neatNec ſolū dn̄e peto lauari. a̓ locrimis rigari lectū vel ſtratū meūcorꝑale. ſꝫ eciā ſpūale .ſ. īterioris cōſcīe. ⁊ hoc ꝑ ſīgulas noctes. id ē ꝑīgula pccā ex eā oriētia Oriūt̉ q̄ppe mi. hi alternati dies et noctes.Noctes patior/ cū carnt ſeruio legipcti Dies ſentio/ cū mēte ſeruio legidei. O vtina fugatis noctibꝰ p̄cc̄oꝝet abiectis tenebris vicioꝝ. oriāturmithi ⁊ illuceſcat dlariꝰ diesꝯ b̓tutū/⁊ luīa gr̄aꝝ Sꝫ heu nit miſeꝝ. gturbatꝰ ē a furore oculꝰ meꝰ MHeuheu ⁊ iteꝝ heu. qꝛ oculꝰ mētis metvix p̄t ad ortū dici ⁊ ſpūal̓ luis cōſurgere. ⁊ lº/ qꝛ turbatꝰ ē a furoreNec ſolū a furore tuo diuīo tā futuro/ quē timeo. ꝙ pn̄ti/ que ſentio. ſꝫccia a furore meo ꝓpo/ que gemo.Hoc ē a furioſa ꝯcupiſcētia mea/ apͥmo ꝑnte traſfuſai. ꝑ quā ꝙͣ diu ſūī hac miſea̓bili vita/ liꝫ nō totaliterextīctꝰ. tn̄ multipliciter turbatꝰ e oculꝰ Et merito/ qꝛ īuetequi īter oēsuimicos meos ſcꝫ īter oīa viciā mea ⁊ pcca mea. q̄ vere uimici mei ſūtdū me ab amore diuīo ſeparant etauertūt Inter q ueteraui/ dū ꝑ iueterā ꝯſuetudinē/ me eis ſubiectū teꝯſēſi Sꝫ tu dn̄r pijſſīt ptꝰ laborē ⁊geītū / pꝰ ibres creb̓rimos lacrimarū. da mithi ꝯſolatiōīs tur auxiliū/vt dite̓ valeā Diſcedite a in. o. qͥ opec̓. .ii. quo. exau. do. vo. fle. meiOa mithi optare ab oꝑarijs iiqͥtatis ſeꝑai̓. nō ſolū loco/ ſꝫ aīo. ī quoꝝpeccaui ꝯſortio. vt ſic ⁊ tua ī me correptio/ ⁊ miea ī te ꝯſolatio īnoteſcatvt ſic ſp̄omeꝰ ſētiat. quoniā voce flotꝰ inti exaudiſtiDa mithi dn̄e vt itrrū citqꝫ iteꝝ exultōs dicā ¶ Exaudido. dep̄. m. dn̄s or. m. ſuſcepit Dep̄catione intaꝑ depoſitione p̄ccoꝝ/⁊ oroeꝫ meā ꝓ ꝰ b̓tutibꝰ adipiſcēdisSꝫ nō ſolū dn̄e da mithi exaudiriꝓ me. nō ſolū ꝓ mea / ſꝫ edā ꝓ meotū ꝓxiōꝝ ſalute Net ſclū ꝓ omicoꝝmeoꝝ/ ſꝫ coa ꝓ uinicoꝝ ꝯuerſiōe.vt exēplo viri ꝑfecti dica cū ſetuo tuo dd̓ Erubeſcāt ⁊ ꝯtͣ. vehe. o. ini.mei Erubeſcāt/ exēplo meo de actibꝰ ſuis mal̓. ⁊ ꝯturbēt̉/ terrore iuditij/ ad pn̄iaꝫ. nō lcuiter / ſꝫ vehemēter. tū gemitu forti. vt ſic/ ꝯuertant̉⁊ eru. val. velociter/ ne ꝯuerſio ſua⁊ erubeſcēª pn̄ie ſue diffec̓t̉ dapnabiliter Qa niſi in pn̄ti vita ſic ꝯuertat̉ ⁊ erubeſcāt ſꝫ potiꝰ (vt ab ūqͥsfieri ſolet) penitētes irrideat/ ⁊ ſuisirriſioībꝰ īfirmos erubeſcere faciāt.tadē in finali iudicio trubeſcēt. ⁊ erubeſcētes dicēt Hij ſūt quos aliqn̄haluimꝰ ī deriſūNos īſenſati vitailloꝝ eſtimabaꝰ īſaniā. eccc quo cōputati ſūt īter filios dei. ⁊ īter ſcōsſors illoꝝ ē Quid nob̓ ꝓfuit ſuꝑbici. qͥ quid diuiciaꝝ iactatia cōtulit nōbis? Tuc ergo ꝓuertet ⁊ erubeſcēt.ſꝫ erit hec ꝯuerſio et erubeſcentia addapnabilē cōfuſionē. qꝛ habere nōluerūt pn̄iam ſalutare Et hec oīa fient valde veloriter. qꝛ qn̄ minꝰ deiudicio ſꝑauerīt ⁊ dixerit pax ⁊ ſecui̓tas. tūr repetinꝰ ſuꝑucīet īteritꝰMeditatio deuota ſuꝑ ij. p̄ſalmopniali. ſcꝫ Beati quorūOmīe ih̓u xp̄e q̄ culpā offenderꝭ. ⁊ p̄nīa placarꝭ Tu igr
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten