¶ DeI
Precarie. aduer .i. p̄cabilit̓ vel ꝑ p̄ces. Et ꝓeo ſepe inuenit̉ p̄cario. Un̄ Terēciꝰ in eunucho. Iā vel p̄cario fac. tradas.Precipue. aduer .i. maxīe. p̄ſertimPreſertim .i. p̄cipue. aduerbiū teſte pͥſtiano⁊ d̓r a p̄ſertu. ſic̄ tractim a tractu. Preſertuetiā ē ſupinū hꝰ ꝟbi p̄ſero rꝭ. qd̓ ē ante vl̓ p̄alijs ſerere. Itē p̄ſertim .i. p̄terea. ꝯiunctōcauſal̓. Itē p̄ſertim maxime. pͥme. Un̄ dic̄Pap̄. Preſertim. p̄terea. p̄cipue. maxime.pͥme.Preſto. aduer. tꝑis vel loci. i. in pn̄tia ſum.qi ſto pre.Preter .i. abſqꝫ. Ponit̉ etiā ꝓ iuxta. vl̓ trāsvt p̄tereas .i. trāſeasPreterea. aduer. eſt. ⁊ d̓r a p̄ter aduerbio ⁊ea ꝓnoīe. p̄poſitio em̄ ꝓnoī ſic̄ ⁊ ꝓprio noīꝑ appoſitōꝫ ſolū iūgit̉. Aduerbiū āt potuit cū ꝓnoīe ꝯponi. vt Eccū ⁊ ellū. interea.p̄terea. At deſinit in a ꝓductā p̄terea Et ēp̄terea aduer. diſcretiuū. idē qd̓ p̄ter iſta q̄dicta ſunt.Pridem. aduer. tꝑis. Et ꝯꝑat̉. pͥdē prior. pͥmus.Pridie. aduer. tꝑis .i. pͥmo vl̓ pͥori die. ⁊ d̓r apͥmꝰ. vl̓ a pͥor ⁊ die. At inde p̄dianꝰ. a. ū. Etvt dic̄ pͥſtianꝰ a noībꝰ qͥnte declīatōis ꝯpoſita producūt e. vt p̄die. hodie. poſthodie.poſtridie Et adiūgit̉ p̄die more p̄poſitōisaccuſatiuis. vt p̄die kal̓. ianuarij. p̄die nonas. p̄die idꝰ .i. a. pͥma die an̄ idꝰ. Unde. ij.Mach̓. vl. Pridie mardochei die.Primitꝰ. aduer. ordīs .i. pͥmo vl̓ in pͥncipioEt cor. mi.Principaliter .i. pͥmo. ⁊ maxīe aduer.Principāter .i. īperioſe. aduer. a pͥnciporPriorſū. aduer. loci .i. ꝟſus pͥorē ꝑtē. Et cōponit̉ a pͥor ⁊ orſum vl̓ ꝟſum.Priuatim. aduer. diſcretiuū .i. ꝓprie. ſingulatim.Priſce .i. antiq̄. lōgeue. vetuſtePro. p̄poſitio ſigͣt cām. vt ꝓ te. i. cā tui. Itēp̄ciū. vt ꝓ ſex ſolidis. Itē ꝓ iuxta. vt ille cātauit ꝓ viribꝰ .i. iuxta vires. Itē ꝓ p̄poſitiogreca. ſignat ante p̄poſitōeꝫ.Procul. aduer. loci. i. lōge vl̓ ꝓpe. ⁊ d̓r a provel pre. ⁊ oculus. Dr̄ em̄ ꝓcul qͣſi ꝓ vel ꝓpeoculis. Sꝫ id qd̓ p̄ oculis ē p̄t eē lōge velp̄t eſſe ꝓpe. Et ideo d̓r aliqn̄ ꝓcul lōge. aliqn̄ ꝓpe. Un̄ d̓r ꝓcul qͣi porro ab ocul̓. vl̓ qͣiꝓpe oculos. Et eſt etymo. ẜm Hug. Et vtdic̄ Pap̄. Procul eminus. lōge. īteruallo.
Procul ⁊ lōge ⁊ ꝓpe d̓r. Procul nec nimiūlōge. nec iuxta. Procul dubio .i. lōge a dubitatiōe.Prochdolor. īteriectō dolētꝭ. cū aliqͥs ī dolore loqͥt̉. ſic̄ vult Pap̄. Alij dicūt ꝙ prochdolor ſunt due ꝑtes et duobꝰ accentibꝰ regende. ⁊ proch ē interiectio. ⁊ dolor eſt nomen. Nam ſic̄ dicit Priſtianus in. .v. librovbi agit de figura compoſita. Figura ī oībus partibꝰ orōnis inuenit̉. excepta interiectōe. q̄ ſꝑ eſt figure ſimplicꝭProfecto. aduer. affirmandi .i. ꝓculdubio.vtiqꝫ ꝓ facto ſcꝫ ꝙ habeas aduerbiū affirmandi.Proinde. ꝯiunctio illatiua .i. igit̉. Inuenit̉tn̄ qn̄qꝫ ꝓ aduerbio loci vel tꝑis At apocopatur qn̄qꝫ. ⁊ dicitur pro in. pro proinde. ⁊acuitur antepenl̓. ſic̄ alia ꝯpoſita ab inde.Prolixe .i. lōge. extēſe. cumulate. copioſe.Prompte. tius. ſime. aduer .i. expedite. velociter.Prope. aduer. loci .i. iuxta. ſecꝰ. Et d̓r a proEt ꝯꝑat̉. ꝓpe ꝓpiꝰ ꝓxime. aduer. Et ꝯponit̉Deprope. ⁊ cor. ꝓ.Propēſius. aduer .i. extēſiusPropere. aduer .i. velociter. celeriter. ⁊ cor.penl̓.Propter. aduer. loci .i. iuxta. cōminꝰ. ⁊ d̓r aꝓ. Ponit̉ etiā ꝓ ꝯiūctōe cauſali. vt ꝓpt̓ te factū eſt hͦPropterea .i. idcirco. ideo coniunctio cauſalis.Prohpudor. eſt interiectio vituperantꝭ vl̓dolentꝭ. cū aliqͥs pudorem .i. ꝯfuſionē alicui adijcit. vt videt̉ dicere Pap̄. Alij dicūtꝙ proh pudor ſūt dn̄e ꝑtes. ⁊ duobꝰ accētibꝰ regēde. ⁊ proh interiectio ⁊ pudor nomen. qꝛ interiectio componi nō poteſt. Rōquia ꝓprium paſſionis eſt deſtruere. et cūinteriectio deſignet affectuꝫ paſſionis. naturam habet cōpoſitioni cōtrariaꝫ. ⁊ ꝓpterhoc cōſueuit abſcondita voce ꝓferri. Cūergo d̓r prohpudor. prohdolor ſunt īteriectiones. expone .i. loco interiectionū vident̉ poni.Prorſus .i. penitꝰ. om̄ino. ꝓculdubio. profecto.Proſeutice .i. humiliatice ⁊ dep̄catorie. etdep̄catiueProtenus. aduer. loci. ⁊ eſt compoſitum aꝓpe vel ꝓcul. et tenus. ⁊ ſigͣt longe. vt dicat̉ptenus. qͣſi ꝓcul a tenus .i. ꝓcul a prope.
y 2