͣi. de p̄ui leg. abbates infi. li. vi.n ¶ Ut p̄dicit̉. dat intelligere ꝙ ſi al̓s int̓ ſubditos ip̄oꝝdyo. iudicarēt bn̄ ꝑ taciturnitatē ⁊ tꝑis lapſum eis p̄iudicari poſſet. ſed iſto caſu cum hoc faciunt iuris auctoritate dyo. nll̓a negligētia p̄t aſcribi. gͦ nec ꝯͣ ip̄os p̄ſcribio ¶ Gnet̉. qn̄ exerces iuriſdictōꝫ ī loco vel in certas ꝑſonas vel cās acqͥrat poſſeſſionē illiꝰ gn̄alem vel ſpālem. ⁊
qn̄ p̄ſcribat ſatꝭ ſcripſi poſt īno. de capel. mo. c. ij. ⁊ v̓ hͦ inſpe. de iu. 9. iu. ad f. ꝟ. illd̓ ēt. ⁊ d̓ p̄ſcpͥ. §. i. ꝟ. ſꝫ pōe miles.Auſa. ſe ſummat.Gn̄ficiali. ꝯp̄hēdit mīora ⁊ maiora beneficia ⁊ p̄bendas. de hoc de re. iu. c.i. li. vi. in n̄ bn̄ſicialibꝰ āt nō hꝫ hͦlocū ēt ſi de eccl̓al̓d̓ ꝓprietate fit qō.fac qd̓ dixi. s. e. cō.d̓ iud. diſpēdioſāſuꝑ ꝟbo bn̄ficijs.r ¶ Per appel. fortiꝰ ſi ꝑ qͣrelā. videbat̉ āt ꝙ illd̓ ſolūſuꝑ qͦ ap. erat eſſꝫꝑ appell̓onis iudicē cogͦſcēdū. vndecorā iudice ap. nōſit recōuētio. de hͦſcripſi de mu. pe. ci. cogͦſcat gͦ id ſolū ſuꝑ qͦ appellat̉ſiue an̄ ſnīam fuerit appellatū. ad hͦjͣ. de ap. appellanticuꝫ ſuis ꝯcor. ſiuea ſnīa. ij. q. vi. adfi. ſiue exͣ iudiciuꝫ.de elect. vt circa. li.vi. Sꝫ exqͦ deuolūta ē cā ꝑ decre .i. deelec. li. vi. nō expectato ap. euētu voluit papa hoc licere. ⁊ hoc ꝓbat ꝟ. jͣ. decernimꝰ. per qd̓ reſpondet̉ ad iura p̄dicta. Pōt etiā dici ꝙ dec. vt circa locūnō hꝫ cū quis ſuū ꝓſequit̉ intereſſe. vt. s. e. cō. de ele. conſtitutionem in pͥnci.s¶ Ad ſe. ap. In inferioribꝰ ergo ſecus.t¶ Deuoluta. ita ꝙ cā ip̄a ē in curia ẜm formā decr. i. d̓ele. li. vi. vt qꝛ a. legitīe īterpoſita ē. e. ti. vt circa. ⁊ ap. ſit legitīe īſinuata. vt ī cle. s. d̓ el̓. cāꝫ. ⁊. jͣ. debitū tp̄s vt ibi. §. p̄v ¶ Appell̓o. vtrūqꝫ .n. eqͣl̓r artat illa ꝯſtō. i. de ele. vīqꝫ. gͦſentiat cōmodū ſic onus. de reg. iu. q̄ ſentit li. vi.x ¶ Spoliātꝭ. ꝑ hoc pꝫ ꝙ loquit̉ in poſſeſſorio recuperande de poſſeſſorio retinende an intentari poſſit per eumqui petitorium intentauit illo pendentenotaui ⁊ dixi. se. paſtoralis ſuper. iiij. glo. que glo. in ea parte qua dicitantē medium ꝙ de poſſeſſorio poteſt redire ad iudiciuꝫꝓprietatis reprobari videtur per hunc textum. Si eniꝫſpeciale hoc inducitur in odium ſpoliantis ꝙ ſuſpenſopetitorio tranſitur ad poſſeſſorium. ergo id non licebitin cāu conuerſo in quo cāu ceſſat. Sed glo. dupliciter poteſt defendi ſcꝫ quia non dicit ꝙ ſit ſuſpenſo poſſeſſoriotedeatur ad petitorium ſed ꝙ de poſſeſſorio inchoato reditur ad petitorium quod poteſt intelligi renunciato p̄ori iudicio. Item volens dicere ꝙ ſuſpendi ⁊ penderepoſſit poſſeſſorium. dicet hoc ſpeciale hic addi in cauſaappellatōnis vt dixi ī glo. fortius vt quod ibi olim nonlicuiſſet hodie liceat in odiū ſpoliantꝭy ¶ Concluſionem. que licet fieri poſſit vt hic. tamen inhis beneficialibus poteſt omitti. jͣ. de verbo. ſig. ſepe contingit. facta ergo concluſione hoc non licebit. quod verum puto niſi in caſu decre. paſtoralis in fi. s. e. vt ſicuthoc in alijs cauſis beneficialibus tunc liceret. ſic ⁊ ī iſtaſaltem eo caſu quo ſuſpendit petitorium īchoatum a ſein quo loquit̉ illa decre.a ¶ Suſpēdere. ſine mētu ꝯdēnatōis expēſaꝝ. vt dixi. e.ti. paſtoralis. ſuꝑ verbo agi p̄t.