Druckschrift 
Summa de potestate ecclesiastica
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

ſolum ad p̄pm Et hoc pꝫ ſolucio ad. j. Ad ij d̓i. q grcicie ſunt om̄pliāde vbi iuſta pēſat̉ et vbi claues ecc̄ie ꝯtēpnūtur. et ſcitiſfcictio.culpa ꝯmiſſa ſpernat̉ Ab iij. d̓r. ep̄s p̄t dare indulgēciā ſub.dito alteriꝰ ſine illiꝰ ꝯſenſu. p̄t tn̄ ligare vel excōicare ſine ꝯſenſu eiusqꝛ racōe delicti efficit̉ ſubditus eius et de foro ſuo. ſꝫ racōe boni oꝑis.illud inſtituerit ecc̄ia ad maloꝝ dep̄ſſionemD ſeptimū ſic ꝓcedit̉ Videt̉ em̄ quilibet ſacerdos poſſit indulgentiā dure. qꝛ indulgētie fiūt v̓tute clauiū. ſꝫ quilibet ſacerdos hꝫ claues. ergo q̄libet p̄t indulgentiā dure Aquilibet ſacerdos ē ſponſus ſueprochie. qͥlibet in ſuci ꝑrochia p̄t indulgentiā dore Nindulgentis fitde thezguro ecc̄ie. ſꝫ qͥlibet ſac̄dos hꝫ aliquē thezaurū in ſuc ꝑrochia. q̄libet p̄t dare In cōtrariū ē qꝛ qui p̄t ligare p̄t ſolue̓. ſꝫ ſimplex ſac̄dos p̄t excōicure p̄t indulgētiā dare A. d̓d̓. aliqͥ dicūt oēehn̄tes cloues eoꝝ execucōꝫ pn̄t indulgētiani face̓ qͣntū ſe extendit ptūseis ꝯmiſſa. vn̄ dicūt qͥlibet ſac̄dos prochicilis p̄t īdulgentiā dore in prochic ſua ſic̄ qͥlibꝫ ep̄s in ſua dyoceſi Sꝫ puto poſſit ſimplex ſac̄dosidulgētiā deie̓. qꝛ īdulgētia dcit̉ de thezduro cōi ecc̄īe. ē mei̓tū paſſiōis xp̄i martiꝝ. cꝰ diſpēſcitor īmedicita aucͣte ē ipſe pͣp. Alij q̄t aucͣte ob eoderiucta et toxcita. ergo ſaicerdotibꝰ inuenicit̉ in iure ꝯceſſū eſſe vtpoſſint īdulgentiā dore et roͣbilit̓. qꝛ multi ꝓpt̓ eoꝝ ruditutē neſcirēt eſtīare qͣnti ncc̄itute ecc̄īe deberēt face̓. et vileſcerēt nidulgentie ipſe. credo ſimplices ſac̓dotes pn̄t dore indulgentiā eis ſpēalit̓ eſſꝫ ꝯceſſū.Ad. j. d̓r. dare indulgentiā reſpicit cloues ordinis ꝓprie ſꝫ incigis iuriſdcōis ſpēali aucͣte diſpēſandi thezauꝝ ecc̄īe quā hꝫ ſimplex ſac̓do Ad. ij. d̓r. ſimplex ſac̓dos eſt ꝓprie ſpōſus ſue ꝑrochie. poſſit filios gn̓are. eo ipſo p̄t alios ſacͣdotes ordinare. ſꝫ eſt cōadiutor ſpōſi ſuie licēcie ep̄i p̄pe p̄t dare indulgentiā Ad. iij. d̓r. thezaurūcꝰ libet ꝯgregccōis ꝑrochie ſuꝑhobūdat vt de ipſo poſſit fieri indulgētici. vix ſufficiāt cuilibꝫ ꝓpi̓d merito. thezauꝝ āt ſuꝑhobūdātē puta mei̓ xp̄i et apl̓oꝝ martirū de fiūt indulgentie diſpēſaire eſt ꝑcpe ep̄oꝝqui criſto ſpōſo et eius apoſtolis ſucceduntD. viij. ſic ꝓcedit̉. Videt̉ em̄. legatꝰ p̄pe ſi ſit ſac̄dos poſſit īdulgētiā dare. qꝛ eſt ſpōſus ecc̄īe p̄t īdulgentiā dae̓. ſꝫ legaOnō ē ſponſus. ergo p̄t īdulgētiā dore remiſſio pcc̄oꝝ fit v̓tute īdulgētie. ſꝫ ē ſacc̄dos p̄t remitte̓ pcc̄ai. ergo īdulgentiā dore p̄t S p̄t minꝰ nec p̄t maiꝰ ſꝫ legatꝰ ſac̄dos p̄t abſolue̓ aliqueꝫin foro pm̄e. ergo p̄t īdulgentiā dore maior remiſſio pcc̄oꝝ ficit ī ipſa indulgentia ꝙͣ in foro pm̄e In ꝯtͣriū eſt qꝛ ille p̄t diſpenſae̓ theſauꝝecc̄īe cui ꝯmittit̉ regimen ecc̄īe. ſꝫ dycicono cordinali et vniuerſali legatō