A¶ De
et cor. fa. Et d̓r ab afatos ẜm Pap̄. ⁊ ſcribitur ꝑ n. ⁊ vnū f. ⁊ acuit̉ in fine. Inuēit̉ etiāaffatim pe. acuta. ⁊ ſcribit̉ ꝑ m. ⁊ geminū ff⁊ nō acuit̉ vltīa. ⁊ d̓r ab affatꝰ a. u. lꝫ regl̓ariꝰ eēt affatuatim. ⁊ tm̄ valet qͣꝫtū facundeUn̄ in Greciſmo d̓r. Si dicas afatin tibiſigͣbit abunde. Dicas affatim facūde ſignificabit. Eſt afatos p̄mi caput. affatuſqꝫſecūdi.Affectuoſe. ſius. ſime. aduer .i. cupide. deſideranter.Afforꝭ. aduer. loci. pe. cor. ſigͣt d̓ loco ⁊ ī locoEt ꝯpōit̉ ex ad ⁊ foris.Age. aduer. hortātꝭ ẜm Pap̄. vl̓ p̄t eē ꝟbuꝫ.i. dic. fac. īcipe. Et ſcias ꝙ age ⁊ agite nondiſcernūt nūeꝝ qn̄ ſūt aduerbia. ſꝫ indifferēter d̓r agite vni vl̓ pluribꝰAgeratim .i. cumulatim. augmētatimAggeſtim. aduer .i. cumulatim. adunatim.Un̄. ij. Mach̓. xiij. Aggeſtim vndiqꝫ hn̄scinerisAgiliter .i. velociter. cito. mobiliter.Alias .i. ī alio tꝑe. aduer. tꝑis. Uel alias i.ī alio loco. aduerbiū loci. Uel alias. id eſt.aliter. aduer. qͣlitatꝭ.Alibi .i. in alio loco. aduer. loci.Alicubi aduer. locale. ⁊ ſigͣt ī loco. Et ꝯpōit̉ab aliꝰ ⁊ vbi. interpoſita c. Deberet em̄ dici aliubi. Et vt dic̄ Pap̄. Alicubi .i. vſpiamin alio loco.Alicūde. aduer. loci. i. de aliqͣ ꝑte.Alio. aduer. loci ab aliꝰ. ⁊ acuit̉ in fineAlioqͥn .i. alit̓. aduer. qͣlitatiuū. ⁊ d̓r ab aliꝰ.⁊ qͥn ẜm Hug. Pap̄. di. Alioqͥn ꝙ ſi minꝰ.ꝙ ſi nō. vl̓ alit̓. ſi alio mō fecerꝭ ꝯiūctio rationalis vl̓ collectiua. ita dic̄ Pap̄. ⁊ ꝓ. pe.Un̄ Oraciꝰ in. .v. ẜmo. Qd̓ mechꝰ feret autficariꝰ aut alioqͥn.Aliorſum. aduer. loci. ſigͣt ad locum .i. ꝟſusaliā ꝑtem. ⁊ d̓r ab alio aduerbio. ⁊ ꝟſus vl̓orſum.Aliquādiu .i. aliqͣntiſper. ⁊ ꝯpōit̉ ab aliqͣntū ⁊ diu ẜm Hug.Aliqn̄. aduer. tꝑis .i. interdū. ⁊ d̓r ab aliꝰ etqn̄. ⁊ acuit li. lꝫ pe. ſit lōga.Aliquantiſper .i. aliqͣntulū ẜm Hug. Pap̄.āt dic̄ Aliqͣntiſper .i. aliqͣꝫdiu. ꝑ aliqͣntuluꝫtꝑisAliquo ẜm antiqͦs eſt aduer. loci. ⁊ accētuatur in fine. Uel ẜm alios iſte abltūs qͦ ponit̉ aduerbialit̓. ⁊ ſigͣt ad locūAliqͦtiēs. aduer. numeri .i. ſepe.
Aliquorſum .i. ꝟſus aliquā ꝑtemAliunde .i. de alio loco.Alterne ⁊ alternatim. aduer .i. viciſſitudinarie.Alterutꝝ. aduer i. mutuo. Un̄ Iac̄. v. Rōfitemini alterutꝝ. Inuēit̉ etiā alterutrimin eodem ſenſuAltrinſecꝰ pe. cor. i. alit̓. ⁊ altrinſecꝰ .i. ecōtrario. vtrimqꝫ. Un̄ Prudētiꝰ in hymno. Reſpōdet ille altrinſecꝰ Uel ẜm Pap̄. Altrinſecꝰ. dextra leuaqꝫ alterutrum. Un̄ Gen̄.xv. Et vtraſqꝫ ꝑtes contra ſe altrinſecuspoſuit.N maricoſe. amare. idemAm. prepoſitio ſemꝑ inuenit̉ in compoſitione.Amatim .i. amanter. diligēterAmodo .i. deincepsAmphi. greca p̄poſitio. latīe d̓r circū vl̓ dubiumAmplexim. aduer .i. ꝯiūctimAna grece. ſurſum latīe. Eſt āt ẜm Pap̄. interiectio dep̄cātꝭ. ⁊ accētuat̉ in fineAna etiā d̓r re. In̄ anapeſtꝰ. pes metricꝰ. qͣireꝑcuſſusAngenter .i. ꝯſtringenterAniculoſe .i. ridiculoſe. fabuloſe.Annuatim. aduer .i. ſingulis annis.Ante. aduerbiū eſt. ⁊ ſignat locū ⁊ tempus.Antea. aduer. tꝑis. ⁊ ſolū tꝑs ſignatAnti .i. contraAntiquitꝰ aduer .i. ab antiqͦ. olim. quōdamAntonomaſice .i. excellēterAnxiatim ⁊ anxie. aduerbia .i. triſteApage ⁊ apagite. vidēt̉ aduerbia magis qͣꝫꝟba. niſi qꝛ vident̉ diſcretōem numerorūhr̄e. qꝛ aꝑage .i. recęde. vade. ad vnū refert̉Apagite .i. recedite. vadite. ad pl̓es refert̉.ſꝫ hͦ forte nō ꝯtingit ex vi aduerbij. ſꝫ ex viꝟboꝝ quā hn̄t in ſe.Apageſis .i. ſta in pace. vel habeas pacē aduerbium cōmicum. Unde Terenciꝰ. Obſecro mi homo apageſis. Pap̄. vero dicitApageſis .i. recede. ſis ſanus. ſis pacificꝰ.id eſt. tace.Aperte. tius. ſime .i. manifeſteApoſtatice .i. ꝑuerſe. preuaricanter. preuaricōſe.Apprime. aduer .i. valde.Apud i. circa. ⁊ debet ſcribi ꝑ d.Arcuatim. aduer .i. circuatim. cameratim.Argutim ⁊ argute. aduer .i. diſerte. efficacit̉.
X 3